18,160 matches
-
cărți cu acest subiect:The Logic of Chance (Logica aleatoare), o introducere în teoria probabilității de frecvență, Symbolic Logic („Logica simbolică") (1881), în care a prezentat, între altele, diagramele care îi poartă numele, și The Principles of Empirical Logic' (Principiile logicii empirice) (1889). În 1883 JOHN VENN a fost ales membru al Societății regale din Londra. În 1897, el a scris o carte de istorie a colegiului în care a învățat și predat, numită Istoria biografică a Colegiului Gonville and Caius
JOHN VENN, inventatorul diagramei VENN, omagiat de Google by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/82218_a_83543]
-
țară majoritar musulmană, dovedește încă o dată că s-a renunțat la crearea unei Europe, ce prin memoria și identitatea ei, contribuia la îmbogățirea unei diversități în cadrul unei solidarități globale. S-a renunțat, deoarece s-a preferat înscrierea într-o nouă logică a sferelor de influență, a confruntării, a setei de dominație. A patra etapă și punctul final: MONDIALIZAREA, mondializare materialistă, mai ușor de realizat, deoarece mondializarea spirituală duce, în mod inevitabil, la diverse forme de conflict. Dar cei care visează și
Stupiditatea în artă, mondializată by Alexandru Trifu () [Corola-journal/Journalistic/8221_a_9546]
-
subversivitatea politico-socială asumată, textul acesta hărăzit sertarului interesează în aceeași măsură prin ce ne spune despre cel care l-a alcătuit. Ipostaza pe care o ilustrează este aceea a omului rațional, a intelectualului dubitativ confruntat cu absurdul, cu lipsa de logică a unor realități strivitoare. Expus vexațiunilor de tot felul în viața cotidiană, el și ființele cel mai mult îndrăgite, soția și fiica, "troienit de scârbă, de lehamite și - ceea ce e mai grav - de deznădejde", se refugiază în scrisul zilnic, în
Un jurnal din "Epoca de Aur" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8243_a_9568]
-
când am produs marfa X...", "Vacanțele tale vor fi paradisiace dacă...") cred că ne-am putea întoarce la operă prin biografia scriitorilor. Cunoscând omul, am fi curioși să-i cunoaștem și scrierile. S-ar putea, desigur, să mă înșel, pentru că logica spune altceva: doresc să pătrund în viața unui scriitor abia după ce l-am citit. Poate, însă, că merită și această ultimă încercare, înainte de a vedea cum o întreagă civilizație se prăbușește sub praful năclăit al indiferenței, nesimțirii și bășcăliei. Ca
De ce nu se scriu biografii ale scriitorilor români? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8277_a_9602]
-
discret. În ciuda unor elemente-obsesii care le leagă, cele trei proze sunt distincte, atât ca anecdotă, cât, mai ales, ca atmosfera și semnificații. Povestirea Lady V. provoacă cititorul prin chiar începutul ei care sfidează regulile rezonabilului, invitând la un compromis cu logica: "Așa încât, după patru - atât de tumultuoase! - căsătorii, Doamna V. reușise să scape cu virginitatea intactă, și, Doamne!, oricine a putut constata că asta nu s-a întâmplat din voia ei." (p. 7). Deși reperele obiective și trimiterile biografice nu lipsesc
Existența ca amnezie sau neînțelegere by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8269_a_9594]
-
literatură. D. Nanu traduce din Othello, iar Margarita Miller-Verghy din Elizabeth Barret Browning, croind același deux-pieces clasic- (aproape) contemporan. Rebreanu semnează o foarte scurtă Mărturisire, către Fanny, o declarație de iubire pe corzile teoriei. Nu poți, citind-o, în aceeași logică a contribuției (dezinteresată, dezinteresată pînă la lepădare în plata celorlalți), decît să-ți spui, devotament, ce cuvînt mare... Demne, notele lui Rebreanu, de Cea mai frumoasă lume, a lui Ion Scurtu. O lume a sufletului împăcat cu sine, din care
Contribuții by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8299_a_9624]
-
cuantică nu era pentru Einstein decît o disciplină incompletă ce își aștepta restauratorii. De atunci, deceniile au trecut, verigile lipsă nu au fost descoperite, și totuși mecanica cuantică a rămas o teorie definitivă. Experimentele actuale îi confirmă predicțiile și, deși logica minții noastre este incapabilă să-i înțeleagă conexiunile intime, nici un fizician nu o mai critică sub motiv că e perfectibilă. Ne aflăm în fața unei teorii care, intuitiv vorbind, este ininteligibilă, dar care și-a dovedit eficiența în practică: mare parte
Simetria cea binecuvîntată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8304_a_9629]
-
Mircea Handoca După fulminantul succes (de critică și public) al romanului Maitreyi, după obținerea doctoratului în filozofie cu calificativul magna cum laudae, Mircea Eliade a fost numit asistent onorific al catedrei de logică și metafizică a lui Nae Ionescu de la Universitatea din București. în 1934 avea 27 de ani. I-au apărut atunci două romane: Lumina ce se stinge și întoarcerea din rai, un "carnet de drum" (India) și o carte de eseuri
