1,154 matches
-
tub cardiac unic, primitiv. În stadiul 10 Carnegie (ziua 22) cordul este format din tubi epiteliali interni și externi, endocard și miocard separați de o matrice extracelulară bazală secretată de celulele miocardice numită gelatina cardiacă (reticul mioepicardic) care induce ocluzia lumenului tubular în timpul contracției și are rol de depozit pentru factorii inductori proveniți din celulele miocardice care vor modifica diferențierea celulelor endocardice specifice. Gelatina cardiacă este înconjurată de un strat de celule mezenchimale ce formează teaca mioepicardică. Geneza progresivă a diferitelor
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
sinoatriale stângă și dreaptă. Aceste două valvule se unesc cranial și se continuă cu o plică proiectată în atrii, numită sept fals sau spurium. Septul intermedium se formează din doi muguri, anterior și posterior, care evoluează unul spre celălalt, segmentând lumenul ansei cardiace în două canale atrioventriculare, drept și stâng, viitoarele orificii bicuspid , respectiv tricuspid. Septul intermedium prezintă o față atrială, ținta finală a evoluției septurilor interatriale, și o față ventriculară, ținta finală a evoluției septurilor interventriculare. Septul primum este o
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cu enzimă sintetizată se mișcă către aparatul Golgi unde enzima este încapsulată în vacuole; vacuolele sunt dispuse la polul bazal al celulei. Când secreția glandulară este stimulată, granulele de zimogen fuzionează cu membrana celulelor acinare iar conținutul este eliberat în lumenul acinar prin exocitoză. 2.3.3. Controlul secreției salivare Secreția salivară este continuă, atât în perioadele digestive cât și interdigestive. Intensificarea secreției salivare se face pe cale nervoasă și umorală. Mecanismul nervos al intensificării secreției salivare este reflex necondiționat și condiționat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
constituie bariera de mucus bicarbonat. Mecanismul secretor al HCl HCl este secretat activ de către celulele oxintice ale glandelor fundice. H+ din HCl provine din ionizarea apei în celulă () sau din dehidrogenarea glucozei. Ionul de H+ astfel format este secretat în lumenul canalicular prin mecanisme active care necesită consum de ATP (furnizat de glicoliza anaerobă și fosforilarea oxidativă). La nivelul polului apical al celulelor parietale se găsește o ATP-ază specifică care transportă activ H+ în lumenul canaliculelor intracitoplasmatice reținând K+ în celulă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
H+ astfel format este secretat în lumenul canalicular prin mecanisme active care necesită consum de ATP (furnizat de glicoliza anaerobă și fosforilarea oxidativă). La nivelul polului apical al celulelor parietale se găsește o ATP-ază specifică care transportă activ H+ în lumenul canaliculelor intracitoplasmatice reținând K+ în celulă. Sursa ionilor de clor este NaCl din plasmă. Clorul trece pasiv în celula parietală datorită gradientului de concentrație. Prin intermediul ATP-azei de Cl-, acesta este pompat în lumenul canaliculelor intracitoplasmatice. Ionii de H+ și Clse
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ATP-ază specifică care transportă activ H+ în lumenul canaliculelor intracitoplasmatice reținând K+ în celulă. Sursa ionilor de clor este NaCl din plasmă. Clorul trece pasiv în celula parietală datorită gradientului de concentrație. Prin intermediul ATP-azei de Cl-, acesta este pompat în lumenul canaliculelor intracitoplasmatice. Ionii de H+ și Clse vor reuni în reticulul endoplasmic și vor forma HCl (fig. 7). In interiorul celulelor oxintice, OHrămas în urma procesului de disociere a apei, este neutralizat de H+ rezultat din disocierea H2CO3 (acesta se sintetizează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
La nivelul celulelor ductelor pancreatice mici, CO2 rezultat din metabolismul celular împreună cu apa și în prezența anhidrazei carbonice conduce la formarea de acid carbonic, care disociază rapid în anion bicarbonic și ioni de hidrogen. Anionii bicarbonat vor difuza liber în lumenul ductelor mici. Membrana luminală a celulelor care alcătuiesc ductele de calibru mare reabsorb bicarbonatul la schimb cu ionul de clor. Clorul din sucul pancreatic provine din lichidul secretat de celulele ductului prin canalele de clor din membrana apicală. Pătrunderea Na
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
a celulelor care alcătuiesc ductele de calibru mare reabsorb bicarbonatul la schimb cu ionul de clor. Clorul din sucul pancreatic provine din lichidul secretat de celulele ductului prin canalele de clor din membrana apicală. Pătrunderea Na+ din lichidul interstițial în lumenul ductului se face prin gradient electrochimic. Ionii de H+ sunt expulzați din celule prin membrana bazo laterală datorită antiportului Na+/H+. Gradientul de Na+ este menținut de ATP-aza Na+K+; pătrund 2 ioni de K+ la schimb cu 3 ioni
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
