1,198 matches
-
the choice of a fashion style is a social action. The Modernity has created favourable conditions to boost the social and cultural roles, therefore during the multiple social interactions; clothes have become a communication resource used by individuals striving to look well in the others' eyes. Several representatives of semiotics and the symbolic interactionism, such as Georg Simmel, Erving Goffman, Greory Stone, Roland Barthes, and Umberto Eco have written on the signifying role clothes play at the level of social relationships
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Neurological Sciences, 238, pp. 155-160. Leslie, A., (1988), „Diagnosis and treatment of hysterical conversion reactions”, Archives of Disease in Childhood, 63, pp. 506-511. Leutwyler, K., (1996), „Paying attention: The controversy over ADHD and the drug Ritalin is obscuring a real look at the disorder and its underpinnings”, Scientific American, 272 (2), pp. 12-13. Levine, M., (1999), „How can we differentiate between ADHD, Bipolar Disorder in children?”, The Brown University Child and Adolescent Psychopharmacology Update, 8, pp. 4-5. Lewinsohn, P.M., Clarke, G.N.
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
înscrie în jocul aparențelor, surprizelor, șocurilor, triumfând mai mult estetic decât etic prin efectul spectacularului și imprevizibilului. Corpul uman este pus în scenă ca un ,,corp deschis", ca un vas spațial în mișcare, transformându-se în spectacol, în imagine, în ,,look" care trebuie să atragă necondiționat. Ieșind din umbră, corpul devine model și idol în ,,nuditatea" și ,,masca" sa. Vestimentația mulează corpul, îl descoperă cât mai mult privitorilor, ilustrând la tot pasul influența uriașă a mediului social și a modei asupra
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
impresiei" (expresia facială, postura, mersul, accesoriile, îmbrăcămintea, limbajul corpului etc.) are în zilele noastre o importanță foarte mare în integrarea socială și profesională, constatăm faptul că tot mai mulți oameni utilizează intenționat anumite gesturi și-și exploatează la maxim propriul look din dorința de a obține succes pe toate planurile vieții. 1.7. Accepțiunea socială Dacă accepțiunea biologică subliniază caracterul înnăscut al gestului indiferent de loc, timp, societate și cultură, accepțiunea socială menționează caracterul dobândit al acestuia. Din această perspectivă, gestul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
se fisureze. În 1960, Sink the Bismarck, un film de război turnat după vechile tipare, părea ciudat de anacronic și chiar făcea notă discordantă cu noua stare de spirit. Tonul a fost dat de piesa Îndrăzneață a lui John Osborne Look Back in Anger (Privește Înapoi cu mânie), reprezentată pentru prima dată la Londra În 1956 și transpusă doi ani mai târziu Într-o adaptare cinematografică remarcabil de fidelă. În această dramă a frustrării și deziluziei, protagonistul, Jimmy Porter, se sufocă
Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945 by Tpny Judt () [Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
subvenționate, de Înfloritoarea scenă culturală europeană. Așa cum „anii ’60” n-au venit cu adevărat În multe locuri decât la Începutul anilor ’70, la fel și stereotipul „anilor ’50” - decadă stătută, sufocantă, apăsătoare și stagnantă - era În mare măsură fictiv. În Look Back in Anger (Privește Înapoi cu mânie), personajul lui John Osborne, Jimmy Porter, detestă prosperitatea și suficiența anilor „Închipuiți” de după război - și, fără Îndoială, pojghița de conformism social care s-a păstrat până la sfârșitul deceniului Îi scotea pe mulți din
Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945 by Tpny Judt () [Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Marea Britanie, dar care era practic, la sfârșitul deceniului, o uniformă pentru radicalii germani și italieni și discipolii lor din mediul studențesc 7. Straiele hipioților, drapate În stil gitan, intersectau ambele tendințe. Spre deosebire de „Carnaby Street” și „luptătorul de gherilă”, autentic europene, look-ul hippie (vag „utopist” prin conotația lui „modestă”, non-occidentală, „contra-culturală”, asexuată) era importat din America. Utilitatea sa comercială era evidentă și multe dintre fabricile care la mijlocul deceniului produceau frenetic haine strâmte și croite pe corp au Început curând să facă
Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945 by Tpny Judt () [Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
America. Utilitatea sa comercială era evidentă și multe dintre fabricile care la mijlocul deceniului produceau frenetic haine strâmte și croite pe corp au Început curând să facă eforturi pentru a-și adapta stocul. La un moment dat au Încercat să vândă „look-ul Mao”. O jachetă fără formă cu guler ascuțit, asortată cu nelipsita șapcă „proletară”, look-ul Mao combina aspecte din toate cele trei stiluri - mai ales când era „accesorizat” cu Cărticica roșie a dictatorului chinez, plină de revelații revoluționare. Chiar
Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945 by Tpny Judt () [Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
haine strâmte și croite pe corp au Început curând să facă eforturi pentru a-și adapta stocul. La un moment dat au Încercat să vândă „look-ul Mao”. O jachetă fără formă cu guler ascuțit, asortată cu nelipsita șapcă „proletară”, look-ul Mao combina aspecte din toate cele trei stiluri - mai ales când era „accesorizat” cu Cărticica roșie a dictatorului chinez, plină de revelații revoluționare. Chiar și după filmul lui Godard La Chinoise (1967), În care un grup de studenți francezi
Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945 by Tpny Judt () [Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
când era „accesorizat” cu Cărticica roșie a dictatorului chinez, plină de revelații revoluționare. Chiar și după filmul lui Godard La Chinoise (1967), În care un grup de studenți francezi Îl studiază temeinic pe Mao și Încearcă să-i urmeze exemplul, „look-ul Mao” a rămas o excentricitate - inclusiv printre maoiști. Simbolurile „contra-culturii” și semnificația ei politică s-au radicalizat după 1967, prin asociere cu figurile mitizate ale luptătorilor de gherilă din Lumea a Treia. Chiar și așa, ele nu au avut
Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945 by Tpny Judt () [Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
teoretice realizate de Mariana Caluschi În paginile anterioare privind individuarea prin vestimentație. Q30. Dacă da, obișnuiți să vă cumpărați un anumit tip de haine doar pentru imagine? Q31. Vi s-a Întâmplat să nu fiți acceptat Într un grup datorită look-ului (vestimentar) dvs.? Deși puțini dintre subiecți au avut experiența neplăcută de a nu fi acceptați Întrun grup datorită vestimentației, mulți dintre ei Își cumpără un anumit tip de haine pentru a afișa o anumită imagine. Rezultatele cercetării analizate prin
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ARCHER J., BIRRING S.S., SURINDER S. și WU F.C.W., The association between testosterone and aggression in young men: Empirical findings and a meta-analysis. Aggressive Behavior, 24, 1998, pp. 411-420. ARCUS D., School shooting fatalities and school corporal punishment: A look at the state. Aggressive Behavior, 28, pp. 173-183, 2002 ARONSON E., WILSON T.D. și AKERT R.M. (1994). Social Psychology: The heart and mind. NewYork, Harper Collins Collège Publishers. AVERILL J.R., Putting the social in social cognition, with special reference to
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mă doare; dovleac; drum în viață; durere de cap; encefal; eu; fără; fes; fire; gîndac; gînditor; gît; gleznă; greu; head; idei; importanță; inovare; intelectual; interes; isteț; înaintaș; încăpățînat; îngîmfat; îngrijit; învățat; judecată; lan; laudă; limpede; linie; de linie; listă; logic; look; lume; de lume; mansardă; medicină; meditare; memorie; migrenă; de minte; mintea; mintios; mîini; mînă; monedă; mort; motor; muiere; nas, craniu; necesar; negru; neuroni; obraji; de om; organism; oval; pagubă; și pajura; partea corpului; pat; pămîntului; persoană; de pește; de piatră
