75,079 matches
-
e foarte atent la acest proces extrem de delicat al construcției de sine. E una din coordonatele majore ale Memoriilor, alături de aceea care evidențiază comedia vieții literare prin portrete și anecdotică de semnificație psihologică. Simptomele psihologiei personale, sintetizate în principal în lupta dintre temperament și bovarism, sunt puse, necruțător, în relație cu simptomele vieții literare. E. Lovinescu a legat adeziunea sa la modernism de capacitatea creatoare, deviantă, a rațiunii în raport cu temperamentul și și-a explicat-o - cu ajutorul nedeclarat al lui Jules de
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
Acestea puteau fi înlăturate în măsura în care cei destinați trecerii în neființă ar fi putut fi înfățișați ca vinovați de situația în cauză, parazitari, perverși agresivi, morbizi grevați de fatale anomalii somatice. Este o schemă sumară, de tradus în ceea ce a fost lupta de clasă pe o șesime de glob, holocaustul, în Europa ocupată de naziști. A demoniza adversarul pe care l-ai destinat exterminării - dacă nu consumului! - e un procedeu vechi de când lumea. Cu incontestabile performanțe a ilustrat războaie religioase pustiitoare, ca
Avem motive de îngrijorare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10611_a_11936]
-
franzelă a exilului". Deoarece în epoca pe care - să fim drepți - înclinăm a o idealiza, cea a Junimii, scrisul era socotit nu mai mult decît o "îndeletnicire gratuită", Maiorescu însuși împărtășind o asemenea inicvă opinie. Drept urmare, după o viață de luptă acerbă cu editorii și librarii, Caragiale se rostea cu un patetism, cu acest prilej, nedisimulat: "Douăzeci și patru de copii să am - să mă ferească Dumnezeu! - pe toți i-aș face oameni politici, adică avocați: și dacă unul n-ar fi în
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
merge una", soldații la cazarmă. Unde se întîmplă lucruri ciudate. "Solomon are trei clase gimnaziale. În ultimul timp l-a Ťdescoperitť pe Sadoveanu. A citit Venea o moară pe Siret, Baltagul, și acum se luptă cu Zodia Cancerului. E o luptă de-a v-ați-ascunselea cu vigilența superiorilor. Volumele - sînt două - le-a pitit într-un fund de dulap, printre registre vechi, unde e mai mic pericolul să se dea peste ele. A desfăcut primul volum în fascicule și, treptat, scoate la
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
și asta numai după ce a căpătat protecție din partea Statelor Unite, Vladimir Tismăneanu a fost unul dintre demolatorii competenți ai regimului comunist din România în întregul său. Tismăneanu a evaluat cu aceeași lipsă de iluzii și regimul dejist și ceaușist, descriind mecanismele luptei pentru putere în PCR cu o viziune de ansamblu pe care foarte puțini au avut-o. Acest politolog, acuzat azi de infiltrare, a desființat printre primii așa-zisa atitudine patriotică a regimului Dej de după moartea lui Stalin. În timp ce în URSS
Atacuri nedrepte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10629_a_11954]
-
scris, irezistibil atrase ca de un magnet. Sau poate doar un cuib... Unul conținând în miniatură un continent întreg de idei, sentimente, destine, conflicte, întrebări. Viața. Nu se poate închipui pe tărâmul mesei de scris altă pasiune decât înfruntarea gâfâită, lupta lui Iacob cu îngerul mut, amândoi încleștați într-o strânsoare supremă, primul somându-l pe cel de-al doilea să-și spună numele... A te așeza la masa de scris, este mai întâi un duel cu Necunoscutul. De aceea, actul
Masa de scris by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10664_a_11989]
-
în zilele noastre, “experimental lui Moise din Buzău, cu “scoaterea icoanelor din mediul public”) - de aceea, și conținutul agresiv mai mare, în ce-i privește pe “activiștii” de serviciu (dar saurienii, bolnavi de agramatism, ai politicii stalinist-globaliste, “miros” faptul că lupta este nu izolată, ci...cu “gemenii Duhului - “cultură” provenind din placenta “cultului”!): “Din lipsă muncii culturale /asociații religioase, mai ales Oastea/Domnului, care sub influența religiei/atrăgea masele largi ale țărănimii/muncitoare pe calea bisericii/și abonamentele erau tot religioase
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cine-i pupă-n cur pe ei?” - cf. Chirilice, p. 20). ...Și, pentru a liniști spiritele neliniștite ori cârtitoare, vom zice că, si stalinis mul dejist (și, parțial, ceaușist), si ameri canismul globalist, au “glorioase realizări”: “glorioasa Armata Roșie/după lupte eroice, a eliberat/Câmplungul ” (că-i trebuia!, ca și bazele americane de azi, că-s de la Deveselu ori de la M. Kogălniceanu, ce importantă mai are?!), sau: “nu poți fi comunist (n.n.: azi, globalist!) /adevărat/nu poți îndeplini sarcini bune/de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
