3,158 matches
-
Limba vorbită în Moldova istorică 224 referințe Literatura comparată în texte teoretice 30 referințe Literatura de detenție. Memorii, amintiri, jurnale 96 referințe Literatura universală (bibliografie pentru un manual) 75 referințe Logica 351 referințe Lostrița (studiu morfologic și ecologic) 37 referințe Ludicul în poezia românească contemporană: Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Ileana Mălăncioiu, Ion Gheorghe 137 referințe Luis de Camões în fondurile BCU „Mihai Eminescu” 34 referințe Lutaetia, cercul de studii franco române de la Iași 31 referințe Luther și reforma 146 referințe Marcel
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
a liricii sale din anii ’60-’70. În Întâmplarea din grădină (1952), Făurari de frumusețe (1954) și O școlăriță în pădure (1955) se află poeme fermecătoare cu animale și plante, uzând de o versificație simplă, dar ingenioase ca limbaj, dinamice, ludice. Începând cu Oameni și dragoste (1958) un filon clasicist își face apariția, din ce în ce mai vizibil, în masa amorfă a poeziei realist-socialiste, prezentă în mai multe volume eclectice. O dimensiune morală iese la iveală în rondeluri satirice, însă fără miză estetică. Tentația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
ironia, savuroase, ale dialogurilor și în prospețimea (re)interpretărilor și (re)combinărilor tematice și stilistice. Un roman postmodernist, totodată situat în descendența Școlii de la Târgoviște, este Spiriduș sau August 1999 sau Sfârșitul lumii (2001), burlesc și ingenios construit, care exploatează ludic tema „milenaristă”, oarecum la modă în proza momentului. Monografia Ion Creangă (2002) are calitățile unei cărți cu o documentație serioasă, în care intră și informații și trimiteri comparatiste. G. propune un discurs critic dezinhibat, de o imaginație epică savuroasă, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287324_a_288653]
-
a unei serbări ritualice printr-o descriere sincopată, în ritm primitiv, și printr-o cromatică stranie. Feeria în versuri Făt-Frumos în grădina Sfintei Vineri (1903) a reținut atenția prin aerul de puritate și de gingășie al acestei compoziții mai degrabă ludice, imaginată într-un decor edenic, animat de personificări alegorice din mitologia autohtonă. În poemul dramatic Cheleș-Împărat (1923), elementele de basm au o pondere redusă și intervin numai indirect, prim-planul fiind ocupat de înfățișarea unor sentimente și fapte „reale”. O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285702_a_287031]
-
până la cele de acordare a titlului de campion național. În stadiul avansat, pregătirea copiilor se realizează în grupe valorice deja formate, planificarea și programarea fiind comună pentru întreaga grupă, menținându-se obiectivele de performanță propuse, dar dublate de stimularea spiritului ludic, plăcerea și bucuria pentru joc. Cu cât natura efortului depus în sportul respectiv reclamă prezența unui număr mai mare de combinări între cele mai multe calități motrice, cu atât metoda dezvoltării lor devine mai complicată, deoarece trebuie să respecte particularitățile calităților motrice
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anna Maria Finta () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_812]
-
rezultate apropiate sau care să depășească baremurile oficiale. În stadiul de avansat, pregătirea copiilor se realizează în grupe valorice deja formate, planificarea și programarea fiind comună pentru întreaga grupă, menținându-se obiectivele de performanță propuse, dar dublate de stimularea spiritului ludic, plăcere și bucurie pentru joc. Calităților motrice de bază sunt: viteza, forța, îndemânarea și rezistența. Unii autori includ mobilitatea și suplețea între calitățile principale. Sportul, indiferent care, solicită de regulă cele patru calități, dar în proporții diferite. Fiecare om are
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anna Maria Finta () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_812]
-
Majorat, Plecarea), Din viziunile Profetului (Sara pe deal), Din „Antologia poeziei de dragoste”, Din tânguirile lui Abélard, Ultima rugă a Cavalerului de la Mancha Don Quijote cel Bun (Sete), Scrisoarea lui Harap Alb către fata Împăratului Roș (Nu cerca). Deși procedeul pare ludic, se exprimă, grav și trist, o stare aproape agonică: „Sub pașii moi e ziua o povară./ Cucuta-i verde-verde. Într-o sferă/ plină cu mercur mă scald. E frig./ E început de eră./ Sunt singurul exemplar din speță ce mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290306_a_291635]
-
cât și din proiecții fanteziste, din aducerea în prim-plan a unor personaje arhetipale, mitice, tinzând să ilustreze original, cu grilă postmodernistă, motivul eternei reîntoarceri. Este vădită elaborarea textualistă stăruitoare, ce mizează pe construcția cerebrală, pe livresc, efectul „programat”, pe ludicul semantic și jocurile computerizate, numite „Edgar Poetice jocuri” (de perspectivă, grafice, „hagiografice” etc.). Intertextualitatea devine substanța din care se hrănesc viziuni fanteziste, autoironice, grotești, poetul invocând fie „poezie și sărăcie” (Eminescu), fie „pana frântă a lui Balzac”, fie „sabia ruginită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285967_a_287296]
-