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
curată; curiozitate; demonic; desen; diferență; ce drăguț; duios; dumnezeiesc; eu; expresivitate; exterior; face; fală; fata; fața; fața cuiva; de față; fază; făptură; fel; femeiesc; fericire; fermecător; fețe; foto; furios; gingășie; icoană; iluminat; individualitate; interes; interesant; înduplecător; îndurerat; fără înfățișare; jabă; look; lucios; luminozitate; mamă; merge; Mira; mîini; moacă; mod; model; mofturos; mutră; nasol; natural; necioplit; neînsuflețit; nemuritor; nevăzut; nevinovat; nimic; de nisip; obraji roșii; ochi și expresia feței; oglindă; om cu 2 fețe; de om; omenesc; oval; păr; personalitate; plăpînd; portret
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cusut; o da; departe; dezamăgire; diamant; distracție, ajutor; drumuri; dus; elegant; Eleron; erou; nu-i; faină; femei; folositoare; de fotbal; frînă; frumos; gălăgie; gard; gaz; haine; indiferență; indispensabilă; inginerie; instrument; Kia Rio; Kia; kilometri; Lada; Lamborghini; laudă; loc; Logan; lovită; look; de lux; mea; mers; miez; milă; moarte; mobil; mobilitate; modernă; mort; munte; muzică; neagră; neexistență; negru; nevoie; obiect; Opel; opri; parcare; Passat; pericol; permis auto; piese; plăcere; plimbări; poluare; Ponta; primăvară; proprie; putere; rapid; rapiditate; relaxare; remorcă; repede; Rover; roz
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cumpărături; cunoscut; cunoștințe; curățat; curios; de tine; de tot; decizie; deloc; descoperi; din nou; dorință; drăguț; elegant; etichetă; evitabil; fain; Ferarri; fericire; fresh; frumusețe; fusta; galben; haina; ieftin; important; incitant; ingenuu; invenție; îmbrăcăminte; înalt; încălțăminte; încredere; înnoit; însemnat; învăța; loc; look; lucruri; luminat; machiaj; mai bun; matinal; miros specific; mister; mișto; mîndru; modă; nou-născut; nedesfăcut; neexploatat; neînceput; neîncercat; neobișnuit; nesigur; neștiut; neuzat; nevoie; obținere; originalitate; originar; orizont; pagină albă; pantof; parfum; perspective; plastic; plăcere; prompt; prost; pur; puritate; puternic; renăscut; revoluționar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fluctuant; a folosi; folosi; gen; gîndi; cu greu; hotărî; ia; imposibil; indecis; infinit; inovație; instabil; intrare; introduce; inutil; a inversa; îmbrăcăminte; împrumut; înapoia; încearcă; încet; înlăturare; a înnoi; înnoiește; întîmplarea; învîrtește; job; lecția; lege; legi; lider; limba; linia; liniște; locuiește; look; a lua; a o lua de la zero; lume; lumină; magazin; manipula; mare; meniu; mîini; modernizare; multe; munte; necaz; necesar; negocia; neîncredere; neîncrezut; nemulțumire; neobișnuit; nepermanență; neplăcere; nepotrivire; un nou început; noutăți; obiect; obiecte; obișnuit; om; omenirea; opinie; pagină; pantaloni; părere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
succes a lui Time, a creat în 1936 Fortune, publicație lunară de actualitate economică, apoi în 1936, Life, magazin de informații ilustrat care, inspirîndu-se din formula revistei ilustrate franceze Vu, avea să ajungă la un grad de perfecțiune rar întîlnit; Look a lui Cowles a urmat și ea aceeași cale. Asistăm, la începutul războiului, la o extraordinară concurență în lumea magazinelor, acolo unde bătrînul Collier's își pierdea audiența, în timp ce New Yorker începea să ofere formula americană a revistei londoneze Punch
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
o țară imensă, unde presa periodică devenise regională, presa periodică reprezenta singura veritabilă presă națională. Fără a vorbi despre succesul enormelor ziare de duminică, editate cel mai adesea de către cotidiene, cel al news magazines-lor, al hebdomadarelor de informații ilustrate ca Look sau Life, al magazinelor feminine adesea foarte vechi (McCall's fondat în 1870 trecuse de la 2,5 milioane de exemplare în 1930 la 8,2 în 1963; Ladies'Home Journal lansat în 1883; Woman's Day, magazin popular creat în
