1,443 matches
-
vorbire. Aceste căi persistă și după închiderea prin operație a palatului. Elementele de articulare defectuoasă se stabilizează printr-o serie de acte reflexe, stereotipe, înscrise cortical, care nu cedează la simpla schimbare structurală a palatului. De aceea este necesară terapia logopedică, vârsta la care începe aceasta fiind de cea mai mare importanță întrucât exercitarea și perseverarea în aceste asociații verbale eronate măresc dificultățile atât pentru pacient cât și pentru specialist. CAPITOLUL IV STUDIUL EXPERIMENTAL AL ORGANIZĂRII ȘI DEZVOLTĂRII SISTEMULUI LIMBAJULUI LA
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
la nivelul aparatului fonator creează dintr-un început un handicap în programul de dezvoltare al copilului încă din prima zi de viață. Cunoașterea specificului dezvoltării limbajului în astfel de condiții reclamă o importanță majoră în terapia complexă interceptivă. Din practica logopedică reiese că cea mai dificilă etapă în viața copilului malformat, o constituie aceea a achiziției limbajului, prin formarea și dezvoltarea deprinderilor practice complexe inabordabile în condiții de neintegritate bio-morfologică a aparatului fonator. Modalitatea în care începe, în această etapă, activitatea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
vârsta de 6 luni și pentru refacerea bolții vălului palatin la vârsta de 23 de luni. În afara observațiilor directe cu înregistrări pe bandă de magnetofon și analize spectrografice, subiecții au fost confruntați cu indicii de dezvoltare psiho-motorie și socio-afectivă, fișele logopedice fiind completate cu date anamnezice și examinări ulterioare. 4.1.2. a. Stadiul prelingvistic Stadiul prelingvistic este observat începând cu vârsta de 6 luni, datele din anamneză fiind completate cu observații nemijlocite efectuate longitudinal. Testele de dezvoltare psihică s-au
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
luni, datele din anamneză fiind completate cu observații nemijlocite efectuate longitudinal. Testele de dezvoltare psihică s-au aplicat îmbinate continuu cu probele de emisie verbală, de articulare fonetică, de dezvoltarea lingvistică, de dezvoltarea limbajului, în cabinet, pe tot parcursul activității logopedice de îndrumare și control. În cadrul observațiilor noastre s-a urmărit realizarea indicilor de dezvoltare pe o populație de 234 subiecți cu despicături congenitale labio-maxilo-palatine cuprinși între vârsta de 6 luni - 6 ani și un lot de 50 de subiecți cuprinși
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
s-a urmărit realizarea indicilor de dezvoltare pe o populație de 234 subiecți cu despicături congenitale labio-maxilo-palatine cuprinși între vârsta de 6 luni - 6 ani și un lot de 50 de subiecți cuprinși între vârsta de 6-7 ani cu terapie logopedică încheiată în momentul investigației noastre, aflându-se la finele clasei I-a a Școlii Generale de mase, precum și un grup de 50 de subiecți fără despicături velo-palatine - lot martor. În funcție de indicii sintetizați de Dorothea Mac Carty pentru copii normali s-
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mod normal în perioada gânguritului apar caracterele nete ale emisiei diferitelor silabe, ceea ce conduce pe numeroși autori să admită că sunetele limbajului sunt achiziționate gradat și că sunetele complexe sunt construite pornind de la cele mai simple, lucru verificat în practica logopedică cu copii malformați. Schultz subliniază că evoluția lalalizării este supusă celui mai mic efort fiziologic și că emisiunile fonetice ale copilului evoluează de la foneme labiale către sunete care cer un mai mare efort, adică sunetele linguo-velare. Ombredanne (131) constată această
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
crește la 8 luni în cazul apariției primelor cuvinte, a primelor propoziții și a primelor legături sintactice, dezvoltarea limbajului atingând o egalizare cu normalul în jurul vârstei de 4 ani - 4 ani și 6 luni în cazul subiecților luați în evidență logopedică în momentul operației de boltă (23 luni) și în cazurile care prezintă și despicătura buzei, cu mult înainte. După cum reiese din graficul 1, momentul intervenției chirurgicale, cum e și firesc, nu schimbă mersul dezvoltării limbajului, dar prin crearea premiselor pentru
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de suturare a bolții și a vălului palatin este la vârsta de 23-24 de luni, indicație pe care Școala românească de stomatologie și-a însușit-o în urma verificării rezultatelor ei în practică. Despre acest factor important ca adjuvant în terapia logopedică se va vorbi de altfel pe larg în capitolul respectiv. 4.1.2.b. Stadiul lingvistic Aprofundând investigațiile noastre cu privire la dezvoltarea limbajului am considerat vârsta apariției primului cuvânt cu sens ca un moment important al acestei etape, semnalând un început
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
