1,843 matches
-
este unul dintre argumentele în favoarea existenței unei macrofamilii uralo-altaice). În finlandeză, maghiară și lapona accentul cade pe prima silaba. Sînt limbi aglutinante (la rădăcina se atașează diverse afixe pentru exprimarea categoriilor gramaticale). Numărul de vorbitori: maghiară 13 mîl., finlandeză 6 mîl., estona 1 mîl., lapona/saama 700 mii. 6.5.1.2. Grupul samoed Aproximativ 40 de mii de vorbitori în zona arctică a Rusiei, între Marea Albă și Peninsula Taimir. Limbile sînt puternic fragmentate dialectal. - ramură de sud: selkup (samoeda
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
argumentele în favoarea existenței unei macrofamilii uralo-altaice). În finlandeză, maghiară și lapona accentul cade pe prima silaba. Sînt limbi aglutinante (la rădăcina se atașează diverse afixe pentru exprimarea categoriilor gramaticale). Numărul de vorbitori: maghiară 13 mîl., finlandeză 6 mîl., estona 1 mîl., lapona/saama 700 mii. 6.5.1.2. Grupul samoed Aproximativ 40 de mii de vorbitori în zona arctică a Rusiei, între Marea Albă și Peninsula Taimir. Limbile sînt puternic fragmentate dialectal. - ramură de sud: selkup (samoeda ostiacă), koibal, kamas
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
2.1. Grupul turcic 40 de limbi (Ethnologue) și aproximativ 200 de milioane de vorbitori. Lars Johanson 281 împarte limbile turcice în șase ramuri: 1. Ramură sud-vestică (oguz): - pecenega (limba moartă) - otomană sau turcă veche (limba moartă) - turcă (osmanli) 60 mîl. în Turcia și Cipru - găgăuza (200.000 de vorbitori - turci creștinați - în Moldova și Ucraina) - azera sau azerbaijana (22 mîl. în Iran și Azerbaidjan) - turkmena (4 mîl. în Turkmenistan, Iran, Irak, Rusia și Armenia) - khorasan (2 mîl. vorbitori în Iran
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
turcice în șase ramuri: 1. Ramură sud-vestică (oguz): - pecenega (limba moartă) - otomană sau turcă veche (limba moartă) - turcă (osmanli) 60 mîl. în Turcia și Cipru - găgăuza (200.000 de vorbitori - turci creștinați - în Moldova și Ucraina) - azera sau azerbaijana (22 mîl. în Iran și Azerbaidjan) - turkmena (4 mîl. în Turkmenistan, Iran, Irak, Rusia și Armenia) - khorasan (2 mîl. vorbitori în Iran) - afșar, qashqai (1,5 mîl.), sonqori, aynallu (500.000 în Iran și Afganistan) 2. Ramură nord-vestică (kîpceak) - kîpceak (limba moartă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
oguz): - pecenega (limba moartă) - otomană sau turcă veche (limba moartă) - turcă (osmanli) 60 mîl. în Turcia și Cipru - găgăuza (200.000 de vorbitori - turci creștinați - în Moldova și Ucraina) - azera sau azerbaijana (22 mîl. în Iran și Azerbaidjan) - turkmena (4 mîl. în Turkmenistan, Iran, Irak, Rusia și Armenia) - khorasan (2 mîl. vorbitori în Iran) - afșar, qashqai (1,5 mîl.), sonqori, aynallu (500.000 în Iran și Afganistan) 2. Ramură nord-vestică (kîpceak) - kîpceak (limba moartă) - cumana (limba moartă) - kazaha (11 mîl. în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
turcă (osmanli) 60 mîl. în Turcia și Cipru - găgăuza (200.000 de vorbitori - turci creștinați - în Moldova și Ucraina) - azera sau azerbaijana (22 mîl. în Iran și Azerbaidjan) - turkmena (4 mîl. în Turkmenistan, Iran, Irak, Rusia și Armenia) - khorasan (2 mîl. vorbitori în Iran) - afșar, qashqai (1,5 mîl.), sonqori, aynallu (500.000 în Iran și Afganistan) 2. Ramură nord-vestică (kîpceak) - kîpceak (limba moartă) - cumana (limba moartă) - kazaha (11 mîl. în Kazahstan, China, Uzbekistan, Afganistan, Pakistan) - karakalpak (500.000 în Uzbekistan
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