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
rock 9”. Este perioada în care Pro Musica ajunge și în cenaclul „Flacăra, devenind port drapel cu Te salut, generație în blugi și Pentru voi. Firește, nu au fost uitate succesele din spate - Glossa, Dintre sute de catarge, Pasărea Proteu, Logica timpului, Metamorfoza... Discul întreg „Rockul baroc” din 1988 îi avea (și se simțeau din plin în stilul influențat de new wave) pe solistul Tic Petroșel și basistul Cristian Podratzky. Iar în 1989, cu noul vocal Mario Florescu, Ilie și ai
PRO MUSICA, din nou pentru muzic? by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/83150_a_84475]
-
Logica Lumilor Posibile (XVI) Nicolae Brânduș În următoarele intervenții din Logica Lumilor Posibile vom studia câteva modele de formare a discursului muzical insistând asupra relației dintre parametrii obiectului sonor. Este vorba despre instituirea unei noi practici muzicale, pornind nu de la sunet
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
Logica Lumilor Posibile (XVI) Nicolae Brânduș În următoarele intervenții din Logica Lumilor Posibile vom studia câteva modele de formare a discursului muzical insistând asupra relației dintre parametrii obiectului sonor. Este vorba despre instituirea unei noi practici muzicale, pornind nu de la sunet, ca obiect al enunțului, ci de la relația dintre elementele constitutive
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
modele de formare a discursului muzical insistând asupra relației dintre parametrii obiectului sonor. Este vorba despre instituirea unei noi practici muzicale, pornind nu de la sunet, ca obiect al enunțului, ci de la relația dintre elementele constitutive ale limbajului muzical. În seria Logicilor de până acum am înfățișat universul polidimensional în care se înscrie experiența muzicală, constituit din cele șase spații acustice (L, D, I, IT, T, TB), asupra cărora nu mai revin. Este vorba despre un complex de valori înseriate și scalate
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
sintetic asupra acestui proces, coordonând conștient (decizional) evoluția anumitor elemente subsidiare ale acestui fenomen prolix, neomogen al comunicării, și care, în funcție de, și prin concretețea gestului asigură automat coerența întregului mecanism conform structurii fenomenologice a domeniului. În programul VAGUES, discutat în Logica Lumilor Posibile VII (Rev. Muzica 3/2010) am înfățișat modul în care schimbările de stare din structura unor parametrii determină în mod necesar schimbări în alte spații acustice. Ordinea pe care ne propunem a o defini în noua Logică a
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
în Logica Lumilor Posibile VII (Rev. Muzica 3/2010) am înfățișat modul în care schimbările de stare din structura unor parametrii determină în mod necesar schimbări în alte spații acustice. Ordinea pe care ne propunem a o defini în noua Logică a funcționării domeniului necesită redefinirea elementului prim a fi pus în lucru în vederea elaborării unui limbaj coerent și corect aplicat în datele sale fundamentale: un set de obiecte și o gramatică stabilind principiile de relaționare dintre aceste elemente - puncte scalate
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
relaționare dintre aceste elemente - puncte scalate în toate spațiile sonore de mai sus. Este vorba despre o complexitate structurală imensă, în cea mai mare parte inclusă funcțional în comportamentul materiei acustice, deci în afara prizei conștiente a acțiunii interpreților (vezi si Logica XV, Motto 4). Ne vom referi în discuția noastră strict la acele elemente structurale ale limbajului muzical care pot deveni în practica domeniului informație conștientă asupra căreia actantul poate interveni concret, actual, în vederea unui scop. Cu aceste considerente ne vom
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
de la enunțul prim de sunet, conform practicii muzicale tradiționale, la enunțul prim de relație între puncte spațiale asupra cărora se va concentra acțiunea formativă a discursului muzical privește evident altă Lume (a comunicării prin sunet - în sens generic) cu altă Logică internă de desfășurare a acțiunii (muzicale). Lucrarea Cantus Firmus (PHTORA III) deschide în acest sens un alt mod de definiție a operei muzicale. Problema invenției în ce privește configurarea limbajului muzical se transgresează de la un anume tip tradițional de „lectură” (a operei
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
în rostirea acestora. Recursul la invenție prin instituirea relației ca demers inițial în formarea discursului muzical apare în lucrarea Cantus Firmus ca un raport special între gest și mentalitate. În spațiul I (al frecvențelor sonore) se aplică procedeul, definit în Logicile anterioare ca „o muzică cu doi pași”. Fiecare interval (generic) urmând a fi enunțat în discurs este inițial preconceput mental; apoi aplicat liber în invenție, conform regulilor date de procedură în partitura lucrării. Jocul acestor relații, ca element definitoriu al