-opera lui Alexandru Odobescu, iar al doilea marchează, într-o altă perioadă literară, una din limitele poeticii ekphrastice - Dicționarul onomastic al lui Mircea Horia Simionescu. Filiația dintre cele două texte este explicită. Pentru a face din experiența literară o experiență ludică perfectă, Mircea Horia Simionescu imaginează, pentru coperta cărții, un dialog în care repudiază ideea scrierii unui dicționar de nume din cauza lipsei pregătirii sale științifice. Interlocutorul este chiar Alexandru Odobescu, autorul unui fals tratat de vânătoare, carte ce pare a inspira
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cotidiene - mai ales a zilei de 21 decembrie - și copia mecanicii domestice a personajului principal. Mai mult, construcția personalității lui Antipa în relație cu pânza flamandă este și rezultatul afinității resimțite de autor pentru banalul zilnic, dar și pentru experiența ludică. George Bălăiță recunoaște aceste inclinații în interviuri. Într-unul vorbește despre plăcerea necondiționată pentru experimentarea "locurilor comune": Trăiesc banalul în fel și chip, gogolian dacă vrei, ca Gogol magicianul căruia îmi place să-i car ca ucenic recuzita, fără plată
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
magicianul căruia îmi place să-i car ca ucenic recuzita, fără plată, doar să-mi îngăduie să-i fiu aproape 16. La fel cum, în alt schimb de replici dintr-un interviu din 2010, George Bălăiță vorbește despre dispoziția sa ludică: "Ludicul este parte din sistemul meu de aparare"17. De cealaltă parte, interacțiunea lui Pașaliu cu tabloul este mai activă. Pentru el, pictura devine pretextul unui discurs despre fascinație. Dacă asupra lui Antipa tabloul are un efect afectiv - în termenii
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
căruia îmi place să-i car ca ucenic recuzita, fără plată, doar să-mi îngăduie să-i fiu aproape 16. La fel cum, în alt schimb de replici dintr-un interviu din 2010, George Bălăiță vorbește despre dispoziția sa ludică: "Ludicul este parte din sistemul meu de aparare"17. De cealaltă parte, interacțiunea lui Pașaliu cu tabloul este mai activă. Pentru el, pictura devine pretextul unui discurs despre fascinație. Dacă asupra lui Antipa tabloul are un efect afectiv - în termenii aceleiași
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Faptul se poate deduce și din cuprinsul doctrinei New Age. Bruno Würtz și Damian Thompson nuanțează ideile de bază ale acestei mișcări religioase speciale. În esență, ele sunt următoarele: a) depersonalizarea lui Dumnezeu; b) divinizarea panteistă a omului; c) interpretarea ludică a creației; d) răul constă în ignoranță; e) New Age practică o sinteză a înțelepciunii orientale cu știința occidentală. automântuirea. XV.3. Personalități New Age una dintre tezele de bază ale mișcării New Age susține existența unei crize sociale și
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
I. Bota, 1998 citând Terminologia E.F.S., 1974). Pentru a completa definiția jocului, este neapărat necesar să luăm în considerare principalele caracteristici pe care le are. În acest sens, M. Epuran (1986) consideră că, jocul este: - activitate naturală - izvor de trebuințe ludice; - activitate liberă - participare benevolă, lipsită de convingere; - activitate spontană - ființa umană este oricând dispusă pentru joc; - activitatea atractivă - provoacă stări afective pozitive: plăcere senzorială, stări tensionale, satisfacția succesului etc. - activitate totală - angajează toate componentele ființei umane (fizice, psihice, sociale etc.
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
de loisir - petrecerea plăcută a timpului liber) prin care omul caută destinderea, distracția, refacerea, compensarea unor stări create de procesul muncii. Formele de manifestare a jocului sunt numeroase, dar unele trăsături sunt comune tuturor: 1. În cursul activității de joc (ludice) omul intră într-o anumită legătură cu mediul înconjurător; manifestă în comportarea sa urmărirea unui scop anume; realizează scopul propus care îi determină acțiunile, își exersează capacitățile fizice și intelectuale. 2. Spre deosebire de muncă, omul nu creează - ca rezultat al activității
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
tehnica și tactica specifică fiecărui joc sportiv în parte; - managementul sportiv specific; - teorie și metodică general valabilă pentru toate jocurile sportive și specifică fiecărui joc; - utilizare cu preponderență în activitatea de loisir; - lansarea conceptului de pregătire prin joc sau metoda ludică, care intră în corelație cu metodele clasice de antrenament. În general, jocurile (simbolice, de construcție, de creație, individuale, cu partener, dinamice etc.) au fost sistematizate după două criterii fundamentale și anume: după funcțiile didactice și după obiectivele didactice pe care
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
care prezintă niște fapte la modul indicativ, ele tăinuiesc, în structura lor, un imperativ. Ființele mitice, prin ceea ce li se întâmplă, devin niște actori existențiali, care deschid orizonturi și induc atitudini normative. Imaginarul mitic nu este, așadar, doar un dat ludic sau contemplativ, el poate deveni cu adevărat operativ."206 Mythos este pentru Logos ceea ce este înțelegerea pentru explicație, integrând obiectul gândirii în relații multiple, diacronice și sincronice, în ansamblul relațiilor spațio-temporale care înconjoară particularul, împreună cu toate aspectele neobiectivabile, într-o
