1,299 matches
-
invers le pierzi Și cântec istovește: ascuns, cum numai marea Meduzele când plimbă sub clopotele verzi. TIMBRU Cimpoiul veșted luncii, sau fluierul în drum Durerea divizată o sună-ncet, mai tare... Dar piatra-n rugăciune, a humei despuiare Și unda logodită sub cer, vor spune - cum? ... n-ar fi decât pentru a vă da ideea (fr.). Ar trebui un cântec încăpător, precum Foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare; Ori lauda grădinii de îngeri, când răsare Din coasta bărbătească al Evei trunchi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
vrea să te-mpreune... și, ca s-o poți cuprinde, Tentacule lichide îți adâncești în spațiu. MUNȚII Posomorâta lor înlănțuire Nu e decât un spasm încremenit - Supremă încordare de granit, Rămasă dintr-o altă întocmire.- Demult când dorul lor nebiruit Îi logodi cu vasta strălucire, 67 Un braț semeț au repezit spre fire... Dar gheața înălțimii l-a-mpietrit. Și-n vreme ce c-un gest de renunțare Atâtea stânci expiră-n vijelie, Șuvoiul apei neîncăpătoare, - Șerpuitoare formă veșnic vie - Prin necuprinsa
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
tîlhari, și fiți atent că noi sîntem din Úbeda... Îmi spuneați că o recunoașteți pe fata care apare cu Julián În fotografie? Portăreasa se concentră din nou asupra imaginii. — N-am văzut-o niciodată. Frumușică foc. După poză, parcă sînt logodiți, am sugerat eu, Încercînd să-i zgîndăresc amintirile. Mi-a Întins-o, scuturînd din cap. — Eu la poze nu mă pricep. Și, după cîte știu, Julián n-avea logodnică, Însă Îmi Închipui că, dacă avea, nu mi-ar fi zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
explic nici eu cum am ajuns să omor un om! Pentru că am fost gelos cum am fost, poate am mai avut accese de violență, dar chiar în halul ăsta, să omor un om! Iubita... un înger de om. Era promisă, logodită cu altcineva. Ea mi-a spus. Ea își dădea seama că cu mine nu poate, eu nu puteam s-o las pe nevastă-mea. Nici pe nevastă-mea nu puteam s-o las, dar nici pe ea nu puteam s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
atentă să nu-i sperii. N-avea nici un sens să facă așa ceva. Hotărî să fie directă. Domnul J.L.B. Matekoni ar fi mirosit subterfugiul și asta n-ar fi dat foarte bine. Un inel cu diamant, răspunse ea. Asta poartă femeile logodite în zilele noastre. Așa-i la modă. Domnul J.L.B. Matekoni continuă să privească posac în pământ. — Diamante? întrebă el cu glasul stins. Ești sigură că asta-i cel mai la modă? — Da, îi răspunse Mma Ramotswe ferm. În ziua de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
o lună de când nu ne auzeam. — Mă pregătesc să ies. — Cu cine? Nu aveam nici un drept s-o întreb, clătinam din cap dojenindu-mă. Fața îmi era crispată, dar am încercat s-o fac să creadă că râdeam. — Te-ai logodit? A răspuns, fără să schimbe tonul. Mergem să bem ceva. Mergem? Tu cu cine? O, târfulița mea, te și consolezi! Acum nu râd deloc, am o voce care zgârie, paralizată, dar o forțez cu cu o falsă veselie condescendentă. — Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
suficient. Cu un gest teatral, Adriana ridică mâna stângă și oftă dramatic. — Vedeți mâna aceasta, fetelor? Celelalte două confirmară. — La anul, pe vremea asta, va purta un diamant. Un diamant imens. Prin urmare declar că în douăsprezece luni mă voi logodi cu bărbatul perfect. — Adriana! țipă Emmy. Vrei să mă întreci. Leigh se înecă cu o bucată de cantalup. — Logodită? Cu cine? Te vezi cu cineva? Nu, nu în prezent. Dar m-a inspirat angajamentul lui Emmy de a face o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
birou și le-am spus că e o urgență, sper că nu te superi. — Scumpo, e totul în regulă? E două noaptea acolo. — Da, totul e bine. Vroiam doar să auzi de la mine înainte să afli prin e-mail. M-am logodit! —Te-ai logodit? O, Doamne! Leigh, felicitări! Habar n-aveam că vă gândeați la asta. E nemaipomenit! Povestește-mi tot! Emmy observă că un angajat îmbrăcat în uniformă se uita încruntat la ea, dar îi aruncă și ea o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
