1,406 matches
-
fără să fie un elev mediocru, mama părea să vină acasă neliniștită de la ședințele cu părinții clasei lui, și fericită de la ședințele cu părinții clasei mele. Eu eram cea mai bună din clasă, iar succesul meu școlar o valoriza; devenea mândră de mine, laudele profesorilor mei o determinau să mă perceapă într-o altă lumină. Ca urmare, mi-a creat toate condițiile ca să citesc și să învăț. Spre deosebire de unele din colegele mele de clasă, care știau să gătească, își îngrijeau frații
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Ghimbav 13. Teliu 7. Hălchiu 14. Vama Buzăului 2. JUDECĂTORIA FĂGĂRAȘ cu sediul în municipiul Făgăraș MUNICIPIU 1. Făgăraș ORAȘE 1. Victoria COMUNE 1. Beclean 7. Recea 2. Cincu 8. Șercaia 3. Hîrseni 9. Șinca 4. Lisa 10. Șoarș 5. Mîndra 11. Ucea 6. Părău 12. Viștea 13. Voila 3. JUDECĂTORIA RUPEA cu sediul în orașul Rupea ORAȘE 1. Rupea COMUNE 1. Apața 6. Homorod 2. Bunești 7. Jibert 3. Cața 8. Ormeniș 4. Comana 9. Racoș 5. Hoghiz 10. Ticușu
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
Necșești 23. Zîmbreasca 12. Olteni 3. JUDECĂTORIA TURNU MĂGURELE cu sediul în municipiul Turnu Măgurele MUNICIPIU 1. Turnu Măgurele COMUNE 1. Ciuperceni 8. Putineiu 2. Crîngu 9. Salcia 3. Islaz 10. Seaca 4. Lisa 11. Segarcea-Vale 5. Lița 12. Slobozia Mîndra 6. Lunca 13. Traian 7. Plopii-Slăvitești 4. JUDECĂTORIA VIDELE cu sediul în orașul Videle ORAȘE 1. Videle COMUNE 1. Blejești 9. Poeni 2. Botoroaga 10. Sîrbeni 3. Cosmești 11. Scurtu Mare 4. Crevenicu 12. Siliștea 5. Gălăteni 13. Talpa 6
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
306 80 4.800 19. C.S.V. Zimnicea Zimnicea 144.921 85 245 20. C.S.V. Furculesti Furculesti 39.297 100 1.200 21. C.S.V. Sirbeni Sirbeni 39.333 74,6 1.500 22. C.S.V. Slobozia Slobozia Mândră 39.337 56 720 Mândră ------------------------------------------------------------------------------ Județul TIMIȘ ------------------------------------------------------------------------------ IMOBILUL -------------------------------- Denumirea Adresa Suprafață Nr. circumscripției imobilului Numărul Suprafață terenului, crt. sanitare (localitatea) de desfășurată exclusiv veterinare actuale inventar a clădirii suprafață M.F.P. (m,) ocupată de clădire (m,) ------------------------------------------------------------------------------- 0 1 2 3 4 5 ------------------------------------------------------------------------------- 1. C.S.V. Banloc Banloc
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
zile de la intrarea în UE, încep să-și arate colții costurile integrării, și cum pe la noi, până și iarna vine pe nepregătite, tot pe nepregătite ne-au luat și reglementările europene privind pe oieri, adică pe proprietarii de „oi multe / mândre și cornute”, care, nu demult, au avut un congres, zis al ciobanilor, ceea ce este altceva, după cum aflăm din cântecul „Ciobănaș la oi am fost”, adică păstor la oi. Ca pe vremuri, congresul a stabilit cu claritate că pentru a avea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mai fie ministru. Este suficientă o doză de optimism politic: „Fii zelos, asta nu-i ultima Cameră!”. Întărtați la culme de avantajele pe care le-ar obține din „cearta contrariilor”, nici guvernanții, nici partidele, n-au observat că, în Transilvania, mândra „divizie secuiască”, care nu poate fi decât o organizație paramilitară, își face pregătirea, în vederea unui alt 15 martie, care să le aducă autonomia teritorială. Dacă cumva se ascund în spatele tradiției militare (la 1848 divizia lor a omorât mii de români
