6,186 matches
-
cele mai mari din clasa domnului Farney. Prin ușă auzeam vocea doamnei Watkins din clasa ei de la capătul holului și pe aceea amuzant de înaltă a domnului Farney. Clasele domnișoarei Moore erau plecate într-o excursie pe dealuri ca să aducă lut pentru modelaj. Ușa avea încuietoare, așa că am închis-o și mi-am dat hainele jos. Mi-am așezat pantalonii la uscat pe unul dintre scaune. Era plăcut să fii dezbrăcat, dar știam că nimeni nu trebuia să mă găsească așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
sărit de la masă și a urcat. Chiar când el a deschis ușa din spate, am auzit alta închizându-se chiar deasupra mea. Tata a mers la chiuvetă să se spele pe mâini și în scurt timp robinetul era plin de lut, iar în canal se scurgea apă maronie și groasă. Și-a șters mâinile de o cârpă de bucătărie și s-a îndreptat spre cuptor. În timp ce se uita prin cratițe, eu am privit-o pe tanti Mae, care fixa în gol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
strada principală, însă fără culoare, doar o strălucire argintie. A început un vânt răcoros care anunța întotdeauna ploaia și nu peste mult timp puteam auzi primele picături mari pe acoperișul verandei, pentru a le simți imediat pe genunchii mei. Loveau lutul cu un zgomot surd și constant și făceau cenușa să strălucească. Tanti Mae și cu mine ne-am ridicat și am intrat în casă. Am urcat în camera mea, m-am așezat pe pat și am început să mă uit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
vreme frumoasă pentru luna martie și părea să se fi lăsat o noapte de vară. În josul văii nu se simțea vântul, dar pe dealuri îți puteai da seama când venea luna martie. Era atunci când pinii șuierau pe vreme însorită, iar lutul se usca și zbura sub formă de nori cenușii peste cenușă, până când nu îți mai dădeai seama că a fost acolo. Însă în aprilie, când ploua și lutul se înmuia, cenușa se vedea din nou și te bucurai că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
când venea luna martie. Era atunci când pinii șuierau pe vreme însorită, iar lutul se usca și zbura sub formă de nori cenușii peste cenușă, până când nu îți mai dădeai seama că a fost acolo. Însă în aprilie, când ploua și lutul se înmuia, cenușa se vedea din nou și te bucurai că e acolo ca să poți călca fără să-ți intre apă în pantofi. În seara aceea, erau lumini puternice lângă școală, unde puseseră cortul. Era prima noapte, ceea ce însemna că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
când în când să mai ia alte grupuri care așteptau sub felinare, așa că grupurile deveneau din ce în ce mai mari la fiecare colț de stradă. Veniseră și oameni de prin alte părți. Îți puteai da seama de asta după camioanele lor murdare de lut întărit, care încercau să parcheze de-a lungul străzii. Mă întrebam câte din acestea erau conduse de femei, dat fiind că majoritatea bărbaților era plecață. Le conduceau destul de bine, pot să zic, și asta m-a făcut să mă gândesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
acolo aproape tot salariul pe o săptămână și a mai pus în toată treaba și foarte mult timp. În câțiva ani n-o să-ți mai vină să crezi că cineva mai că și-a părăsit casa din cauza peticului ăluia de lut, că și-a lovit soția peste față și că și-a speriat fiul. Dar în afară de mine, acela era singurul lucru pe care tata îl făcuse în timpul vieții pe care încă îl mai puteai vedea acum. M-am gândit la scrisoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
sus și m-a văzut, apoi s-a întors spre pin și a zâmbit. — Of, David, uite ce mare s-a făcut varza plantată de taică-tu. N-am crezut niciodată că legumele lui or să crească vreodată în tot lutul ăsta, dar uite! Ce varză mare-mare a crescut tatăl tău! Tanti Mae se trezea acum în fiecare dimineață să-mi facă prânzul pentru școală. A învățat mai multe despre gătit între timp și nu se descurca rău. Când plecam, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
îndată. De fapt, e numai un fel de a spune că m-a liniștit, pentru că Fritz cu adevărat nu mai era printre cei vii. Moș Calistrat tăcu preț de câteva clipe, cât să strivească țigara terminată într-o farfurioară de lut ars, ce juca rol de scrumieră. Am aprins apoi felinarele și am intrat împreună în mină, spuse bătrânul întorcându-se cu fața spre Cristian. Neamțul muncise acolo, nu glumă. Întinsese niște șine și își înjghebase și un vagonet de minerit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se dusese vestea apariției unui mag egiptean care avea să facă o minune. „La șase coți adîncime“, stărui Simon. Lucrătorii se puseră pe treabă și primul strat nisipos fu curînd urmat de pietriș, apoi de pămînt roșiatic. Lopețile izbeau În lutul prefirat de dîrele rădăcinilor; retezate de custura sapei, rîmele se mușuroiau și apoi se pomăiau la soare ca pe jăratec. Sofia stătea tăcută lîngă groapa care se făcea tot mai adîncă, În vreme ce Simon - aidoma gospodarului căruia i se dura o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