unde sunt împachetate în vezicule secretorii. Acestea sunt dispuse la nivelul polului apical al celulei acinare, iar când sunt stimulate veziculele secretorii vor fuziona cu membrana celulei acinare și vor elibera conținutul prin exocitoză. Activarea enzimelor are loc apoi în lumenul intestinal (fig. 10). Reglarea secreției exocrine pancreatice Reglarea secreției pancreatice se realizează atât nervos cât și umoral. In cursul reglării se disting, ca și în cazul controlului secreției gastrice, trei faze: cefalică, gastrică, intestinală. Reflexele locale, secretina și colecistokinina (CCK
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cu sodiul. In timpul transportului lor intracelular, ei sunt legați de proteine specifice din citosol și apoi sunt secretați activ de-a lungul membranei canaliculare în canaliculii biliari. Există un potențial membranar de-a lungul membranei canaliculare (aproximativ 30 mV); lumenul canalicular fiind pozitiv; acestă diferență de potențial contribuie și la transportul anionilor acizilor biliari. Transportul este extrem de concentrativ (de 20 200 ori). Concentrația acizilor biliari în hepatocit nu este cunoscută, dar se estimează a fi în jur de 10 50
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de 20 200 ori). Concentrația acizilor biliari în hepatocit nu este cunoscută, dar se estimează a fi în jur de 10 50 μM; concentrația anionilor acizilor biliari în canaliculi este de aproape 2000 μM. Joncțiunile paracelulare (joncțiunile strânse) care separă lumenul canalicular de spațiul Disse sunt prea mici pentru a permite pătrunderea moleculelelor mari de acizi biliari. Apa din compoziția plasmei trece prin joncțiunile strânse și se restabilește izotonicitatea în canaliculul biliar. Astfel, se formează bila canaliculară. Acizii biliari sunt cei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Acizii biliari sunt cei care determină și contracția canaliculară; rezultatul este secreția activă a bilei canaliculare. Bila canaliculară conține substanțe dizolvate primare, care induc formarea bilei și substanțe dizolvate secundare (electroliți plasmatici, monozaharide, aminoacizi și acizi organici), care intră în lumenul canalicular ca răspuns la efectul osmotic determinat de soluțiile primare. Stimularea parasimpaticului crește secreția biliară primară, iar cea a simpaticului o inhibă. Secretina este hormonul principal care mărește secreția biliară. Excreția de colesterol și pigmenți biliari Bila reprezintă o cale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
G; funcționează ca un neurotransmițător care mediază pe cale vagală secreția crescută de gastrină. Somatostatinul este secretat de către celulele D insulare pancreatice și de către celulele D similare de la nivelul mucoasei gastro intestinale. Secreția sa este stimulată de prezența chimului acid în lumen; acționează ‘’paracrin’’ prin sucul gastric în medierea inhibării secreției de gastrină produsă de acid. De asemenea, mai inhibă secreția exocrină pancreatică, secreția acidă gastrică, contracția veziculei biliare și absorbția glucozei, aminoacizilor și trigliceridelor. 8. Absorbția nutrimentelor Pătrunderea chimului în duoden
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cazul vaselor elastice, în care lucrul mecanic se apropie de valoarea minimă necesară, cea care corespunde unui regim de pompare în flux continuu și cu debit constant. Presiunea arterială poate fi măsurată direct (metode sângerânde) prin conectarea unui manometru cu lumenul vascular (direct sau prin intermediul unei membrane). Metodele indirecte se bazează pe aplicarea unei presiuni externe (controlabilă și măsurabilă) asupra peretelui arterial și observarea pulsațiilor arteriale sau a zgomotelor Korotkof distal față de zona de compresie. Tensiometrul clasic este format dintr-un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
substanțe (fig. 55) se pot realiza prin: difuziune, filtrare și reabsorbție, transcitoză. Procesele de difuziune interesează mai ales porii în cazul apei și substanțelor hidrofile și se realizează transmembranar în cazul substanțelor lipofile. Prin diapedeză elementele figurate pot trece din lumenul capilar în interstițiu, precum și din locul de formare în capilare. In mod normal mișcarea prin peretele capilar a apei și substanțelor dizolvate se face în mică măsură prin filtrare și absorbție (~ 0,06 ml/100g/min) și în cea mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
parțial determinat de pelicula mucoproteică de pe fața luminală a endoteliului. Veziculele de pinocitoză formate pe versantul luminal traversează celula și deversează conținutul pe versantul bazal. Vezicula nu este afectată pe acest parcurs, iar fenomenul poate avea loc și invers, înspre lumenul capilarului. Difuziunea prin peretele capilarelor Difuziunea este mecanismul principal pentru transferul de substanțe între plasma sanguină și lichidul interstițial, prin peretele capilar foarte subțire, care are și o enormă suprafață datorită ramificării. Rata transferului prin difuzie este de 80 de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
