3,421 matches
-
al ideii de paternitate, și chiar moșierul Pascalopol. Nucleul epic al romanului este istoria averii bătrânului avar Giurgiuveanu, care hotărăște într-un fel mai multe destine. Tipurile umane din roman acționează în general constant, asemenea eroilor din tragedia antică, personaje mânate de un destin și acest fapt conferă romanului caracterul unei opere dramatice. Romanul Enigma Otiliei debutează balzacian prin precizarea timpului acțiunii: iulie 1909, a locului acțiunii: casa Giurgiuveanu din strada Sfinții Apostoli din București, și în primul rând, a portretului
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată () [Corola-blog/BlogPost/339637_a_340966]
-
-ți limite”. În plan socio-istoric, omul trebuie să înfrunte istoria, să înfrunte lumea (ca formă a istoriei) prin afirmarea adevărului și prin lupta pentru libertate: „să-i înfrunt sau să-i ignor” (p. 307) sunt cele două soluții. Omul este mânat de nevoia de a se simți liber în toate cele trei planuri: de a învinge emoțiile negative, de a se confrunta cu propriile limite, de a înfrunta istoria. Analog, există trei suferințe: somatică (frica), morală (atacul de panică), istorică (asuprirea
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
vor ști unde să îl caute. Pentru că părintele Cleopa Ilie, unul din marii, și ultimii, duhovnici și inimi de căpătâi ale uneia una, apostolească, și sobornicească Biserică Ortodoxă Română spunea ( citez din memorie): În vremurile din urmă, oamenii vor fi mânați cu turmele, cu turmele, în iad, de buni sfătuitori precum neștiința, nepăsarea, și lenea. Să nu uităm că, luptând împotriva acestor înșelători, primul izvor de știință, de suflet, și de hărnicie, prima Școală Românească, a fost înființată de Biserica noastra
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) () [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
multe ori. Am rămas acasă pentru părinții bolnavi, pentru locurile iubite, cu speranța că poate ceva se va schimba“, a spus bărbatul. Acum simte însă că nu mai poate, ar vrea să plece. Nu motivat neapărat de partea materială, ci mânat de dorința de a trăi într-o lume civilizată în care oamenii să fie respectați. „Vreau să le mulțumesc aleșilor noștri însă pentru un lucru, ne-au făcut să vedem cât de uniți suntem, să înțelegem foarte clar că țara
„S-a trezit Craiova, n-aş fi crezut...“ Protest în orașul Olguței () [Corola-blog/BlogPost/339068_a_340397]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > SE RISIPESC TRECUTURILE-N AER Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1541 din 21 martie 2015 Toate Articolele Autorului Se risipesc trecuturile-n aer, Mânate către cer de gospodari. Miroase fumul desfăcut din caier A curățenie arsă-n ruguri mari. Și-l poartă vântul înspre zări, departe, Vestind poruncă noul început. Aduc obol frunzișurile moarte La patul primăverii renăscut. Rămâne numai grebla la odihnă, Făcându
SE RISIPESC TRECUTURILE-N AER de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340954_a_342283]
-
zborul de lumina ta înșelătoare. SPERIETORI Au început amânările să nu mai încapă în cadrane se suprapun una peste alta locul visărilor este ocupat de mucegaiul cuvintelor căzute în lupta umbrelor cu îngerii de pe cruci și dacă ți-ar întinde mâna închipuirea vreunei salvări nepermise doar pielea ți s-ar mai lua de pe oase ca o pelerină roasă de molii fluturată inutil, ca o sperietoare pe care și ciorile o ignoră știu ele mai bine unde se ascund roadele și unde
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
împărțim împreună pădurea Să ne stâmpere setea avându-și menirea, Numai astăzi, l-ar vrea stăpânirea! Scormoniră pământul să-i deie de urmă Firului limpede ce-n-jur da răcoare Obroc ca să-i pună, pe undele sale Banul, e biciul ce-i mână din urmă; Liber curgea din străfunduri de veac, Decât sub obroc, mai bine-a secat! Referință Bibliografică: Izvorul / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 765, Anul III, 03 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Valeria Iacob
IZVORUL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341375_a_342704]
-
paparudele. Pesemne că Dumnezeu asculta ruga oamenilor, privind, cu duioșie și înțelegere, la dansul paparudelor-fecioare. S-a stârnit furtuna! Cerul e acoperit de nori plumburii, nori negri, ce dau impresia unei turme de bivoli ce înaintează, greoi și în dezordine, mânați de biciul năprasnic al vântului stârnit din senin. Pomii se îndoaie, fructele cad, ferestrele deschise, se izbesc cu zgomot de pereții casei. A căzut un geam, ce abia se mai ținea în câteva cuișoare, făcându-se țăndări pe prispa casei
TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE(PAPARUDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341378_a_342707]
-
Mergi, omule, nu-ți face grijă că te plătesc, îl asigură conița Corina care ardea de nerăbdare să dea de Pandelică fugarul și Didina „rătăcita”, cum încă o credea Naie, că i-a sucit mințile vrăjitoarea Bușica. Căruțașul a întis mâna către conița și a rugat-o cu un glas slugarnic: - Doamnă mare, e bine să-mi plătiți acum retul de bani; costul călătoriei până în comuna Vălureni mi-a fost achitat de domnul Ion... - Dă-i, Ioane, treizeci de lei. - E
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
Ediția nr. 728 din 28 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului IMNUL UNEI INIMI O inimă trece prin văzduh cu o săgeată înfiptă în ea în urma ei dusă de vânt o haină în urma acesteia doi pantofi la zece metri în urma lor mânându-i din urmă doua buze atât doua buze zâmbind IISUS (Anei Blandiana, cu recunoștință) M-aș tot pierdea prin neguri și lumine, Căzând prin mine veșnic m-aș tot duce, Eu răstignit pe Tine ca pe-o cruce, Tu răstignit
POEMELE MUNTELUI ÎNCĂRCAT DE DRAGOSTE (1) de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341507_a_342836]
-
mănânce à la carte. Ridică plictisit telefonul: - Alo! Dunca la telefon! Cine-i? - Scuză-mă Ștefan, poate te-am deranjat, auzi el o voce plăcută în receptor ce i se părea cunoscută. Sper că nu dormeai la ora asta. - Sărut mâna Gloria, își reveni el din derută. Scuză-mi tonul, dar nu mă așteptam să primesc vreun telefon de la tine la o așa oră. - Nu-i decât zece și ceva de aceea mi-am permis să te sun. Dalia a plecat
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341894_a_343223]
-
Articolele Autorului Fiecare ins dornic de excursii ,,în afară” își propune itinerarii variate în funcție de preferințe. Anul acesta merge într-o țară, mai apoi se deplasează în alta și n-are astâmpăr până ce nu cuprinde cât mai mult din suprafața pământului, mânat de o datorie anume. Simte el, călătorul, că fără plimbare, existența lui n-are nici un chichirez, ce mai! Din copilărie am dorit să vizitez Marea Britanie și de aceea am citit cât am putut de mult despre locurile, locuitorii și obiceiurile
CU SIGURANŢĂ, DOMNULE... de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341972_a_343301]
-
-ne hotărât spre ieșire. Coborâm toți în viteză și culmea culmilor! Când și ultimul pasager pune piciorul pe peron, ne dăm seama că trenului i se dă plecarea. Realizăm într-o secundă că mecanicul nu glumește și se pregătește să mâne năluca spre Metropolă ... Dar nici cu noi nu-i merge! Doar n-o să rămânem în Ramsgate, în comitatul cu nume de tabac ... Kent! Ca la un semnal, prindem din nou bagajele, „de ce sunt oare, acum mai ușoare?” și țuști! Ne
CU SIGURANŢĂ, DOMNULE... de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341972_a_343301]
-
țâșnit; retează vieți de sus și jos, căci ei de nimeni nici că-i pasă - femei, bărbați, copii se sting și locul altora îl lasă. Înfofolită-n neștiutul cu iz de haos și nefire, aleargă Moartea-n lung și lat mânând a răului oștire, ca jalea să nu ostoiască în astă lume-a suferinții, unde neviu-n viu se schimbă prin legi ce-s peste rangul minții. Din ziua când fu răstignit Acela care-avu ca vină că oamenii i-a îndrăgit
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
schimbă culoarea când le intră o țeapă în ... coadă, hienele și-au tras bănci iar maimuțele fac televiziune. -Și animalele celelalte, ce fac? -Ies pe cărare și urlă în haită: “Ieși afară/Javră ordinară!”... Unde afară? În junglă? - (tremurându-i mâna pe microfon) Dar, cum supraviețuiți? Ce mâncați? - Parlești ca la Fixeală FM ! Ești deja retoric, băi propter defect! Eu aici în junglă, mănânc în somn, mănânc încolo și îndărăt, toată crăpelnița. Încep cu sfârșitul și termin la urmă. Noroc cu
MAI RĂU CA-N JUNGLĂ de LICĂ BARBU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342127_a_343456]
-
fură cheile inimii și le-atârnă de cer ca să mă cațăr după ele scriu ca și cum m-ați putea înțelege ca și cum aș fi lângă voi și v-aș explica cum e când mori și tălăzuiesc mările peste tulpinile tale singurătatea mă mână prin gări pustii prin vagoane de clasa a doua mă mână încotro văd cu ochii prin bezna nopții spre inimi tandre de femei care-mi fac cu ochiul undeva dinaintea zării molatice fără contururi încerc să văd cum moare spațiul
NOSTALGII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342171_a_343500]
-
după ele scriu ca și cum m-ați putea înțelege ca și cum aș fi lângă voi și v-aș explica cum e când mori și tălăzuiesc mările peste tulpinile tale singurătatea mă mână prin gări pustii prin vagoane de clasa a doua mă mână încotro văd cu ochii prin bezna nopții spre inimi tandre de femei care-mi fac cu ochiul undeva dinaintea zării molatice fără contururi încerc să văd cum moare spațiul în coca vâscoasă a nopții și mă întreb putea-voi oare
