5,376 matches
-
cu el! Și l-a trecut de trei ori pe sub sfânta icoană. De atunci pruncul s-a făcut bine și nu a mai fost bolnav de moarte toată viața sa. În jurul anului 1920, sora Părintelui Ilie Cleopa, Ecaterina, pleacă la Mânăstirea Agapia - Neamț pentru a se călugări. Spre sfârșitul anului 1927, fratele său mai mare, Gheorghe, a intrat în obștea Schitului Sihăstria - Neamț. A fost călugărit, primind numele de Gherasim. În iarna anului 1929, după sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, Constantin și
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
la Schitul Sihăstria - Neamț pentru a sluji toată viața lui Iisus Hristos. După ce s-au rugat mult lui Dumnezeu, cu post și metanii, au luat binecuvântare de la preotul satului și au spus părinților gândul lor; și așa au plecat la mânăstire. La intrarea în obștea Schitului Sihăstria, împreună cu fratele său mai mare, Vasile, au fost trei zile ispitiți canonic, după care au fost primiți de către starețul de atunci, Părintele Ioanichie Moroi. În primăvara anului 1931, Vasile, acest smerit ascultător și frate
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
s-a făcut la 19 septembrie 1947. Aceasta s-a hotărât întrucât Părintele Ilie Cleopa a reușit ca numai în cinci ani de zile să facă dintr-un schit ars integral, aproape în paragină și cu monahii risipiți pe la alte mânăstiri, o mănăstire renumită și bine organizată. În noiembrie 1946, mama Părintelui, văduvă și singură, intră în obștea Mânăstirii Agapia Veche. În 1947 este tunsă în monahism cu numele Agafia. Se nevoiește aici 22 de ani, după care trece la Domnul
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
numai în cinci ani de zile să facă dintr-un schit ars integral, aproape în paragină și cu monahii risipiți pe la alte mânăstiri, o mănăstire renumită și bine organizată. În noiembrie 1946, mama Părintelui, văduvă și singură, intră în obștea Mânăstirii Agapia Veche. În 1947 este tunsă în monahism cu numele Agafia. Se nevoiește aici 22 de ani, după care trece la Domnul la 15 septembrie 1968. Odată cu venirea comuniștilor la putere, urmează o perioadă nefastă pentru părinte. Ceea ce avea să
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
din jurul său, conștientizând că va mai avea de furcă cu autoritățile comuniste, l-au sfătuit să se ascundă pentru un timp în munți. Părintele Ilie Cleopa și-a făcut atunci un bordei din lemn, în pământ, la 6 km de mânăstire, în adâncul pădurii. Monahii din mânăstire îi mai duceau din când în când câte ceva de mâncare. Părintele se ruga acolo neîncetat, ziua și noaptea, cerând ajutorul și mila lui Dumnezeu și a Maicii Domnului, către care avea multă evlavie. După
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
avea de furcă cu autoritățile comuniste, l-au sfătuit să se ascundă pentru un timp în munți. Părintele Ilie Cleopa și-a făcut atunci un bordei din lemn, în pământ, la 6 km de mânăstire, în adâncul pădurii. Monahii din mânăstire îi mai duceau din când în când câte ceva de mâncare. Părintele se ruga acolo neîncetat, ziua și noaptea, cerând ajutorul și mila lui Dumnezeu și a Maicii Domnului, către care avea multă evlavie. După șase luni de retragere în munți
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
de comuniunea cu Patriarhia Română. La această încercare de readucere a credincioșilor stiliști în sânul Bisericii Ortodoxe a participat și Părintele Ilie Cleopa, făcând misionarism prin satele stiliste ale Moldovei. În toamna anului 1956, Părintele Cleopa Ilie a revenit la Mânăstirea Sihăstria, din județul Neamț. De acum, viața duhovnicească de la Mănăstirea Sihăstria s-a întărit și consolidat tot mai mult. Părintele Cleopa Ilie spovedea și povățuia pe credincioși și monahi la chilia sa din deal. Persecuțiile dintre anii 1959 și 1964