s-ar nărui sub cupola grea a realității. 1082. Odihnă este un spațiu dintre două respirații ale Iluziei Vieții. 1083. Doar cel fără noroc poate spune că a avut noroc. 1084. Pacea este o îndoială acceptată de ambele părți. 1085. Lupta este o încercare de mântuire a păcatului propriei tale nașteri. 1086. Limba unei națiuni este patosul prin care sufletele acelei națiuni își strigă dorul, fericirea și disperarea în fața vieții. 1087. Sufletul este o fărâma din neputința Lui Dumnezeu. 1088. Durerea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
apărarea pământului românesc din Basarabia. Dacă nu am avut probleme mari cu autoritățile românești, neam lovit însă de inerția unor funcționari, ca de exemplu cei de la Ambasada Română. Eu însă nu m-am lăsat învins și am mers înainte , continuând lupta . MLC: Ce implicații ați avut la întâlnirea de la Luxembourg din 2005? NP: Acolo am răspuns unei invitații primite din partea Ambasadei Române din Washington DC de a participa la un eveniment unic la Luxembourg: ridicarea României la rangul de candidat pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
morgane. Nuntași Întâmplările se desfac din coaja Precum stânjeneii Plantați pe linia orizontului descrescător. În nume propriu Dau alertă maximă Și ...vin contrabandiștii de aur Cu podiumul de premiere la subsioara. Nu dau replică În ziarele cu fiare ucise în lupta inegala! În perechi perfect comestibile Peștii cinei de taină fac volute Prin burtă corabiei militare. Tragem linii franțe În cretă asfaltului. Desenăm din memorie Nuntă universală și... Alaiul asta ne urmărește pas cu pas, Inima lângă inima, Prin toată palestra
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Banca Mondială, fapt care ar fi făcut că Grecia să iasă în modul cel mai pașnic, onorabil și liniștit din Criza financiară și economică prin care a trecut. În acest caz nu ar mai fi fost confruntata cu demonstrațiile și luptele de stradă de o violență fără seamăn. Folosind această metodă denumită de noi Metodă utilizării banilor paraleli sau a Bonurilor valorice naționale, ORICE țARĂ VA PUTEA DE AICI ÎNAINTE SĂ IASĂ DIN CRIZA FINANCIARĂ ȘI BUGETARĂ FĂRĂ SĂ MAI APELEZE
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
vic timă stătea un polițist care o păzea de parcă ar fi fost un om viu. Peste trupul mortului se află o pancartă de un metru pe o jumatate de metru pe care era scris cu litere mari „borfaș mort în lupta cu poliția“. A doua zi, în altă piața, vedeai un alt mort, tot cu o gaură în cap și purtând pe trupul lui aceeași pancartă. La fel, asemenea scene puteau fi văzute aproape zilnic prin diferite piețe, iar cei care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
văzuți de cât mai multă lume. Mai tarziu, în închisoare, am aflat de la unii deținuți cu care am stat în aceeași celulă, ca aceste crime tip execuție au avut loc în toată țara și cu aceeași lozinca, „borfaș mort în lupta cu poliția“, scrisă pe pancartă. Cu toții am tras concluzia că cei omorâți prin împușcare în cap și expuși prin piețele orașelor erau aduși din alte orașe, si nu omorâți în orașul lor, ca să nu fie identificați. Toate persoanele dispărute, despre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
incluzând și o anumită perioadă din viața Bisericii Ortodoxe Române. Mișcarea Rugului Aprins a fost un moment de cotitură în care Biserică și cultură, prin oamenii ei, a încercat să se situeze într-o poziție și într-o atmosferă de luptă și de rezistență culturală și spirituală față de un regim cu schimbări și orientări majore. Act de cultură, un absolut experiment prin rugăciune, mișcarea duhovniceasca definită prin ea însăși, păstrează în organizarea ei concentrica nume sonore care au scris cu sacrificiul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mai apoi te-ai învățat la greu. ce n-ai da să hoinărești pe dealuri. sau să săpi în vie printre șesuri, dar tu ai pornit peste planetă să-i dai vieții și-alte înțelesuri. libertatea-i steagul tău de luptă. ai învins și încă vei învinge. mai vâslește veșnic înainte! timpul din clepsidra te împinge. ia privește astăzi în oglindă. chiar ciobita, ea îți știe anii. dar tu Alex nu te-ascunde-n vârstă că prea des se scutură castanii. ia-ți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
V. Lupta, remediile și vindecarea de patima desfrânării V.1. Mijloace trupești de luptă împotriva patimii desfrânării Atenția pe care Sfinții Părinți i-au acordat-o acestei patimi, arată cât de periculoasă este, ea începând să-l supere pe om de la cea