găgăuza (200.000 de vorbitori - turci creștinați - în Moldova și Ucraina) - azera sau azerbaijana (22 mîl. în Iran și Azerbaidjan) - turkmena (4 mîl. în Turkmenistan, Iran, Irak, Rusia și Armenia) - khorasan (2 mîl. vorbitori în Iran) - afșar, qashqai (1,5 mîl.), sonqori, aynallu (500.000 în Iran și Afganistan) 2. Ramură nord-vestică (kîpceak) - kîpceak (limba moartă) - cumana (limba moartă) - kazaha (11 mîl. în Kazahstan, China, Uzbekistan, Afganistan, Pakistan) - karakalpak (500.000 în Uzbekistan) - nogai (70.000 în Rusia) - kîrgîza (3 mîl
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
4 mîl. în Turkmenistan, Iran, Irak, Rusia și Armenia) - khorasan (2 mîl. vorbitori în Iran) - afșar, qashqai (1,5 mîl.), sonqori, aynallu (500.000 în Iran și Afganistan) 2. Ramură nord-vestică (kîpceak) - kîpceak (limba moartă) - cumana (limba moartă) - kazaha (11 mîl. în Kazahstan, China, Uzbekistan, Afganistan, Pakistan) - karakalpak (500.000 în Uzbekistan) - nogai (70.000 în Rusia) - kîrgîza (3 mîl. în Kîrgîztan, Uzbekistan, China) - tătara (6 mîl. în Rusia, Uzbekistan, Kazahstan, Turkmenistan, Mongolia) - bașchira (1 mîl. în Rusia) - dialecte siberiene occidentale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mîl.), sonqori, aynallu (500.000 în Iran și Afganistan) 2. Ramură nord-vestică (kîpceak) - kîpceak (limba moartă) - cumana (limba moartă) - kazaha (11 mîl. în Kazahstan, China, Uzbekistan, Afganistan, Pakistan) - karakalpak (500.000 în Uzbekistan) - nogai (70.000 în Rusia) - kîrgîza (3 mîl. în Kîrgîztan, Uzbekistan, China) - tătara (6 mîl. în Rusia, Uzbekistan, Kazahstan, Turkmenistan, Mongolia) - bașchira (1 mîl. în Rusia) - dialecte siberiene occidentale (Rusia) - kumyk (300.000 în Rusia) - karaciai-balcara (250.000 în Rusia) - tătara de Crimeea (300.000 în Uzbekistan, Ucraina
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și Afganistan) 2. Ramură nord-vestică (kîpceak) - kîpceak (limba moartă) - cumana (limba moartă) - kazaha (11 mîl. în Kazahstan, China, Uzbekistan, Afganistan, Pakistan) - karakalpak (500.000 în Uzbekistan) - nogai (70.000 în Rusia) - kîrgîza (3 mîl. în Kîrgîztan, Uzbekistan, China) - tătara (6 mîl. în Rusia, Uzbekistan, Kazahstan, Turkmenistan, Mongolia) - bașchira (1 mîl. în Rusia) - dialecte siberiene occidentale (Rusia) - kumyk (300.000 în Rusia) - karaciai-balcara (250.000 în Rusia) - tătara de Crimeea (300.000 în Uzbekistan, Ucraina și România) - karaim (100 de vorbitori în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cumana (limba moartă) - kazaha (11 mîl. în Kazahstan, China, Uzbekistan, Afganistan, Pakistan) - karakalpak (500.000 în Uzbekistan) - nogai (70.000 în Rusia) - kîrgîza (3 mîl. în Kîrgîztan, Uzbekistan, China) - tătara (6 mîl. în Rusia, Uzbekistan, Kazahstan, Turkmenistan, Mongolia) - bașchira (1 mîl. în Rusia) - dialecte siberiene occidentale (Rusia) - kumyk (300.000 în Rusia) - karaciai-balcara (250.000 în Rusia) - tătara de Crimeea (300.000 în Uzbekistan, Ucraina și România) - karaim (100 de vorbitori în România, Bulgaria, Ucraina și Lituania) 3. Ramură sud-estică (uigură
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dialecte siberiene occidentale (Rusia) - kumyk (300.000 în Rusia) - karaciai-balcara (250.000 în Rusia) - tătara de Crimeea (300.000 în Uzbekistan, Ucraina și România) - karaim (100 de vorbitori în România, Bulgaria, Ucraina și Lituania) 3. Ramură sud-estică (uigură) - uzbeka (20 mîl. în Uzbekistan și Afganistan) - ciagatai sau uzbeka veche (limba moartă) - uigura (8 mîl. în Chină) - iugura galbenă sau vestică (5.000 în Chină) - salar (100.000 în Chină) - ili turki (100 de vorbitori în Chină) - aini sau ainu (7.000