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
farmec, frumoasă, dansa perfect și avea o voce superbă. În societatea aleasă pe care o vizita, din cauza acestor calități, făcea umbră întotdeauna în jurul celorlalte femei”,la aflarea tristei întâmplări, face primul pas către liniște, devenind măicuță într-o chilie a Mânăstirii Văratec, căreia-i donase o parte din avere. Singură, sfâșiată de durere, la numai câteva luni de la moartea lui Eminescu, în noaptea de 3/4 august 1889, înlesnindu-și zborul cu un dram de arsenic, la ora la care slujba
AMPRENTA MÂNGÂIERII SPIRITUALE de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370411_a_371740]
-
rai E pentru fiecare împărătescă -n grai. Înțelepciunea , tăcerea, plata răbdării Pe înățimi de sunet din cântecul mării Le asculți, iar Plaiul Muntelui îți va da Trâmbițată de vânt, biruința și gloria. În țara părinților, cu legende și mituri Cu mânăstiri și mulțime de schituri Găsești cărarea ce sigur te conduce Spre Poarta Paradisului, prin Cruce. ------------------------------------------------- Elena ARMENESCU București 30 August 2014 Referință Bibliografică: Elena ARMENESCU - POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1338, Anul
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370420_a_371749]
-
moși strămoși am ctitorit Valori ce-au rezistat în timp, Cu fiecare Șceptru s-a suferit Precum zeii din Olimp... Fiecare Domn care a domnit În Țara noastră Româneasca A adăugat și-a primenit Cultura, pământul să rodească... Au ridicat mânăstiri, așezăminte, Au forme, înscrisuri strămoșești Ce ne îndeamnă să luăm aminte, Ele sunt dovezi ale nației românești... Asemenea valoare istorică există Ce-ar trebui să trezească interes, Ea încărcată de istorie, persistă, Marii culturii tac, privesc ca ,,eres”... Matei Basarab
ÎNCĂRCĂTURA ISTORICĂ PLĂTĂREŞTI de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370456_a_371785]
-
românești... Asemenea valoare istorică există Ce-ar trebui să trezească interes, Ea încărcată de istorie, persistă, Marii culturii tac, privesc ca ,,eres”... Matei Basarab ce-a ctitorit-o Cu credință la îngerii cerești, La lupta neatârnării ce a iubit-o Mânăstirea se numește Plătărești! De trei sute ani stă mărturie, A suferit lungi cazne si invazii, Ducând o viață grea și sângerie, Cei răi jefuind-o în diferite ocazii... Folosită ca beciuri de tortură În timpurile reci ale nomenclaturii, Considerată ca o
ÎNCĂRCĂTURA ISTORICĂ PLĂTĂREŞTI de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370456_a_371785]
-
grea și sângerie, Cei răi jefuind-o în diferite ocazii... Folosită ca beciuri de tortură În timpurile reci ale nomenclaturii, Considerată ca o vechitură Și că dăuna mult structurii... Veche fiind, cultul Plătărești există, Căutați în analele vechi ale istoriei, Mânăstirea și faptele atestă Că putem da frâu liber mândriei... Iar dragii noștrii din Cultură Ar trebui să se trezească, Cu a istoriei puternică încărcătură, Restaurare și valoarea să sporească... Referință Bibliografică: ÎNCĂRCĂTURA ISTORICĂ PLĂTĂREȘTI / Marilena Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ÎNCĂRCĂTURA ISTORICĂ PLĂTĂREŞTI de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370456_a_371785]
-
foșnet de izvor, Țara mea cu munți de aur și cu cântece de dor, Toți românii azi te-aclamă cu iubire în privire Îmbrăcați în ii și fote dăruind la toți iubire. Satele vuiesc în hore chiar și-n sfânta mânăstire, Nu e inimă mai mare ca a noastră Românie Popii cântă în altare, la oraș se-adună-n piețe Pentru-această sărbătoare mână-n mână prinți, altețe. Doamne câtă frumusețe în cătunul de la sat Unde se adună moșii și cu tinerii la