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Circumscripția electorală nr. 7 Roșiori de Vede Orașul Roșiori de Vede Comunele: Drăgănești de Vede Maldaieni Troianul Vedea 8. Circumscripția electorală nr. 8 Plosca Comună suburbana Nanov Comunele: Bogdana Buzescu Calinesti Mavrodin Peretu Plosca 9. Circumscripția electorală nr. 9 Slobozia Mîndră Comunele: Calmatuiu de Sus Cringeni Lunca Plopii-Slavitesti Segarcea-Vale Slobozia Mîndră 10. Circumscripția electorală nr. 10 Turnu Măgurele Municipiul Turnu Măgurele Comunele suburbane: Islaz Lița 11. Circumscripția electorală nr. 11 Cringu Comună suburbana Ciuperceni Comunele: Calmatuiu Cringu FurcuIesti Putineiu Sălcia Seaca
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
de, pe, pentru, până la; în afara prepoziției compuse până la toate celelalte sunt specifice: „În două părți infernul portalele-și deschide Spre-a încăpea cu mia răsufletele hâde Tiranilor ce pier.” (M. Eminescu, I, 25) „El se-nalță de trei suliți pe cereasca mândră scară.” (V. Alecsandri, 141) „Lui dascălul Vasile a Vasilicăi plăteam numai câte un sorcovăț pe lună.” (I. Creangă, 12) Circumstanțiala de mod cantitativ se introduce în frază prin pronumele (adjectivul) relativ câți (câte) sau prin adverbul relativ cum, ambele specifice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
curbe, mândrele cămeșuici albe Oglind-n-alor lucire fluturași delicați. La urechi mândru le-atârnă câte o drăguță pereche De cercei lucrați în aur, cu mari pietre n diamant, Apărând printre ștergare, ca drăguțe mici buc hete De steluți cu vii lumine, mândre ca pe firmam ent. Numai Doamna-i într-o vestă de mătasă n flori cusute Albă ca zăpada iernii, flori bătând în argintiu Peste mijloc e-ncet strânse de un colon pe el cusute Perle de mărgăritare, pe un câmp
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
zăpada iernii, flori bătând în argintiu Peste mijloc e-ncet strânse de un colon pe el cusute Perle de mărgăritare, pe un câmp deschis azur iu. Dinainte se încheie, în aur, mici paftale Sculptat pe ele marca țării, între coarne, mândra stea Lucrată n diamanțele, prin jurul marginii sale Ghirlănțele de rubine, mândru le înconjura. Gâtu i dalbu lat îl cuprinde, șiruri de mărgăritar e Și de-un șir drăguț din mijloc, ce se ncurbă mult în jos, E-atârnat-o cruciuliță, de on
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Miorița, culeasă de altfel, de Alecu Russo de pe meleaguri sovejene, în care este vorba de doi ciobănei, unul ungurean și altul vrâncean, ce se sfătuiesc să-l omoare pe cel moldovean, „că-i mai ortoman/ și- are oi mai multe/mândre și cornute”, de celebrele vinuri vrâncene din podgoriile de la Panciu, Odobești, Cotești, Jariștea, renumite în întreaga lume, de Moș Ion Roată, țăranul din Câmpuri, care a stat de vorbă cu Alexandru Ioan Cuza și a fost sărutat de acesta pe
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
lui Horațiu („Când am să mor, n-am să mor în întregime/ Va sta opera mea-n veșnicii, pură și fără mormânt” Ode, 3, 20) la poemele lui Shakespeare („Nici marmuri, nici sculpturi de aur grele/Nu vor trăi cât mândrele-mi poeme”Sonet), mitul orfic a devenit motiv liric al permanenței. Gloria lui Orfeu o regăsim în poemele lui Petrarca, Michelangelo, Herrera, Ronsand Camoes, Spenser Tasso, Campanella, Lermontov, Byron, Baudelaire, Boileau, Verlaine. Creatorii au valorificat liric mitul lui Orfeu în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