am spus că e o urgență, sper că nu te superi. — Scumpo, e totul în regulă? E două noaptea acolo. — Da, totul e bine. Vroiam doar să auzi de la mine înainte să afli prin e-mail. M-am logodit! —Te-ai logodit? O, Doamne! Leigh, felicitări! Habar n-aveam că vă gândeați la asta. E nemaipomenit! Povestește-mi tot! Emmy observă că un angajat îmbrăcat în uniformă se uita încruntat la ea, dar îi aruncă și ea o privire exact la fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
că nu există vreun motiv religios sau care ține de moralitate. Așa vreau eu. E cam demodat, știu. Și ce-i cu asta? — Russell știe? — În mare, știe cu siguranță ce cred eu. — Dar nu știe că, deși v-ați logodit și urmează să vă căsătoriți, tu n-ai de gând să te muți cu el. — N-am ajuns încă să discutăm despre asta. Sunt sigură că o să înțeleagă. — Doamne, Leigh. Știi că la un moment dat va trebui să locuiești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
auzi din nou respirația, de data asta sacadat. — Oh, sunt bine. Doar niște palpitații. Probabil din cauza emoțiilor, știi? Emmy apăsă telefonul mai tare la ureche, sperând să audă niște chicoteli pline de entuziasm, cum fac fetele când tocmai s-au logodit, dar ea știa prea bine. Leigh nu era o tipă care să chicotească de bucurie ca oricare alta: era simpatică, era sensibilă, era loială și era nevrotică; să chicotească nu era stilul ei. Poate că Leigh se simțea și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
urmei, se aflau acolo să sărbătorească logodna lui Leigh și nici în ruptul capului nu vroia să o strice. Și ce dacă totul devenise un uriaș coșmar înainte chiar de a fi început? Cea mai bună prietenă a ta se logodește o singură dată (să sperăm... și dacă prietena aceea era Leigh, atunci cu siguranță), iar ea avea de gând să-i arate lui Leigh că se distrează de minune, chiar dacă era să crape. Ceea ce era posibil. Reușise să nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
de ideea unei călătorii de una singură în Antilele Olandeze, acestea n-au fost deloc încântate. — Solo? De ce să te duci acolo singură? Mai ales când ai două foarte bune prietene chiar aici de față, dintre care una tocmai s-a logodit. Cred că ar fi o neglijență din partea ta să nu ne inviți, s-a smiorcăit Adriana. În mod deloc surprinzător, Leigh fusese ceva mai rezervată. — Zău, nu e mare scofală. În plus, la serviciu e un mare balamuc în perioada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
vârâ picioarele în apa din care ieșeau aburi. Formă numărul de telefon al lui Leigh. — Dumnezeule, ce mă bucur să te-aud, spuse Leigh care răspunse de la primul apel. — De ce? E o seară de vineri absolut minunată, iar tu ești logodită cu unul dintre cei mai mișto tipi pe care i-am cunoscut personal. N-ai altceva mai bun de făcut? — Sora mai mică a lui Russell — înotătoarea — a venit în New York și stă tot weekendul, așa că el a rămas acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Graso! Stai! Graso! croncăni Otis. — Nu știu cum de suporți creatura asta respingătoare, zise Adriana. Emmy îi luă Adrianei pliantul din mână, apoi smulse telecomanda de la Leigh. Închise televizorul, apoi spuse: — Vă rog să-mi acordați toată atenția. Leigh oftă. — Te-ai logodit? Te rog nu-mi spune că deja te măriți cu tipul ăsta. Adriana și Leigh izbucniră în râs. — Vreau să știți că — Emmy ridică în sus un deget — unu, am făcut sex absolut întâmplător, fără obligații, cu cineva cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
sunteți gata să stabiliți data nunții, așa e? Leigh confirmă clătinând din cap. — În aprilie. — În aprilie? Serios? Nu mai e mult! Emmy era surprinsă. Având în vedere că se cunoscuseră abia de un an și hotărâseră deja să se logodească, ea credea că vor aștepta până cel puțin în vara următoare, dar era bucuroasă să vadă că, în sfârșit, Leigh părea să accepte. — Da, la început n-am fost de acord, dar va fi bine. — De ce? Nu știu; poate pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