ODĂ ROMĂNIEI de ANA PODARU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370507_a_371836]
-
Iorga Gheorghe și Liviu, Alina și Raluca. Culorile sunt minerale: alb, negru și roșu pământ, cât și verde cupru, bleu, albastru cobalt. Tehnica pregătirii ceramicii de Horezu ne este dezvăluită de meșterul popular, Olaru Vasilica. Pământul recoltat toamna din Culmea Mânăstirii Hurezu este lăsat afară, trecut prin malaxor până devine de consistența plastilinei, se ține în celofan ca să nu se întărească și cu ajutorul roții manuale i se dă forma dorită. Fondul cromatic se face cu caolină albă, adusă din Munții Harghitei
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
ars și pictat manual, reprezentând: păsări stilizate, inimioare, potcoave, frunze, floricele, multe tipuri de cruci, rozete, dinți de lup, soare. Daniel Ionescu, ceramist din Râmnicu Vâlcea, are ingenioasa și originala idee de a prezenta trăsăturile stilului arhitectural românesc, prin intermediul caselor, mânăstirilor, culelor, hanurilor, pe care le creează din lut ars în cuptor cu lemne. Lutul recoltat din spații speciale, dospit, frământat, purificat, ars și decorat, însuflețit cu dragostea și hărnicia creatorilor, prinde viață luând forme variate și originale, tradiționale sau moderne
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
cât și ouă lucrate în relief, pe bază de ceară, neșterse, cu motive geometrice. Ouăle sunt pictate în culori naturale, obținute din frunză de ceapă, coajă de stejar sau de nucă, culoarea preferată rămânând albastrul, deoarece în apropiere se află Mânăstirea Voroneț. Ochiul vizitatorului poate fi încântat și de varietatea și originalitatea țesăturilor, din zone diferite ale țării: covoare, ștergare, obiecte de îmbrăcăminte, lucrate în stiluri, materiale și culori felurite. Bogată și plină de semnificații este expoziția doamnei Nadu Antoneta din
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
entuziasmul : Câștigătorul marelui premiu s-a căsătorit ! Atârnată de brațul lui ,șantajista ordinară ,îmbrăcată în rochie de mireasă crem,zâmbește satisfăcută,unduindu-și pletele blonde peste bluzița rozalie . „ Deci,n-ai așteptat nici măcar o zi ! Ești un nemernic ticălos ! ” * Clopotele mânăstirii vestesc în noapte că este timpul pioșeniei. Măicuțe tinere sau mai în vârstă , pășesc încet ,în biserica micuță, ca să nu tulbure misterul vieții monahale. Așezată în genunchi ,în fața icoanei Mântuitorului, o călugăriță subțirică,acoperită în întregime de mantia neagră, repetă
VIAȚA LA PLUS INFINIT (16) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369321_a_370650]
-
să le ierte păcatele sau nu pot rezista tentațiilor lumești ,de care au crezut că se pot îndepărta. - Desigur maică suprioară. O să o fac cu plăcere. „ Să vedem cu cât de multă plăcere ! ” Trecuse un an de când ceruse găzduire la mânăstire. Vroia să își găsească liniștea ,să uite de Micki, de dragostea nebună pentru un nerecunoscător ca el ,dar și de imaginea zdrobită a soțului ei mort. Dar liniștea nu reușise până acum să o găsească. Dimpotrivă ,simțea că totul e
VIAȚA LA PLUS INFINIT (16) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369321_a_370650]
-
pentru un nerecunoscător ca el ,dar și de imaginea zdrobită a soțului ei mort. Dar liniștea nu reușise până acum să o găsească. Dimpotrivă ,simțea că totul e în zadar ,păcatele nu îi vor fi iertate iar monotonia vieții de mânăstire îi afectase oarecum și rațiunea. Și nici măcar asta nu realiza ! Se dezobișnuise de freamătul orașului și acum tot zgomotul mașinilor, vocile oamenilor îi răsunau în urechi însutit. Magazinul pe care i-l recomandase maica era aproape de centru. Se urcă în
VIAȚA LA PLUS INFINIT (16) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369321_a_370650]
-