predomină fenomenul de absorbție (), iar când sfincterul precapilar este deschis predomină fenomenul de filtrare (fig. 57). Acestei tendințe filtrante i se opune factorul coloidosmotic. Astfel, concentrația proteică mare a plasmei în comparație cu interstițiul are un efect de retenție a apei în lumenul capilar. Presiunea coloid-osmotică a plasmei este de 28 mmHg; 19 mm Hg datorită proteinelor (60-80 g/l) și 9 mm Hg datorită cationilor suplimentari. Dintre proteinele plasmatice, albumina este cea mai importantă în determinarea presiunii oncotice. Prin interstițiu se realizează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
stâng. Presiunea venoasă poate fi determinată (măsurată și înregistrată) direct, atât la nivelul venelor superficiale (presiune venoasă periferică, 4 12 cm apă), cât și în venele intratoracice (presiune venoasă centrală, 6-16 cm apă). Determinarea directă necesită punerea în contact a lumenului venei cu un dispozitiv manometric sau cu un traductor de presiune; flebomanometria prin metoda sângerândă folosește manometrul cu apă. Variațiile presiunii venoase pot fi înregistrate (de exemplu jugulograma) prin plasarea unui traductor piezoelectirc pe tegumentul suprajacent unei vene suficient superficiale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
densa, celulele mezangiale extraglomerulare și celulele granulare (fig. 97). Macula densa este alcătuită din celule epiteliale tubulare aglomerate pe partea dinspre glomerul, adiacentă arteriolei aferente. Această structură funcționează ca senzor de osmolaritate și de concentrație ionică, monitorizând compoziția lichidului din lumenul tubular. Celulele granulare (juxtaglomerulare sau JG) sunt celule musculare netede vasculare cu aspect epitelioid, localizate mai ales în arteriolele aferente. Funcția lor este de a sintetiza renină, prin intermediul căreia se reglează presiunea arterială, în cadrul sistemului renină-angiotensină, cu efecte ulterioare asupra
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pentru secreția de diverși anioni și cationi organici. Procesul de reabsorbție implică: filtratul (toate fluidele și solviții trec în capsulă), urina (reprezintă filtratul minus substanțele reabsorbite + substanțele secretate), calea de reabsorbție (proces transepitelial). Compartimentele implicate în procesul de absorbție sunt: lumenul tubular (membrana apicală), epiteliul tubular (membrana bazolaterală), interstițiul renal (între celulele tubulare și endoteliul capilarelor peritubulare). Suprafața luminală a celulelor tubulare este foarte mare datorită marginii în perie cu care este dotată. La acest nivel există o multitudine de canale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
celulele tubulare și endoteliul capilarelor peritubulare). Suprafața luminală a celulelor tubulare este foarte mare datorită marginii în perie cu care este dotată. La acest nivel există o multitudine de canale ionice și transportori proteici care asigură trecerea substanțelor hidrosolubile din lumenul tubular în celula tubulară. Ea prezintă o serie de joncțiuni strânse în zona periapicală, în așa fel încât epiteliul tubular este relativ impermeabil pentru apă și solviți. Mecanismul principal care asigură forța motrice a reabsorbției tubulare este transportul activ secundar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
concentrație înaltă de K și un potențial membranar (-70 mV). Membrana apicală a celulei tubulare proximale prezintă numeroase canale de Na permanent deschise, iar concentrația de Na din ultrafiltrat este mare (), așa încât gradientul foarte mare de concentrație a Na între lumenul tubular și celula tubulară va produce un influx masiv de Na în celula tubulară, care este favorizat și de gradientul electric. Gradientul de Na fiind realizat prin ATP-aza Na/K din membrana bazolaterală, transportul Na prin membrana apicală este un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
interstițiu printr-un antiport electrogen ce transportă trei HCO3pentru fiecare Na. Clrămâne în urmă; pe măsură ce se reabsoarbe apa, concentrația Clcrește. Rezultatul va fi un gradient de concentrație la nivelul porțiunii terminale a tubului contort proximal care favorizează difuzia clorului în afara lumenului tubular și în celula tubulară. De asemeni, o parte semnificativă din clor trece în interstițiu pe cale paracelulară, în virtutea gradientului electric pozitiv creat de reabsorbția de sodiu. Clorul va părăsi celula tubulară cu ajutorul unui co-transportor K+/Clneutru din punct de vedere
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
produs de catabolism, creatinina, are o moleculă și mai mare decât ureea și practic nu trece prin membrană, ceea ce face ca virtual toată creatinina filtrată să se elimine în urină. Apa este reabsorbită în virtutea unui gradient osmotic ce apare între lumenul tubular și celula tubulară datorită influxului de Na. Permeabilitatea pentru apă a tubului este foarte mare, în așa fel încât un gradient de câțiva mOsm este suficient pentru a se crea un flux de apă suficient pentru reabsorbția a 65-70
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]