mișcare, pe deplin adormiți; membrele Îi mai trădau uneori, ce-i drept, tresăltînd pe ascuns, iar pe alocuri velința se subțiase, acolo unde piatra stîncii o bătucise de atîta somn Împovărător, de atîta Încremeneală a trupurilor, ori cînd mai palpitase lutul trupului, cînd mai fojgăiseră oasele, căci velința putredă și rugoasă se mîncase de la duritatea diamantină a stîncii grotei. Zăceau cu fața-n sus În tihna tihnită a adormiților, iar zvîcnirea membrelor În bezna vremilor muruise velința jilavă de sub ei, mușcînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
ei, a Priskăi, cu o patimă dureroasă, doar că acum avea chipul a două femei Îngemănate, În timp, de amintirea sa Într-unul singur, Într-o deplină potriveală, căci trupul se zămislise din pulberea și cenușa a două amintiri, din lutul a două făpturi, din care visul sorbise doar un suflet, pe al ei. Iar cele două chipuri i se Învîrtoșau În cuget, În Închipuire, frămîntînd lutul din care ele fuseseră zămislite, Încît aproape nu mai avea cum desluși două femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
deplină potriveală, căci trupul se zămislise din pulberea și cenușa a două amintiri, din lutul a două făpturi, din care visul sorbise doar un suflet, pe al ei. Iar cele două chipuri i se Învîrtoșau În cuget, În Închipuire, frămîntînd lutul din care ele fuseseră zămislite, Încît aproape nu mai avea cum desluși două femei, două vise, ci doar una singură, pe Priska lui cu ochi migdalați, pe Priska de acum și dintotdeauna, nălucirea ei Îl umplea de bucurie și parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Începea un drum de țară, vara prăfos, iar toamna băltit și noroios, dacă nu era total desfundat. Dar și ploaia preface praful Într-o noroială aurie vîrtoasă, care se lipea de roți și de spițe, iar caii se Înglodau În lut ca-n aluat. Chiar și șaretele ușoare, și pînă și trăsura domnului subprefect lăsau urme adînci În glod, darămite o căruță greoaie la care erau Înhămați doi cai povarnici și silnici. Pe locul din față, fără coviltir, stătea un domn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
pliocene (Colinele Tutovei, Dealurile și Câmpia Fălciului și partea de nord a Podișului Covurluiului), în subunitatea culmilor interfluviale care cuprinde partea superioară a dealurilor formate din nisipuri cu granulație variată și cu intercalații de argile și marne, fiind acoperită cu luturi eluviale și coluviale, ceea ce a determinat ca acumulările de apă să se facă la adâncimi mai mari. în Podișul Moldovei, cea mai săracă în ape subterane libere este partea centrală a Colinelor Tutovei: Aici, pentru a asigura apa pătabilă, construiesc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
legate de fertilitatea pământului, animalelor și oamenilor, concepte care primesc o înfățișare materială - idoli antropomorfi, adorați în sanctuare. De asemenea, se modifică ritul și ritualurile de înmormântare, se trece la ritul de inhumație cu ofrande: vase, unelte, podoabe, statuete din lut ars etc.24 Neoliticul reprezintă o „revoluție” în modul de viață al comunităților preistorice. Acestea trec de la stadiul seminomad la cel sedentar, amenajând așezări 28 agrare cu rețea stradală, în care se realizează o bogată creație materială și spirituală. Tehnica
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aparținând culturii Dridu. în această așezare a fost descoperită o locuin de tip bordei, de formă rectangulară, cu colțurile puțin rotunjite. Atât în locuința bordei, cât și în restul stratului de cultură prefeudală sau găsit următoarele materiale: ceramică, fusaiole de lut, un inel de bronz, un fragment dintr-o verigă de fier și două pietre de râșniță. De asemenea, s-a descoperit un vas tipsie, lucrat cu mâna, tip cunoscut în întreaga perioadă prefeudală. Ceramica descoperită este lucrată cu mâna sau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