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Rusia) - tătara de Crimeea (300.000 în Uzbekistan, Ucraina și România) - karaim (100 de vorbitori în România, Bulgaria, Ucraina și Lituania) 3. Ramură sud-estică (uigură) - uzbeka (20 mîl. în Uzbekistan și Afganistan) - ciagatai sau uzbeka veche (limba moartă) - uigura (8 mîl. în Chină) - iugura galbenă sau vestică (5.000 în Chină) - salar (100.000 în Chină) - ili turki (100 de vorbitori în Chină) - aini sau ainu (7.000 în Chină); a nu se confundă cu limba ainu (ainu itak) din Japonia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Altai, Siberia Meridionala) - altai sau oyrot (70.000 în Rusia - Siberia Meridionala, Mongolia și Chină) 5. Ramură ogură sau bulgară (bolgară, BolGar) - proto-bulgara (limba moartă) - huna sau hunica (limba moartă) - avara asiatică (limba moartă) - khazar (limba moartă) - ciuvașa (1, 5 mîl. în republicile Ciuvașa, Bașkira și Tătara din centrul Rusiei) 6. Ramură argu - khalaj (50.000 în Iran); nu trebuie confundată cu khalaj, limba indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian, vorbită în Azerbaijan și Iran. 7. Limbi izolate: urum (100.000 în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
deviante față de "modelul" limbilor turcice sînt ciuvașa, cu o evoluție puternic divergență, iakută și dolgan, cu o puternică influență tungusă. 6.5.2.2. Grupul mongolic 13 limbi (Ethnologue) vorbite în Asia Centrală (Mongolia, Rusia - Siberia și Chină) de aproximativ 7 mîl. de vorbitori. Cei care contrazic apartenența limbilor mongolice la limbile altaice explică asemănările structurale cu limbile turcice și tunguse prin fenomenul de spachbund (contact lingvistic). Scrierea tradițională mongolica a apărut în secolele XII-XIII, fiind derivată din scrierea uigură. 1. Ramură
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbi vorbite de 200.000 de vorbitori în provincia Qinghai și în Gansu din Chină): - kangjia - tu - bonan - dongxiang - iugură orientala - subramura oirat-khalka (Mongolia, China, Rusia) - buriat (330.000 de vorbitori în Mongolia, China și Rusia) - mongola sau khalka (6 mîl. în Mongolia, China și Rusia) - oirat-kalmîk-darkhat (500.000 în Mongolia, China, Rusia); kalmîka este considerată de unii lingviști dialect oirat, dar și limba separată de altii 2. Ramură occidentală - mogholi (200 de vorbitori în provincial Herat din Afganistan); limba aproape
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
10 vorbitori în Chină - Manciuria) - manchu sau manciuriana sau man (20 de vorbitori în Chină - Manciuria; limba pe cale de a se stinge) - xibe sau sibe sau xibo (30.000 în Chină) 6.5.2.4. Grupul japonez 1. japoneză (130 mîl.). Cei mai multi lingviști o consideră o limbă izolată. Alte teorii: limba altaica; limba mixtă, altaica și austroneziana: structura sintactica altaica, dar influențe morfologice și lexicale din limbile malayo-polineziene; înrudită cu coreeană. 2. limbile ryukyu: amami, okinawa (cei mai numeroși vorbitori), miyako
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
japonez) și sînt în pericol de dispariție, fiind înlocuite de japoneză. Limbile ryukyu sînt considerate, oficial, dialecte ale limbii japoneze, desi numeroși lingviști le consideră limbi separate pentru că sînt reciproc neinteligibile cu japoneză. 6.5.2.5. Limba coreeană (80 mîl. în Peninsula Coreeană) este limba oficială în Republică Populară Democratică Coreeană și Coreea de Sud. Limba pe care cei mai multi lingviști o considera în continuare o limbă izolată, dar pe care o considerăm, în conformitate cu noile orientări în clasificarea genealogica, drept o limbă aparținînd