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
fi enunțat în discurs este inițial preconceput mental; apoi aplicat liber în invenție, conform regulilor date de procedură în partitura lucrării. Jocul acestor relații, ca element definitoriu al formării discursului, constituie opera finită, astfel configurată, conform unei gramatici date, corespunzătoare Logicii respective. Se pot configura în cadrul aceleiași Logici indefinite variante de aplicare a acestei gramatici de tip relațional, generând operă muzicală (finită) indefinit. Voi atașa celor de mai sus partitura lucrării Cantus Firmus. Se observă că acest text muzical face apel
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
mental; apoi aplicat liber în invenție, conform regulilor date de procedură în partitura lucrării. Jocul acestor relații, ca element definitoriu al formării discursului, constituie opera finită, astfel configurată, conform unei gramatici date, corespunzătoare Logicii respective. Se pot configura în cadrul aceleiași Logici indefinite variante de aplicare a acestei gramatici de tip relațional, generând operă muzicală (finită) indefinit. Voi atașa celor de mai sus partitura lucrării Cantus Firmus. Se observă că acest text muzical face apel la portativul tradițional, strict explicativ pentru anumite
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
acestui joc. Acestei arte. Deoarece ne aflăm în aceeași zonă, fatală, aș putea zice, a esteticii, a artei și a eticii implicate în cuvânt, în sensul cel mai cuprinzător. În formarea acestui nou limbaj se afirmă implicit și explicit, în Logica respectivă a domeniului aceleași calități date dintotdeauna omului să-și ducă efortul configurativ pe mai departe (continuând și împlinind prin prezența/absența sa lucrarea divină, ar zice unii...). Talent, sensibilitate, adâncime a trăirii, capacitate estetică, inteligență, gust, frumusețe, pregnanță, originalitate
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
Raporturi ale gândirii componistic-muzicale George Balint Muzica, se spune adesea, este formă în timp. Cum trebuie să înțelegem asta? Dacă deja gândul și-a probat valorea logică în raport cu spațiul, ce poate fi mai mult în timp? Adică, cât de coerent mai poate fi gândul și în raport cu timpul? Din chiar acestă ultimă întrebare întrezărim posibilitatea a trei raporturi ale gândirii componistic-muzicale: 1). în raport exclusiv cu spațiul; 2
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
de necruțători ca cei din prima tabără, cu deosebirea că acum nu i se vor mai scoate ochii pe motiv că nu s-a lepădat cu adevărat de utopia comunistă, ci tocmai pentru că a făcut-o prea temeinic. Potrivit acestei logici, Tismăneanu nu numai că a trădat idealurile stîngii internaționaliste, dar în plus dezertorul acesta jupuit de viu a devenit un luptător împotriva cauzei pe care în tinerețe o îmbrățișase. Să te întorci și să denunți anomalia de fond a comunismului
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
despre o realitate pe care, în ciuda oricăror rezerve, n-o mai putem ignora și care a pătruns în toate domeniile de creație și cercetare științifică: mediul electronic, computerizat! Doar apropiindu-ne de ele, fără prejudecăți, și încercând să le depistăm logica interioară și mai ales sursele - invariabil cele tradițional-arhetipale, după cum cred că a reieșit și din comentariile descriptive ale articolului de față -, ne vom putea înțelege mai bine și pe noi înșine, precum și mecanismele și psihologia lumii în care trăim. Tinerele
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
Celui menit s-o scrie, îi trimit îndemn la tăcere. Biruința va fi astfel deplină și fulgerătoare." (p. 62) Cuvintele acestea, scrise în 1928, sunt premonitorii: Eliade era deja copt pentru convertirea la tiparul legionar de trăire mesianică. Potrivit acestei logici, spiritualul trebuia să se subordoneze naționalului în vederea unei mîntuiri postume - adică exact logica care făcea ca apariția lui Zelea-Codreanu să fie nu numai așteptată, dar chiar dorită. Iar dacă democrația nu e prielnică virilității spirituale, nici feminitatea nu poate servi
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
astfel deplină și fulgerătoare." (p. 62) Cuvintele acestea, scrise în 1928, sunt premonitorii: Eliade era deja copt pentru convertirea la tiparul legionar de trăire mesianică. Potrivit acestei logici, spiritualul trebuia să se subordoneze naționalului în vederea unei mîntuiri postume - adică exact logica care făcea ca apariția lui Zelea-Codreanu să fie nu numai așteptată, dar chiar dorită. Iar dacă democrația nu e prielnică virilității spirituale, nici feminitatea nu poate servi drept model unui intelectual însuflețit de idealul eroului. Femeia nu-i poate fi
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]