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
V. Lupta, remediile și vindecarea de patima desfrânării V.1. Mijloace trupești de luptă împotriva patimii desfrânării Atenția pe care Sfinții Părinți i-au acordat-o acestei patimi, arată cât de periculoasă este, ea începând să-l supere pe om de la cea dintâi vârstă<footnote Sf. Ioan Casian, Despre cele 8 gânduri ale răutății
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
viață. Desfrânarea, excelând într-o violență puternică și o durată foarte lungă, face ca războiul purtat împotriva ei să fie cutremurător și înfricoșător, fiind mai crâncen decât toate celelalte<footnote Idem, Așezăminte mănăstireștiă, p. 187. footnote>. Acest război este o luptă împotriva firii omenești, împotriva diavolului care ispitește și a lumii întregi care instigă la păcat<footnote Preot Ioan C. Teșu, Din iadul patimiloră, p. 414. footnote>, căutând să atragă într-un nisip mișcător, întro atmosferă viciată de păcat, uscată de
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
să scapi de el; căci nu poți să scapi de un rău de care nu ai cunoștință: cum ar admite un bolnav să meargă la medic atâta vreme cât se crede perfect sănătos?<footnote Georges Habra, Iubire și senzualitateă, p. 247. footnote>. Lupta finală este împotriva desfrânării cu gândul. Sfinții Părinții stăruie, în general, asupra aplicării tratamentului în partea sufletească a bolii; ei au înțeles că înfrânarea trupului nu e suficientă, ci e nevoie de zdrobirea inimii, adică de smerenie, prin care cerem
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de boala aceasta și se ridică la înălțimea curăției<footnote Ibidem, p. 113. footnote>. Marii asceți au observat ce grave consecințe poate produce desfrânarea în om și din această cauză au afirmat că nu-i temelie mai tare în toate luptele decât aceea de a înăbuși mai întâi ademenirile dorințelor cărnii<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 172. footnote>. Primul pas în această luptă este îndepărtarea imediată de obiectul pasiunii<footnote Georges Habra, op. cit., p. 248. footnote>, iar apoi se cere
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
desfrânarea în om și din această cauză au afirmat că nu-i temelie mai tare în toate luptele decât aceea de a înăbuși mai întâi ademenirile dorințelor cărnii<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 172. footnote>. Primul pas în această luptă este îndepărtarea imediată de obiectul pasiunii<footnote Georges Habra, op. cit., p. 248. footnote>, iar apoi se cere ca toate eforturile să se depună doar într-o singură direcție, desfrânatul trebuind să se înarmeze pe sine numai împotriva patimii de care
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
footnote Georges Habra, op. cit, p. 249. footnote>, și că sunt necesare toate eforturile fizice și psihice pentru a birui această patimă ce l stăpânește. De aceea el va trebui să lupte cu aceeași pasiune cu care înainte a păcătuit. Lupta împotriva desfrânării este aspră și îndelungată, iar remediile recomandate de Sfinții Părinți sunt în număr mare, variate și necesită nevoințe îndelungate. Aceste nevoințe sunt adevărate lupte fizice, psihice și duhovnicești. Din această cauză, s-a efectuat o împărțire a remediilor
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
aceea el va trebui să lupte cu aceeași pasiune cu care înainte a păcătuit. Lupta împotriva desfrânării este aspră și îndelungată, iar remediile recomandate de Sfinții Părinți sunt în număr mare, variate și necesită nevoințe îndelungate. Aceste nevoințe sunt adevărate lupte fizice, psihice și duhovnicești. Din această cauză, s-a efectuat o împărțire a remediilor recomandată chiar de Părinții Bisericii care se aplică sufletului și trupului. Există o desfrânare sufletească și una trupească, iar lupta împotriva uneia presupune lupta împotriva ambelor
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
nevoințe îndelungate. Aceste nevoințe sunt adevărate lupte fizice, psihice și duhovnicești. Din această cauză, s-a efectuat o împărțire a remediilor recomandată chiar de Părinții Bisericii care se aplică sufletului și trupului. Există o desfrânare sufletească și una trupească, iar lupta împotriva uneia presupune lupta împotriva ambelor: Căci acest război este îndoit, aflându-se și în suflet și în trup. De aceea, trebuie să dăm lupta din două părți împotriva lui<footnote Sf. Ioan Casian, Așezăminte mănăstireștiă, p. 113. footnote>. Armele
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]