1,902 matches
-
mare parte. Încercăm să eliminăm pericolele, pregătindu-ne cît mai bine. Nu vom putea niciodată să îmblînzim complet natura. Într-o mișcare de respingere a termenilor dezbaterii la care sportivul era invitat să participe ("Sponsorizare și mediatizare: aventura sporturilor extreme"), locutorul argumentează într-un enunț suficient de complet cît să fie izolat în legenda fotografiei și care, precedat de un enunț atribuitor de vorbire, formează o organizare periodică suficient de elaborată încît să constituie o secvență argumentativă elementară (v. Cap. 5
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
un sistem de norme. Proprietatea unui sistem de norme este de a depinde de un anumit univers de sens atribuibil unuia sau mai multor enunțători. Un conector semnalează un punct de vedere enunțiativ (PdV) și gradul de asumare enunțiativă de către locutorul (L) enunțurilor atribuite direct sau nu unor enunțători (E1, E2). Conectorul DESIGUR semnalează mai întîi logica unui prim punct de vedere (PdV1), atribuit unui enunțător E1 de care locutorul se distanțează prin modalizare ("am putea crede că": L-E1). Locutorul aderă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
punct de vedere enunțiativ (PdV) și gradul de asumare enunțiativă de către locutorul (L) enunțurilor atribuite direct sau nu unor enunțători (E1, E2). Conectorul DESIGUR semnalează mai întîi logica unui prim punct de vedere (PdV1), atribuit unui enunțător E1 de care locutorul se distanțează prin modalizare ("am putea crede că": L-E1). Locutorul aderă, în schimb, la [e2] și la [e4] (PdV2: L = E2). 5.5. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <4> [A] Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele răspîndite pe
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de către locutorul (L) enunțurilor atribuite direct sau nu unor enunțători (E1, E2). Conectorul DESIGUR semnalează mai întîi logica unui prim punct de vedere (PdV1), atribuit unui enunțător E1 de care locutorul se distanțează prin modalizare ("am putea crede că": L-E1). Locutorul aderă, în schimb, la [e2] și la [e4] (PdV2: L = E2). 5.5. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <4> [A] Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite de Soare, legate de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
A] este în întregime sub dependența PdV1 al lui TU generic. Segmentul [B] aduce o transformare progresivă a acestei percepții și, la sfîrșit, conectorul reformulativ ÎNTR-ADEVĂR recategorizează referentul și modifică astfel PdV1 al lui TU într-un PdV2 al Locutorului: aceste animale [...] sînt oameni. Substituibil cu adverbul EFECTIV, conectorul ÎNTR-ADEVĂR introduce confirmarea izotopiei umane declanșată prin lexemele glas articulat, picioare și față umană. Ceea ce este spus sub incidența lui ÎNTR-ADEVĂR, în poziție de concluzie a lui B, infirmă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
glas articulat, picioare și față umană. Ceea ce este spus sub incidența lui ÎNTR-ADEVĂR, în poziție de concluzie a lui B, infirmă PdV1 al lui TU. Afirmația se referă la realitatea efectivă a lumii (este sensul etimologic al conectorului). Nici un locutor nu asumă explicit această nouă stare a realității, prezentată ca adevărată. Locutorul-enunțător suport al PdV2 ("ei" sînt oameni = același, ca ceilalți oameni, ca noi) se disociază de PdV1 al lui TU ("ei" sînt animale = alteritate). Moralistul, deși detașat, este prezent
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
parte a sonetului sînt puși în scenă doi agenți. În timp ce P2-Pn2 este consacrat în întregime femeii trecătoare, Pn1-Pn1 și P3-Pn3 pun în scenă un subiect desemnat succesiv prin meu (v. 1), apoi eu (v. 6). Prezența unui "nume propriu de locutor" (Benveniste 2000: 172) face să apară cu claritate naratorul ca subiect al enunțării, în spatele subiectul enunțului, actor al povestirii. Așa cum subliniază Benveniste, printr-o asemenea formă, acesta se referă la el însuși în calitatea sa de vorbitor (idem). Și el
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
P. arg 4 este locul de inserție a unei noi mișcări argumentative (consolidată cu principiile Pp1 și Pp2 și sprijin pe bazele B1 și B2): Schema 21 Aserțiunea dintre ghilimele, cum s-a văzut, este o întreprindere de reluare, de către locutor, a definiției implicite a lui "noi" ca "sportivi de extrem" care circulă în opinia comună (PdV1). DESIGUR semnalează că locutorul acceptă, sub forma unei concesii, că F1 (faptul că "noi ne asum(a)ăm riscuri") poate fi considerat un comportament