să le dai crezare? De ce ai asculta ceea ce gândesc gravidele, dincolo de ușa bucătăriei, gineceul lor cel de toate zilele? Subiectul este trivial. Nu putem înjosi cultura la nivelul trivialului. Unele femei, precum și bărbații „colaboraționiști”, lipsiți de complexul recunoașterii deschise și mândre că vin din femei, spun însă altceva: da, putem înălța cultura la nivelul „trivialului”. Acest adjectiv depreciativ vine dintr-un substantiv propriu: Trivia, arborele mitologic al vieții, divinitate feminină. Femeile sunt Trivia-lele fiecăruia dintre noi. Pântecele, burta, este locul haosului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
cu bulinuțe albe, din material lucios și scump la acea vreme. (Pentru cei cunoscători în ale poeziei pentru copii, trebuie să adaug faptul că, în amintirea Murei, s-a născut și titlul unei cărți pentru copii: „Rochița cu buline''). Ce mândră era bunica de fetița ei și cât de mult a iubit-o! A iubit-o și a ocrotit-o pe Mura chiar și după ce aceasta și-a ales, ori a fost aleasă, la o vârstă fragedă, ce-i drept, de
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
că voi fi mamă, că nimic nu mi se părea umilitor să lupt pentru copilul meu. Și aici răspund la toate mamele care m-au bârfit și m-au judecat că nu eram măritată și am avut tupeu să fiu mândră: eu am reușit să fiu mamă fără să am un soț să mă întrețină și sămi dea numele lui. A fi doamnă nu-i totuna cu a fi mamă. Numele de mamă nu se cumpără, se câștigă, dar trebuie să
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
vedere nu au nimic în comun cu ideologia comunistă. Criticul nu amestecă lucrurile și rămâne, indiferent de declarațiile conjuncturale pe care este silit să le facă, pe baricadele esteticului. Tocmai de aceea, în 1948, cu referire la aceste texte, Vicu Mândra și Ion Vitner vor denunța "confuzia valorilor" și "poziția net idealistă" a criticului. Chiar și așa, Călinescu nu renunță la instrumentele sale. Ba chiar continuă a lucra la îmbunătățirea Istoriei literaturii române. Știe limpede că nu mai e cale să
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Berivoiu Mare - 2299 m etc. din Munții Făgăraș; Iezeru Mare - 2462 m, CÎrligele - 2171 m, Bătrîna - 2341 m, Păpușa - 2391 m, În Munții Iezer - Păpușa; VÎrfu Leaota - 2133 m, În Munții Leaota; CÎrja - 2405 m, Stolnița - 2421 m, Parîngul Mare - MÎndra - 2519 m, Păpușa - 2136 m, etc. În Munții Parîng; Ursu - 2124 m, Balota - 2103 m, În Munții Căpățînii; Steflești - 2242 m, Balinotru Mare - 2207 m, VÎrfu Mare - 2056 m, În Munții Lotrului; Cindrel - 2244 m, Frumosu - 2168 m, În Munții
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de campare - deci de amplasare a corturilor. Principalele popasuri turistice din Carpații Meridionali sunt: Sebeș (28 locuri), județul Alba; Corbeni (Dumbrava - 45 locuri) județul Argeș; Voila (Brîncovenesc - 88 locuri), Bran - 54, SÎmbăta de Jos (SÎmbăta - 34 locuri), RÎșnov (81 locuri), MÎndra (FÎntînița - 42 locuri) etc. județul Brașov; Runc (Sohodol), Peștișani (Hobița) județul Gorj; Herculane (Sera de Flori - 66, Pescăruș - 138, La Plopii fără Soț - 38) județul Caraș Severin; Lupeni (Straja - 98, Buta - 72), Sarmisegetusa - 22 județul Hunedoara; Balta județul Mehedinți; Comarnic
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