NOSTALGII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342171_a_343500]
-
practicant al preceptelor religioase, însă știa că Adrianei i-ar fi plăcut să fie înconjurată de acest mister al slujbelor preoțești. În sfârșit sună și telefonul mult așteptat, iar el răspunse cu aceeași emoție în glas, cu o întrebare: - Sărut mâna draga mea. Unde ai dispărut? Nu ți-a fost milă de sufletul meu de m-ai lăsat atâta timp în chinurile temei că nu-mi vei mai răspunde niciodată? - Cum așa? Doar ți-am promis că te voi suna eu
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342104_a_343433]
-
o să ne ningem tot mai rar, Ziua din noi a început să crească. Ne mai încearcă totuși o durere Din vântul care șuieră târziu, Dar nu mai are viscolul putere Și mugurii mă dor deja când scriu... Hai, pune-ți mâna să le simți căldura Din primăvara care e aproape Și-așa tu știi și ritmul și măsura Poemului pe care-l port sub pleoape. Senină ca o rochie de mireasă E ziua cea dintâi din Făurar, Și iarna încă e
FĂURAR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341923_a_343252]
-
nou șfichiuind piatra pe terasa unde Ponțiu Pilat ieșise să vadă ce se petrece. Dincolo de creneluri spectacolul era înfiorător. Un nor amenințător de praf se pornise de undeva dinspre răsărit și se extindea cu rapiditate. Procuratorul se apropie de creneluri mânat de curiozitate pentru a putea vedea mai bine dezlănțuirea naturii. O rafală de vânt cu un potop de apă îl izbi în obraz în timp ce el privea cerul unde stihiile se dezlănțuiseră iar soarele nu se mai zărea nicăieri pe cer
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
înțelegând pentru prima dată că nisipul, acel material atât de dificil și nestatornic, cu care încercase de atâtea ori să construiască, pierzându-și deseori răbdarea și stricând cu o lovitură furioasă de picior totul, pentru ca apoi, după ce îi trecea supărarea, mânată din nou de curiozitate și speranță să o ia de la capăt, era doar nisipul... timpului. Imaginea apărută în minte cu atâta claritate, o surprinse și o lăsă pe gânduri. Într-o fracțiune de secundă, toate eșecurile, toate tristețile, mâniile, revoltele
CASTELE DE NISIP de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342244_a_343573]
-
the vicious killer. Everybody was thinking for some answer on how to save the people from the mouth of the dreaded monster. None of them were able to find something positive and effective. Booboonga just remembered Boorthana, the great medicine mân, who lived în Thakun, or The Great Sandy Deșert, în a big dhudula (termite) nest that was emptied of the white ants by an echidna who ațe their queen. Many times, the estranged mân saved humans from sicknesses and troubles
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]
-
chief hâd been saying them all the way back șo that he could not forget them. Only the magic of „Ba-Ba-Bu” was strong enough to destroy Muntha. „Ba-Ba-Bu” meant bamal, badu, and burrumarrimil. He was however unhappy, aș the medicine mân hâd told him that only his three daughters could successfully accomplish this mission. Only them, Cabramatta, Parramatta and Coolangatta were strong enough to challenge the monster. Cabramatta hâd to carry the bamal (soil), Parramatta, the badu (springwater) and Coolangatta, a
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]
-
El îl face frumos la vremea lui; a pus în inima lor chiar și gândul veșniciei, măcar că omul nu poate cuprinde de la început până la sfârșit lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu.” (Eclesiastul, 3. 11) „El a venit în Templu, mânat de Duhul. Și, când au adus părinții înăuntru pe Pruncul Isus, ca să împlinească cu privire la El ce poruncea Legea, Simeon L-a luat în brațe, a binecuvântat pe Dumnezeu, și a zis: - Acum, slobozește în pace pe robul Tău, Stăpâne, după
SIMEON – OMUL CU SCOPUL VIEŢII ÎMPLINIT de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342528_a_343857]
-
o viață sfântă și era cu frica lui Dumnezeu. El aștepta mângâierea lui Israel, și Duhul Sfânt era peste el. Duhul Sfânt îl înștiințase că nu va muri înainte de a-l vedea pe Hristosul Domnului. El a venit în Templu, mânat de Duhul. Și, când au adus părinții înăuntru pe Pruncul Isus, ca să împlinească cu privire la El ce poruncea Legea, Simeon L-a luat în brațe, a binecuvântat pe Dumnezeu, și a zis: - Acum, slobozește în pace pe robul Tău, Stăpâne, după
SIMEON – OMUL CU SCOPUL VIEŢII ÎMPLINIT de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342528_a_343857]