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pe bazele B1 și B2): Schema 21 Aserțiunea dintre ghilimele, cum s-a văzut, este o întreprindere de reluare, de către locutor, a definiției implicite a lui "noi" ca "sportivi de extrem" care circulă în opinia comună (PdV1). DESIGUR semnalează că locutorul acceptă, sub forma unei concesii, că F1 (faptul că "noi ne asum(a)ăm riscuri") poate fi considerat un comportament sinucigaș (aserțiune C implicită: s-ar putea (deci) crede că "noi [...] sîntem [...] niște kamikaze"). Consolidarea (Principiu Pp1 și Baza B1
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
bipartite. Schimburile sînt legate unele de altele în suite marcate de o anumită tematizare. Una sau mai multe suite tematice formează corpul unei conversații. Astfel este concepția interacționistă, care presupune că orice enunțare este ori o declarație care stabilește cuvintele locutorului următor ca fiind o replică, ori o replică la ceea ce a stabilit locutorul precedent, ori un amestec al celor două. Deci enunțările nu rezistă singure și adeseori nu au nici un sens auzite astfel; ele sînt construite și cronometrate pentru a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
tematizare. Una sau mai multe suite tematice formează corpul unei conversații. Astfel este concepția interacționistă, care presupune că orice enunțare este ori o declarație care stabilește cuvintele locutorului următor ca fiind o replică, ori o replică la ceea ce a stabilit locutorul precedent, ori un amestec al celor două. Deci enunțările nu rezistă singure și adeseori nu au nici un sens auzite astfel; ele sînt construite și cronometrate pentru a susține strînsa colaborare socială pe care o implică orice rînd la cuvînt. În
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acest habitat colectiv. (1987: 85) Ne putem sprijini pe terminologia destul de general admisă astăzi și pe care C. Kerbrat-Orecchioni o rezumă astfel: "Actele de limbaj se combină pentru a forma intervenții, actele și intervențiile fiind produse de unul și același locutor; de îndată ce intervin cel puțin doi locutori, avem de-a face cu un schimb; schimburile se combină pentru a forma secvențele, care se combină pentru a forma interacțiunile, unități maximale de analiză." (1996: 36) Acest pasaj în discurs direct din Cenușăreasa
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
putem sprijini pe terminologia destul de general admisă astăzi și pe care C. Kerbrat-Orecchioni o rezumă astfel: "Actele de limbaj se combină pentru a forma intervenții, actele și intervențiile fiind produse de unul și același locutor; de îndată ce intervin cel puțin doi locutori, avem de-a face cu un schimb; schimburile se combină pentru a forma secvențele, care se combină pentru a forma interacțiunile, unități maximale de analiză." (1996: 36) Acest pasaj în discurs direct din Cenușăreasa de Perrault prezintă o structură canonică
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
afective. (1951: 269) Intensitatea "exclamativă" este prezentă în ATÎT DE intensiv din versul 1 din T3. Versul al doilea aduce un răspuns-explicație desigur enigmatică pentru misterul acestei frumuseți extraordinare ("atît de frumoasă"). Faptul că "întrebarea" nu este adresată de către un locutor diferit de cel care săvîrșește aserțiunea de răspuns ne determină la o lectură polifonică a lui T78 și a acestor două versuri. Enunțătorul întrebării-exclamație (în sensul lui Bally) lasă să se audă, în ambele cazuri, vocea unui interlocutor real sau
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cazuri, vocea unui interlocutor real sau fictiv. Întrebarea este fie reluarea în ecou al unui enunț anterior al acestui interlocutor (Mă întrebați de ce sînt așa de frumoasă? De ce portocalele sîngerii sînt ideale pentru snack-uri?), fie o întrebare pe care locutorul și-o pune sie însuși (mă întreb de ce p?). În ambele cazuri, textul nu este dialogal, ci dialogic. Din punctul de vedere al actului de discurs, analiza lui Bally pare corectă: întrebarea retorică are ca scop să îndeplinească un act
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
amurg autumnal, O, palida mea, blîndă și rece, Margaretă? Q2 = R1 (Trad. Ion Pillat) Versurile 2 și 3 par să reproducă un schimb în discurs direct (ghilimele care încadrează întrebarea și linioara de dialog în inițiala răspunsului, care semnalează schimbarea locutorului). Alternanța lui EU și TU garantează articularea dialogală minimă a celor două intervenții, chiar dacă versul 2 este de fapt o rostire tăcută, atribuită ochilor celei care se pare că se numește Margareta. Actul de "răspuns" ia aici nu forma aserțiunii
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sau conjecturat (Tourantier 1996: 232) este valoarea de bază a diferitelor tipuri de V. 2. Enunțarea directă sau "enunțarea de discurs" <1> Pentru Benveniste: "termenul [de discurs] trebuie înțeles în accepția sa cea mai largă: orice enunțare presupune existența unui locutor și a unui auditor, iar primul dintre ei are intenția de a-l influența pe celălalt într-un mod sau altul. [...] Pe scurt, toate genurile în care cineva se adresează cuiva, se enunță ca locutor și organizează ceea ce spune în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