construită într-un loc izolat față de așezările din prezent. Locuințele din perioada secolelor VII-IX, dar și din perioada următoare, erau de trei tipuri: bordeiul, semibordeiul și locuințele de suprafață, de form rectangulară, cu colțurile rotunjite. Sunt construite din lemn și lut, cu suprafețe locuite modeste, conținând și „instalații de încălzire”, vetre de foc și cuptoare. Mai rare și mai puțin cercetate sunt mormintele descoperite în afara perimetrului Colinelor Tutovei, în apropiere, pe Valea Bârladului și în județul Galați. Se folosea atât incinerația
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și în față unde se monta o ușă, peste care se așeza o structură de lemn dispusă în două ape și se acoperea cu pământ (argilă galbenă), se bătătorea ca să devină impermeabil. O improvizație de pat și o vatră de lut și piatră, un inventar simplu (vase de lut, o cofă etc.) acopereau necesitățile unui trai modest. Până foarte târziu, tot bordei se numea o locuință de suprafață, monocelular (cu o singură încăpere, eventual o tindă) acoperită cu stuf, paie, fân
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
peste care se așeza o structură de lemn dispusă în două ape și se acoperea cu pământ (argilă galbenă), se bătătorea ca să devină impermeabil. O improvizație de pat și o vatră de lut și piatră, un inventar simplu (vase de lut, o cofă etc.) acopereau necesitățile unui trai modest. Până foarte târziu, tot bordei se numea o locuință de suprafață, monocelular (cu o singură încăpere, eventual o tindă) acoperită cu stuf, paie, fân, alte resturi vegetale, care a constituit locuința țăranului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de tăgadă că în epoca neolitică au fost domesticite și crescute animale mari, ocupație preponderent masculină, că a apărut ceramica, inclusiv ceramica pictată, operă atribuită exclusiv femeilor și tot lor li se datoreaz cultivarea plantelor pe lângă locuințele din lemn și lut, după cum dovedescă resturile de chirpică ars, având în compoziție paie și pleava cerealelor. În zona noastră de interes, pe valea Dunavățului și în împrejurimi, au fost descoperite resturi de cultură materială care se încadrează epocii neolitice și de trecere la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost satele românești, aveau nevoie, pentru viața de zi cu zi, de meșteșuguri și meșteșugari care, pe lângă munca lor în agricultură, răspundeau, fiind îndemânatici și harnici, și la solicitările consătenilor. Ei sunt cei care au prelucrat materialele aflate la îndemână: lutul, lemnul, piatra, pieile de animale și metalele. Meșteri specializați se aflau pe lângă curțile boierești și mănăstirești și erau proveniți din robi țigani, care, după ce au fost eliberați din robie, își câștigau pâinea mergând din sat în sat cu meșteșugul lor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
monogamă. Roata olarului, invenție venită din Orient, încă din antichitate, a fost folosită și de daci, de daco-romani și de români, dar nu s-a renunțat nici la ceramica lucrată cu mâna. Tehnica olarului nu se rezum doar la prelucrarea lutului, confecționarea vaselor de diverse forme și mărimi, în funcție de utilitate, ci și la arderea vaselor în cuptoare special amenajate. Dacă lutul nu este arsă suficient, vasul pierde din rezistență, în interior rămâne maroniu, iar la exterior negricios, rămâne porosă și pierde
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
români, dar nu s-a renunțat nici la ceramica lucrată cu mâna. Tehnica olarului nu se rezum doar la prelucrarea lutului, confecționarea vaselor de diverse forme și mărimi, în funcție de utilitate, ci și la arderea vaselor în cuptoare special amenajate. Dacă lutul nu este arsă suficient, vasul pierde din rezistență, în interior rămâne maroniu, iar la exterior negricios, rămâne porosă și pierde lichidul pusă la păstrare. Olarii au trebuit să stăpânăească toate etapele confecționării vaselor, arderea în cuptor la care au adăugat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boierească, poate și pentru locuitorii din Slobozia - Filipeni și Fruntești. Zona în care se află comuna Filipeni nu e lipsită de materia primă din care se confecționau vasele. Dimpotrivă, e suficient să decopertăm solul și la o anumită adâncime din lutul galben, folosit și la „uns” prispa caselor, pereții (se aplică apoi varul) și camerele erau unse tot cu lut galben, amestecat cu balegă de vacă sau de cal ca să nu crape. Din același material se confecționau cărămizi, date prin nisip
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]