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
2003; Gary, Johns, Comportament organizațional, Editura Economică, 1996; Gatens Moira Feminism și filosofie. Perspective asupra diferenței și egalității, Editura Polirom, Colecția Studii de gen, București, 2001; Gougeon, Jacques-Pierre, L'économie allemande, Le Monde Éditions, Paris, 1993; Griffin, Em, A first look at communication theory, New York, McGraw-Hill 1997; Grunberg Laura (coord.), Ioana Borza, Theodora-Eliza Văcărescu Cartea neagră a egalității de șanse între femei și bărbați în România, Editura AnA, București, 2006; Gudykunst, William B., Intercultural Communication Theory, Beverly Hills, Sage Publications, 1983
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Thomas Nakayama, Intercultural communication în context, Mayfield Publishing Company, 1996, cap. 1, p. 3. 8 Ibidem, p. 8. 9 M. Hammer, Lecture în Cross-cultural Communication în International Communication Program, The American University, 1995, p. 15. 10 Em Giffin, A first look at communication theory, New York, McGraw-Hill, 1997, p. 29. 11 Ibidem. 12 William B. Hart II, op. cit., p. 5. 13 M. Hammer, op. cit., The American University, 1995. 14 Larry A Samovar, Richard Porter, Intercultural Communication: A Reader, Wadsworth Company, Belmont, 1988
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Gutscher, H. (2006), „The role of the affect and availability heuristics in risk communication”, Risk Analysis, 26, nr. 3, pp. 631-639. Schvartz, N., Bless, H., Starck, F., Klumpp, G., Rittenauer-Schatka, H., Simons, A. (1991), „Ease of retrieval as information: Another look at the availability heuristic”, Journal of Personality and Social Psychology, 61, pp. 195-202. Tversky, A., Kahneman, D. (1973), „Availability: A heuristic for judging frequency and probability”, Cognitive Psychology, 5, pp. 207-232. 3. De ce sunteți convinși că veți fi agresat de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
cele mai multe ori decât să o simuleze sau să o parodieze. Madonna, Like a Prayer (1989) Potrivit criticilor feminiști și psihanaliștilor, "feminitatea" este marcată de dispunerea semnificaților (din relația saussuriană semnificat-semnificant) pe suprafața corpului femeii, care funcționează meto-nimic și creează imaginea (look-ul). Costumele artificiale, fardul în exces, penele, pălăriile și alte "aranjamente corporale baroce ciudate" transformă feminitatea în propria-i parodie. În această exagerare culturală mutabilă, femeia "se joacă" pe sine în timp ce joacă, conștient sau inconștient, și un alt rol145. Prezența
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
amânării învățării limbajului, care poate include probleme nu numai în folosirea limbajului ci și în realizarea altor sarcini cognitive. (R.I.Mayberry, E.B. Eichen, 1994, 1991)<footnote Mayberry, R.I., Eichen, E.B.: The Long-Lasting Advantage of Learning Sign Language in Childhood: Another Look at the Critical Period for Language Aquistion. In Journal of Memory and Language, 30, 1991. footnote><footnote Mayberry, R.I. The importance of Childhood to Language Acqnisition: Evidence from ASL. In: The Development of Speech Perception: The Transition from Speech Sounds
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
referitor la "tehnicile corpului" pînă la cercetările lui Leroi Gourhan asupra diacroniei kinezicii sau Marcel Jousse privind antropologia gestului), psihanaliza și fenomenologia (Freud, Merleau-Ponty) prin evidențierea statutului corporalității în instituirea și distribuirea semnificației, științele comunicării și mediologia prin evidențierea spectacularului, look-ului, star-system-ului, altfel spus prin sincretizarea codurilor mobilizate. Gestul este o practică socială (chiar într-o conversație fără vizibilitate, cum ar fi cea telefonică gesturile sînt prezente), o moștenire culturală, un "fenomen social total", (în sensul lui Marcel Mauss), revelator
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]