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
contemporane, care golesc valoarea convențională a unui semn, conferindu-i o semnificație mitică ce se vrea eternă (există mituri foarte vechi, spune Barthes, dar nu eterne) și prin care miturile se creează permanent, vizual, fascinând înainte de a convinge, în spirit ludic (scutit de responsabilitate), activând în câmp social și politic (jurnalele TV, de pildă, sunt scene în care socialul "se negociază pe simbolic").303 O importantă contribuție teoretică la mitologia romantic-revoluționară, cu o influență formidabilă în sfera activismului politic a fost
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
puterilor lor specializate de sorginte supranaturală, sunt "expresia gândirii politeiste, inerente minții umane". Aceștia "umanizează natura", dând chip elementelor, trăsăturilor psihologice, noțiunilor abstracte, stimulând identificarea cu personajele, "visarea cu ochii deschiși" și "jubilația imaginarului" (apropiindu-se, prin urmare, de universul ludic).766 Eroul reprezintă valorile societății care îl produce, el corespunde unor necesități diverse (dacă în anii '50 Superman vâna comuniști, în anii '70 ia partea activiștilor pacifiști și ecologiști împotriva sistemului juridic corupt), și face întotdeauna ceea ce trebuie, deși nu
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
din descrierea lui Thales făcută de Socrate), toposul geniului (munca lui e solitară iar condiția sa e a artistului romantic), sau de gradul al doilea, definite ca "ceva ce se știe, dar prin care se exploatează valențele iconice, ironice ori ludice", conform aceluiași Dufays, și prin care are loc o distanțare ironică față de stereotipurile de gradul întâi.776 Din aceste "obligațiuni" ale poveștilor super-eroice, Reynolds conturează o caracterizare complexă și inclusivă a super-eroilor, operațională în discursul propriu acestor narațiuni: ei sunt
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
produce o breșă în orientarea prozei lui D. Autorul se arată preocupat de profilul artistic al textului, în care dobândesc pondere spiritul analitic, sondajul psihologic, tentația parabolei și a fantasticului. Narațiunea capătă fluență și vivacitate prin liricizare sau prin contrapunctul ludic, încastrate în „situații desenate cu precizie, astfel încât să degaje un adevăr moral și psihologic, stări conflictuale resorbite în nuanțe prinse cu finețe, momente de intensificare a existenței capabile să pună în valoare o dominantă sufletească” (Mircea Iorgulescu). După 1990, și-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
principali- profesorul, elevul deficient de auz și părintele-, este realizat prin evaluarea inițială, evaluarea formativă (continuă) și evaluarea sumativă (finală). Evaluarea scrisă (în cazul terapiilor prin stimulare cognitivă, formarea autonomiei personale, socializare) și evaluarea practică (în cazul terapiilor ocupaționale și ludice) sunt unele dintre cele mai folosite modalități. Strategiile de evaluare trebuie concepute, astfel încât să solicite elevilor eforturi intelectuale și practic-acționale și să îi ajute să se dezvolte și să se modeleze în plan cognitiv, psihomotor și afectiv-motivațional. Probele de
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
își manifestă preocuparea textualistă pentru actul scriiturii, dar și interesul pentru sens. Autorul îmbină teribilismul adolescentin al poeziei de avangardă, ostilă față de convenții, și gravitatea meditației asupra existenței într-un univers potrivnic, bântuit de fantasme, pentru a trasa jurnalul parțial ludic, dens metaforic al unei fragilități interioare. Mai puțin metaforică, însă mai accentuat narativă, lirica din volumul Despre felul cum înaintez (1983) mărturisește suferința unei lupte pierdute cu îngerul, în urma căreia poetul se simte pustiit și îl evocă pe Bacovia când
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
omului (1986), care reia obsesia vieții prenatale, dezvoltată cu vigoare într-o arborescență de imagini și întregită cu fața nocturnă a vieții, pentru a putea fi împinsă spre obsesia complementară a morții. Lirica abandonează însă zona experiențelor abisale și redevine ludică în Verile după Conachi (1990; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași). Multiplicând exercițiile de stil pe marginea încercării de a circumscrie o nouă viziune asupra Evului Mediu românesc, versurile exprimă acum o stare de spirit senzual euforică. După realizarea unor retrospective
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
dar nu abandonează filonul satirei sociale, politice ori de moravuri. Histrionismul funciar al autorului (primul poem amenință că „L. Perța” se va „implementa” în întreaga țară) înscrie întotdeauna o notă de autoironie, de umor bonom, care camuflează fibra moralistă în ludicul până la urmă gratuit. Multe rondeluri sunt portrete șarjate ale unor noi tipuri și vicii umane: managerul, „omul de bine”, sponsorul, șomerul, securistul, „șeful cel nou”. Altele se dedică obiectelor ori evenimentelor vieții obișnuite: Rondelul caloriferului, Rondelul genții diplomat, Rondelul lemnelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288764_a_290093]