semnalând un început al dezvoltării limbajului sau o stagnare, ale cărei cauze trebuiau căutate în afara etiologiei congenitale determinante. Această investigație, deși anevoioasă, s-a efectuat în cadrul răspunsurilor primite la indicii de dezvoltare generală aplicați precum și în cadrul anamnezei consemnată în fișa logopedică, cu prioritate pentru subiecții intrați sub directă observație, la această vârstă. Așa cum remarcă și Mac Carty, la prima vedere, pare ușor a determina vârsta primului cuvânt. În realitate este însă dificil deoarece părinții atribuie un sens silabelor care se înlănțuie
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
încercat să raportăm numărul de cuvinte câștigat la copilul rhinolalic la creșterea întinderii vocabularului la copilul normal, după M. E. Smith (1926)4. Deoarece a avut aspectul unui sondaj și nu al unei cercetări de profunzime, datele consemnate în fișele logopedice ne-au permis evaluarea vocabularului până la vârsta de 3 ani (tabel 7). Reiese pentru copilul rhinolalic un câștig de cuvinte cu mult sub cifrele înregistrate de copiii normali. Tabelul lui Smith (1926) arată că vocabularul crește lent la început apoi
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a rezultatelor școlare pe care le obțin copiii cu despicături, operați și reeducați fonetic până la vârsta de 6-7ani și, ulterior, de validarea acestor rezultate în procesul de calificare și formare a personalității, în practica socială. Datele statistice extrase din evidența logopedică în perioada anilor 1968 - 1978, comparativ cu cele din 1958 - 1968, relevă tocmai acest aspect al încheierii terapiei chirurgicale și logopedice în jurul vârstei școlarizării, copiii cu despicături labio-maxilo-palatine reușind să pună în valoare potențele lor psiho-intelectuale în activitatea instructiv-educativă, în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
validarea acestor rezultate în procesul de calificare și formare a personalității, în practica socială. Datele statistice extrase din evidența logopedică în perioada anilor 1968 - 1978, comparativ cu cele din 1958 - 1968, relevă tocmai acest aspect al încheierii terapiei chirurgicale și logopedice în jurul vârstei școlarizării, copiii cu despicături labio-maxilo-palatine reușind să pună în valoare potențele lor psiho-intelectuale în activitatea instructiv-educativă, în clasele de copii normali ai școlii generale. Cercetările noastre în acest domeniu, au apreciat existența unui retard psihic, consecutiv întârzierilor în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
De la vârsta de 7 ani spre 8 ani rezultatele merg spre egalizare cu notele standard pentru normali pe o paralelă distanțată mai mult la băieți decât la fete. Subiecții rhinolalici la vârsta de 5 ani se află la începutul terapiei logopedice precum și al integrării în colectivitate, ceea ce explică rezultatele inferioare față de normal dar net superioare debililor mintali de aceeași vârstă, în aceeași măsură atât pentru fete cât și pentru băieți. Menționăm că subiecții rhinolalici cu debilitate mintală au beneficiat de aceleași
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ceea ce explică rezultatele inferioare față de normal dar net superioare debililor mintali de aceeași vârstă, în aceeași măsură atât pentru fete cât și pentru băieți. Menționăm că subiecții rhinolalici cu debilitate mintală au beneficiat de aceleași condiții de integrare în terapia logopedică. Reiese pentru toate categoriile de subiecți o dezvoltare ascendentă în raport cu vârsta, subiecții rhinolalici plasându-se sub notele normalului, cu o diferență neesențială mai mult pentru 7 și 8 ani, marcată de terapia intensivă aplicată în această perioadă în scopul școlarizării
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
viață cu răsunet asupra organizării sistemice a limbajului. Vom ilustra cele afirmate cu descrierea unor cazuri concludente: C. Dorina, în vârstă de 8 ani, cu diagnostic clinic: despicătură labio-maxilo-palatină unilaterală stânga completă, încheie tratamentul chirurgical la 23 luni. La examinarea logopedică efectuată la 2 ani și 6 luni prezintă întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului pe toate laturile, cu instabilitate psiho-motorie, cu deficit pe atenție și memorie. Traseul E.E.G. fără anomalii bioelectrice. Efectuează terapia logopedică până la 7 ani când este școlarizată
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
chirurgical la 23 luni. La examinarea logopedică efectuată la 2 ani și 6 luni prezintă întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului pe toate laturile, cu instabilitate psiho-motorie, cu deficit pe atenție și memorie. Traseul E.E.G. fără anomalii bioelectrice. Efectuează terapia logopedică până la 7 ani când este școlarizată normal, deși la testarea psihologică (proba „Deaborn”) conform scării Terman se obține un Q.I. = 89 care plasează copilul în categoria cazurilor limită, cu un ușor retard psihic. La finele clasei a II-a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
2 ani și 6 luni, sub supravegherea Casei copilului unde a fost depus imediat de la naștere, spre creștere și îngrijire. La 3 ani și 6 luni este reluat de familie care îl prezintă serviciului nostru pentru reeducare fonetică. La examinarea logopedică prezintă inițial, întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului, determinate atât prin existența despicăturii cât și prin condițiile de mediu care nu i-au oferit modele de vorbire. Trasee E.E.G. fără modificări bioelectrice. Întârzierea psihică tranzitorie s-a recuperat în urma tratamentului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