orice enunțare presupune existența unui locutor și a unui auditor, iar primul dintre ei are intenția de a-l influența pe celălalt într-un mod sau altul. [...] Pe scurt, toate genurile în care cineva se adresează cuiva, se enunță ca locutor și organizează ceea ce spune în categoria persoanei" (2000: 230). Benveniste insistă asupra unei alte caracteristici a enunțării directe: "Accentuarea relației discursive cu partenerul, fie el real sau imaginar, individual sau colectiv" (2000, vol. 2: 72). În definirea acestui mod enunțiativ
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Vedem așadar cum întreaga povestire se caracterizată totodată prin incertitudine și printr-un cadru mediator continuu care nu se schimbă decît în ultima frază. Schimbarea este marcată prin modalizarea epistemică a vrea să știe și prin menționarea "numelui propriu al locutorului" (Benveniste 2000: 172) "eu" 5.26 Această formă 627 trimite la cadrul mediator inițial și la modalitatea epistemică din paranteza din P4. Lui "nu știu" îi răspunde dublul său "aș fi dorit să știu": AȘ FI DORIT SĂ ȘTIU CE
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Neutralizarea opoziției / 147 3.3. Planul secund și descrierea / 149 3.4. Planul secund și punctul de vedere / 156 3.5. Enunțuri singulative și iterative / 158 Lecturi recomandate / 161 Exerciții / 162 Capitolul 4. Polifonia / 167 4.1. Subiectul vorbitor și locutorul / 169 4.2. Personajul ca "locutor" / 172 4.3. "Locutorul L" și "locutorul λ" / 175 4.4. Ironie și polifonie / 179 4.5. Modalizarea autonimică / 185 4.6. Ghilimelele / 189 4.7. Caracterele italice / 192 4.8. Captare și subversiune
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
secund și descrierea / 149 3.4. Planul secund și punctul de vedere / 156 3.5. Enunțuri singulative și iterative / 158 Lecturi recomandate / 161 Exerciții / 162 Capitolul 4. Polifonia / 167 4.1. Subiectul vorbitor și locutorul / 169 4.2. Personajul ca "locutor" / 172 4.3. "Locutorul L" și "locutorul λ" / 175 4.4. Ironie și polifonie / 179 4.5. Modalizarea autonimică / 185 4.6. Ghilimelele / 189 4.7. Caracterele italice / 192 4.8. Captare și subversiune / 196 Lecturi recomandate / 198 Exerciții / 199
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
3.4. Planul secund și punctul de vedere / 156 3.5. Enunțuri singulative și iterative / 158 Lecturi recomandate / 161 Exerciții / 162 Capitolul 4. Polifonia / 167 4.1. Subiectul vorbitor și locutorul / 169 4.2. Personajul ca "locutor" / 172 4.3. "Locutorul L" și "locutorul λ" / 175 4.4. Ironie și polifonie / 179 4.5. Modalizarea autonimică / 185 4.6. Ghilimelele / 189 4.7. Caracterele italice / 192 4.8. Captare și subversiune / 196 Lecturi recomandate / 198 Exerciții / 199 Capitolul 5. Discursul raportat
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
secund și punctul de vedere / 156 3.5. Enunțuri singulative și iterative / 158 Lecturi recomandate / 161 Exerciții / 162 Capitolul 4. Polifonia / 167 4.1. Subiectul vorbitor și locutorul / 169 4.2. Personajul ca "locutor" / 172 4.3. "Locutorul L" și "locutorul λ" / 175 4.4. Ironie și polifonie / 179 4.5. Modalizarea autonimică / 185 4.6. Ghilimelele / 189 4.7. Caracterele italice / 192 4.8. Captare și subversiune / 196 Lecturi recomandate / 198 Exerciții / 199 Capitolul 5. Discursul raportat / 203 5.1
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fiecare act de limbaj afectează contextul. Pivotul relației dintre enunț și context este enunțarea a cărei abordare poate fi lărgită sau limitată. În sens restrâns, strict lingvistic, este vorba despre "cercetarea procedeelor lingvistice (deictice, modalizatori, termeni evaluatori etc) prin care locutorul își imprimă marca în enunț, se înscrie în mesaj (implicit sau explicit) și se situează în raport cu el (problema distanței enunțiative). Este o tentativă de reperare și de descriere a unităților de orice natură sau nivel -, a înscrierii lor în enunț
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de vedere; se combină un tip de enunțare literară cu alta populară. În afara narațiunii, există și alte tipuri de enunțuri care nu conțin mărci legate de enunțare: proverbele, articolele de dicționar, legile fizicii etc. În ceea ce privește enunțarea, legătura sa cu subiectivitatea locutorului se concretizează și în particularități sintactice și semantice: vocativ, interogativ, enunțuri neterminate, substantive care califică etc. Naratorul își poate manifesta punctul de vedere și prin substantive ce califică și prin prezentul istoric (sau de narațiune), ale căror posibile valori stilistice
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]