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbu), lolo-birman (birmana, nosu, hani, lipo), meitei, naxi, neware, bodo, trong, băi, mizo-kuki-chin (mizo, hmar, lotha, angami, naga, tarao). Limbile cele mai vorbite sînt birmana, tibetana, băi, lolo (yi), meithei, tujia, hani, jingpho. 6.6.3. Familia karenă (3,5 mîl. de vorbitori în sudul Birmaniei - denumirea actuala: Myanmar - și nordul Thailandei. Este considerată și o subramura a ramurii birmane. Limbile din acest grup au unele deosebiri importante față de limbile tibeto-birmane, probabil datorită separării timpurii și a influenței limbilor mon-khmer și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Indiei) este considerată stinsa. Dintre limbile mai cunoscute amintim: thai/thailandeza (limba națională în Thailanda, 25 de milioane de vorbitori nativi și 40 de milioane că a doua limba), zhuang (20 de milioane, China), lao (limba națională în Laos, 3 mîl. de vorbitori), tay (1,7 mîl. de vorbitori în Vietnam), hlai (Insula Hainan, China, 700 de mii de vorbitori). Limbile tai-kadai sînt considerate fie o parte a limbilor sino-tibetane, fie familie independența, fie ca aparținînd macro-familiei austro-tai (familia austroneziana, kam-tai
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mai cunoscute amintim: thai/thailandeza (limba națională în Thailanda, 25 de milioane de vorbitori nativi și 40 de milioane că a doua limba), zhuang (20 de milioane, China), lao (limba națională în Laos, 3 mîl. de vorbitori), tay (1,7 mîl. de vorbitori în Vietnam), hlai (Insula Hainan, China, 700 de mii de vorbitori). Limbile tai-kadai sînt considerate fie o parte a limbilor sino-tibetane, fie familie independența, fie ca aparținînd macro-familiei austro-tai (familia austroneziana, kam-tai, miao-yao), familei austro-asiatice (limbile munda, mon-khmer
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sfîrșitul frazei marchează interogativele și imperativele; topica SVO, substantiv-adjectiv. 6.6.5. Familia hmong-mien (miao-yao) Limbile hmong-mien, denumite și miao-yao, sînt vorbite în Chină și în Asia de Sud-Est (Laos, Vietnam și în mai mică măsură în Myanmar-Birmania și Thailanda) de 15 mîl. de vorbitori. Patria primitivă a micro-familiei hmong-mien pare să fi fost centrul Chinei, de unde populațiile au fost împinse înspre sud de invazia popoarelor han. Astăzi cei mai multi vorbitori se află în regiunea cuprinsă între fluviile Yangtze și Mekong. 38 de limbi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
într-un alfabet propriu de origine indică datînd din secolul VI d.C. Majoritatea clasificărilor au în vedere două ramuri: 6.7.1. Familia munda e alcătuită din limbi vorbite în India; mai importante, ca număr de vorbitori sînt: santali (6 mîl. de vorbitori), mundari (2 mîl.), ho (1 mîl.) și korku (0,5 mîl.); altele: agariya, bijori, kodaku, juang, kharia, gutob, sora etc. Puternică influență a limbilor indiene le conferă trăsături divergențe în cadrul familiei. 6.7.2. Familia mon-khmer - mai importante
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
origine indică datînd din secolul VI d.C. Majoritatea clasificărilor au în vedere două ramuri: 6.7.1. Familia munda e alcătuită din limbi vorbite în India; mai importante, ca număr de vorbitori sînt: santali (6 mîl. de vorbitori), mundari (2 mîl.), ho (1 mîl.) și korku (0,5 mîl.); altele: agariya, bijori, kodaku, juang, kharia, gutob, sora etc. Puternică influență a limbilor indiene le conferă trăsături divergențe în cadrul familiei. 6.7.2. Familia mon-khmer - mai importante ca număr de vorbitori și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din secolul VI d.C. Majoritatea clasificărilor au în vedere două ramuri: 6.7.1. Familia munda e alcătuită din limbi vorbite în India; mai importante, ca număr de vorbitori sînt: santali (6 mîl. de vorbitori), mundari (2 mîl.), ho (1 mîl.) și korku (0,5 mîl.); altele: agariya, bijori, kodaku, juang, kharia, gutob, sora etc. Puternică influență a limbilor indiene le conferă trăsături divergențe în cadrul familiei. 6.7.2. Familia mon-khmer - mai importante ca număr de vorbitori și statut sociolingvistic sînt
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]