am la mână . Am aflat cum a fost omorât soțul tău de către tine și iubitul Micki.Un singur lucru necugetat să faci și poliția va afla tot.Recunoaște că eu am câștigat la fel ca întotdeauna. Du-te înapoi la mânăstire și roagă-te să-ți fie iertate toate păcatele. Nu mai ai ce face aici ! - Deci asta e ,l-ai șantajat ! Știam eu că n-ar fi făcut asta de bunăvoie și nesilit de nimeni . - Dragă, mă ții de la mână
VIAȚA LA PLUS INFINIT (16) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369321_a_370650]
-
lor. Ocupația principală a acestor oameni cu suflet mare era de crescători de animale, în special oi, li se mai spunea și, brânzarii” de sub munte. Sat de oameni gospodari, însă și pretențiile erau pe măsură. La marginea satului exista o mânăstire de călugărițe, care apoi s-a transformat în mănăstire de călugări. Dangătul clopotelor îți străpungeau sufletul cu chemările sale din depărtare. Venea lumea din toate colțurile țării, aici găsindu-se icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din timpul domnitorului
ROMAN CAPITOLUL DOUĂZECI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369346_a_370675]
-
ca și Biserica Buna Vestire din Rm. Vâlcea, ( la dimensiuni mai reduse). Și aici, în tabloul votiv apare Constantin Mavrocordat voievod, confirmând că bisericile Străchinești și Buna Vestire din Rm. Vâlcea au fost construite în același timp, după modelul bisericii Mânăstirii Horezu. ” Ca o curiozitate, probabil unic în zonă, una dintre fresce reprezintă un sfânt cu turban. Referitor la această pictură, muzeograful - arheolog, doctor în istorie, domnul Florin Ridiche de la Muzeul Olteniei din Craiova, a făcut următoarea precizare: ” Turbanul nu este
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
realizare a unor schimburi, așa-zisul troc, revelând încă o trăsătură a caracterului său elementar. ( Șerban Pacostea ”Oltenia sub stăpânirea austriacă (1718-1739)” Editura Enciclopedică, București — 1998, pag.108.) După felul proprietății pe care erau organizate bâlciurile, acestea erau ale moșnenilor, mânăstirilor sau boierilor. Cele aparținând moșnenilor existau din cele mai vechi timpuri și funcționau în virtutea drepturilor pământului. (Eugen Deca, Considerații istorico-etnografice asupra comerțului din Vâlcea în perioada secolelor al XVIII - XIX - lea, pag. 397. www.muzee-valcea.ro/ ) Târgul de la Grădiștea, la fel de
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
în istoriografia românească. Lucrarea coautorilor, Constanța Badea, Mihai Pârâianu și Petronela Badea, vine astfel să umple un mare gol. Urmărind filiația membrilor familiei, căsătoriile lor, despărțirile, succesiunile în dregătorii, moștenirile și împărțirea averilor, contribuția lor la înălțarea de biserici sau mânăstiri, căpătăm totodată informații interesante despre modul de obținere a demnităților boierești, despre raporturile dintre domni și boieri, despre raporturile lor cu celelalte categorii sociale, despre gradul de instrucție și interesul pentru cultură. Limba lucrării este cea literară, dar poartă și
CUVÂNT ÎNAINTE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369484_a_370813]
-
Acasa > Impact > Istorie > NESTOR VORNICESCU SEVERINEANU ȘI DUMITRU BĂLAȘA ÎN GRĂDIȘTEA VÂLCII Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Nestor Vornicescu Severineanu și Dumitru Bălașa în Grădiștea vâlcii În ”Ctitorii mânăstirii Bucovăț. Stephan, marele Ban și fiul său Pârvu, Marele Logofăt”, articol publicat de Nestor Vornicescu Severineanu în revista Mitropolia Olteniei, nr. 10 din octombrie 1972, paginile 668-699, autorul încearcă să stabilească obârșia lui Sthepan, clucer și Mare Ban al Craiovei
NESTOR VORNICESCU SEVERINEANU ȘI DUMITRU BĂLAȘA ÎN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369495_a_370824]