and Finland during the 20th century, în "Valahian Journal of Historical Studies", nr. 10, 2008, p. 7. Miloiu, Silviu, Diverging their destinies. Romania, Finland and the September 1944 armistices, în "Valahian Journal of Historical Studies", nr. 10, 2008, p. 41. Mîndra, Mihai, Ilmarinen la porțile Europei: un eșantion de cultură finlandeză, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 126. Mogoșeanu, Petre, Note de drum prin Laponia, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de gândire al multor „postaci”, până și împăratul Traian a „conspirat” contra dacilor, iar romanii au devenit, 91 din conspiratori - strămoșii noștri! Ce spectaculoasă răsturnare istorică! Dar de ce tot conspiră „oculta mondială” împotriva românilor? Desigur, pentru că au „oi mai multe, mândre și cornute și cai învățați și câini mai bărbați...” (În zilele noastre s-a constatat că au și fete mult mai frumoase!). Pentru că sunt deosebiți, superiori, urmași ai unei civilizații multimilenare (tăblițele de la Tărtăria le preced pe cele de la Sumer
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de gândire al multor „postaci”, până și împăratul Traian a „conspirat” contra dacilor, iar romanii au devenit, 91 din conspiratori - strămoșii noștri! Ce spectaculoasă răsturnare istorică! Dar de ce tot conspiră „oculta mondială” împotriva românilor? Desigur, pentru că au „oi mai multe, mândre și cornute și cai învățați și câini mai bărbați...” (În zilele noastre s-a constatat că au și fete mult mai frumoase!). Pentru că sunt deosebiți, superiori, urmași ai unei civilizații multimilenare (tăblițele de la Tărtăria le preced pe cele de la Sumer
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și de înălțătoare sub steagul patriei, că te făcea să plutești. Țin minte că am venit până acasă doar cu bluza, chiar dacă era frig și asta doar că să-mi vadă toată lumea cravata și să mă admire; eram grozav de mândră de noul meu statut de apărător al patriei mele, în slujba ei și a steagului, dar nu numai eu gândeam așa. Era o cinste să devii pionier în slujba patriei pentru fiecare elev al școlii. Pentru că am ajuns aici, vreau
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
a relațiilor internaționale și a diplomației europene din acea epocă. Una dintre acestea este cea a nivelului legăturilor personale. Imediat după plecarea Kronprinz-ului, primea o depeșă de la regina Elisabeta, care o contraria pe prințesa Bibescu din cauza propoziției: "Am fost mândră de succesul tău". Motiv pentru a se întreba: Ce a putut spune prințul sau ce a putut lăsa el să se înțeleagă pentru ca regina, al cărei caracter expansiv și romantic îl cunoșteam, să meargă până la a-mi telegrafia?" și a
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
prințului imperial Sâmbătă, 24 aprilie, la ora opt seara primesc de la regină o depeșă pe care am păstrat-o și pe care o copiez pentru mai multă siguranță, căci mi se pare ciudată: Mulțumirile mele cele mai călduroase. Am fost mândră de succesul tău. Regele a fost foarte mișcat și îți mulțumește. Elisabeta. Prima și ultima frază se refereau la o depeșă pe care i-o trimisesem regelui cu ocazia împlinirii a șaptezeci de ani. Dar fraza din mijloc la ce
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
scris la persoana I, dar, pentru Dumnezeu, cum de se face cu atâta nonșalanță suprapunerea între viață și literatură, habar nu am!); 2. dacă peep-showurile pariziene din prima parte a cărții sunt reale sau nu? (erau inventate toate și eram mândră de asta); 3. dacă Muzeul Sexului, descris în prima parte, are o adresă și unde poate fi vizitat (întrebarea aceasta mi-au pus-o doi confrați, pe care i-am dezamăgit spunându-le că respectivul Muzeu al Sexului se găsește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]