atâta timp cu o altă femeie — dar nu reaușea să-l liniștească. Chiar dacă Jesse nu vorbise niciodată de soția lui (iar Leigh încă nu găsise vreo dovadă a existenței ei), tot rămânea faptul că Jesse era căsătorit și Leigh era logodită, iar ei ajunseseră să aibă o prietenie frumoasă pe lângă relația lor de muncă. O frumoasă prietenie platonică — ceva ce Russell pretindea, spre iritarea lui Leigh, că nu poate exista între un bărbat și o femeie. Leigh oftă. — Nu e deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
crezi tu? Nu ți se pare că ne-am îndepărtat? Și ce-ar trebui să spun când oamenii mă întreabă de ce nu am dat încă petrecerea de logodnă? Că se pare că logodnica mea nu are timp, deși ne-am logodit de cinci luni? Oh, Doamne, te rog, să nu înceapă din nou cu chestia asta. — Știi bine că e o afacere importantă — de ce nu vrei să înțelegi? — Mda, în fine, zi că sunt nebun, dar eu credeam că și dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
că Adriana tot zicea de câteva săptămâni — poate chiar luni — că tu te culci cu Jesse, iar eu tot ziceam că nu. Eu o țineam sus și tare că e cea mai tâmpită idee cu putință. Cum adică, doar ești logodită cu Russell, ce Dumnezeu— Emmy se opri în mijlocul propoziției și se lovi cu palma peste gură. — Scuze, Leigh. Îmi pare rău, n-am vrut să spun asta. Leigh ridică din umeri. — Ei bine, ca să știi și tu, nu “mă culc” și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
lucru care o descurajă încă și mai mult. — Eu, ăă, cred că avem nevoie de puțin timp. Să ne mai gândim. Aici Russell sări de pe canapea și o cuprinse în brațe. — Leigh, cum adică “avem nevoie de puțin timp”? Suntem logodiți și urmează să ne căsătorim, iubito. Avem toată viața înainte. Tu chiar vrei să mai aștepți până atunci? Îmbrățișarea lui Russell i se păru lui Leigh că semăna foarte mult cu ceea ce ea își imagina că e când te calcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
merg mai departe. Ceea ce ar fi putut fi o relație frumoasă, minunată, când ai douăzeci și cinci de ani, brusc începe să aibă un cu totul alt sens la treizeci, treizeci și doi de ani. Apoi, până să-ți dai seama, te logodești și îți dedici toată viața unui om pe care poate nici nu-l cunoști foarte bine. Deoarece “e timpul”, ce-o mai fi și asta. Doamne, nu cred că explic prea bine... Privirea lui Russell, cu câteva minute mai devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
o audă, nu în seara asta, niciodată. Cu un gest reflex era cât pe ce să închidă, dar ceva o împingea să țină telefonul la ureche. Dacă nu zicea ceva mai repede, avea să-l întrebe direct dacă s-a logodit, așa că, printr-o manevră pur defensivă, spuse primul lucru care îi veni în minte. — De când ai numărul ascuns? El râse. Râsul acela al lui Duncan amuzat-dar-nu-chiar-înamorat. — N-am mai vorbit de luni de zile și asta e tot ce ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
timp! Duncan râse din nou. — Mda, în fine, am sunat de câteva ori mai devreme, chiar când ai intrat, dar n-ai răspuns. Promit să nu stau mult. Vreau doar să vorbesc cu tine între patru ochi. Așadar, s-a logodit. Măgarul! Își imagina probabil că face un lucru nobil dacă vine atâta drum până aici să-i spună personal. Și cu o zi înainte de ziua ei de naștere pe care putea să parieze oricât că uitase cu desăvârșire. Din partea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
de important pentru ca Duncan — indiferența întruchipată — să ajungă să stea la pândă? Pe de altă parte se simțea ușurată; Duncan pe care îl știa ea n-ar face niciodată un astfel de efort doar pentru a o anunța că se logodește. Fără măcar să se deranjeze să-și arunce din picioare șoșonii din blăniță, Emmy deschise ușa și se sprijini de ea. — Ce-i? întrebă ea fără să zâmbească. Ce e atât de important? Deși gâfâia din cauză că urcase cinci etaje, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
în cele din urmă, am reușit să scap de bietul George, m-am alăturat lor. Jolene - cu forme generoase, blondă și palidă, care o adora pe Sophie Dahl fiindcă auzise că n-a făcut plajă în viața ei - mai fusese logodită de două ori. Am întrebat-o cum poate fi sigură că de data asta și-a găsit perechea. —A, foarte simplu! Am o nouă și irefutabilă metodă de selecție. Dacă te ghidezi după aceleași criterii la alegerea soțului ca la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]