prezintă inițial, întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului, determinate atât prin existența despicăturii cât și prin condițiile de mediu care nu i-au oferit modele de vorbire. Trasee E.E.G. fără modificări bioelectrice. Întârzierea psihică tranzitorie s-a recuperat în urma tratamentului logopedic (la probele Borelli-Oleron obține 54,36 centile). Dacă în aparență comportamentul copilului T. Viorel s-a pretat la interpretări confuze - cu tendințe de catalogare spre deficiență mentală, în realitate nu s-au găsit atingeri ale structurii nervoase care să împieteze
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
normalului. Ele au un caracter fazic și tranzitoriu și produc modificări de durată ale personalității numai dacă nu se intervine la timp cu terapia complexă. 4.2.2. Verbalizare și limbaj. Rolul mediator al limbajului la copilul rhinolalic. Din practica logopedică, printr-o cunoaștere profundă a copilului malformat, reiese că retardul mintal este aparent și tranzitoriu și nu trebuie să se facă o confuzie între mecanismul verbalizării și limbaj „concepție mult dăunătoare psihologiei în general” (136; p.185). Prin verbalizare, Jackson
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Acest fenomen duce la un retard în vorbire care poate, la rândul său, să antreneze un retard în limbaj. Acest retard îl putem considera de tranziție deoarece dispare odată cu regresia progresivă a elementelor responsabile (determinate). Grupul de copii cu terapia logopedică încheiată și încadrați în clasa I a școlii generale de masă fac demonstrații doveditoare. Retardul se observă la copiii rhinolalici până la o oarecare vârstă și poate fi considerat numai ca o consecință a malformației. Când se complică cu alte forme
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
fi considerat numai ca o consecință a malformației. Când se complică cu alte forme de etiologie, se impune a face diagnosticul diferențial necesar în întocmirea prognosticului, precum și a metodologiei de corectare. În prima etapă a copilăriei se impune o terapie logopedică intensivă. În cadrul acestei terapii este necesar un program de exerciții care să nu se limiteze numai la aspectul fono-articulator, ci să implice procedee și metode de dezvoltare a limbajului. Activitatea corectivă în ansamblu trebuie să aducă elemente variate de stimulare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Activitatea corectivă în ansamblu trebuie să aducă elemente variate de stimulare a dorinței de a vorbi, de dezvoltare a posibilităților de exprimare verbală. Importante nu numai pentru lingvistica aplicată în concordanță cu regulile și principiile psiholingvisticii, aceste cercetări servesc practicii logopedice care trebuie să implice în sistemul de activitate corecțională exerciții nu numai pentru corectarea „tulburărilor fonetice” care ascund la prima vedere relația lor cu conținutul semantic și prin aceasta diminuează funcția de mediere verbală, ci să implice, repet, și exerciții
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
despicături parțiale (cele posterioare). De asemenea, în ceea ce privește sexul, inițial, nu s-au semnalat diferențieri fonetice. Ele încep să se schițeze în activitatea de reeducare, în competiția obținerii unei pronunții cât mai bune, unde fetele întrec băieții. Datele consemnate în fișele logopedice ne-au furnizat caracteristicile pronunției fiecărui fonem, înregistrându-se 27.000 situații fonetice obținute cu privire la cele două posibilități de rostire : corectă și incorectă. Din aceste date, cu ajutorul mașinii de calcul am extras: a) Ordinea și frecvența vocalelor dislalice pe forme
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
vocalei „i” care cere o mai mare închidere naso-faringiană, precum și o ridicare mai mare post-linguală comparativ cu celelalte vocale (21; p.135-158). Aceste afirmații sunt confirmate în cercetarea noastră de dificultățile pe care corectarea vocalei „i” le ridică în practica logopedică datorită fenomenului de laringisare, care se produce cu dificultate în situația cavităților supraglotice nedimensionate normal din punct de vedere spațial (192; p.84-113; 193 p.547-693). Chirurgii și logofoneticienii au căutat să definească matematic această problemă. Schmidt și Fränkel, citați
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
În ceea ce privește ordinea în care consoanele devin dislalice, cele mai frecvent afectate sunt consoanele care au apărut mai târziu în filogeneza fonoarticulatorie. Această remarcă poate constitui premisa unui studiu amplu, datele obținute nefiind lipsite de importanță în psiholingvistică precum și în metodologia logopedică. Studiul frecvenței tulburărilor fono-articulatorii prin formula matematică a lui GH. Zapan (209; p. 20-48) ne va releva capacitatea de informație a unui sistem (213; p.20-32) cu caracteristici particulare, ajutându-ne să apreciem influența anumitor factori precum și valoarea lor în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]