3,239 matches
-
Elei, studentă la Litere, cu care Ștefan se căsătorise: Ne luasem din dragoste, săraci amândoi. Frumoasa soție a lui Gheorghidiu fusese orfană, crescută de o mătușă. Îl cucerise pe Ștefan prin inteligența vie, prin neistovita ei bunătate, prin sinceritatea și mân dria cu care își etala iubirea, prin întreaga ei ființă, fragilă, delicată, cu ochii mari, albaștri, vii ca niște întrebări de cleștar. Item 2: evidențierea, prin două episoade/citate/secvențe comentate, a modului în care evoluează relația dintre cele două
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
se pune slănina în pat, trebuie să se zică cuvintele: „Cum se leapădă jidovul de slănină și de mîncările noastre, așa să se lepede N. de casa și de băutura jidovească.“ Luîndu-se slănina din pat, să se facă cu ea mîn care, să se dea bețivului - și apoi acesta nu va mai bea în veci. Cînd bei primul păhar, trebuie să verși puțin jos, ca să beie morții. Dacă a băut cineva atîta rachiu încît se aprinde acesta într-însul, se zice
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e] semn bun: ai să pui pînza mai lungă. Marți nu-i bine a urzi pînza, c-apoi îi a năpaste. Cînd ai urzit mai multe jărbiuțe* decît îți trebuie, ca să-l depeni înapoi, te duci după urzitor, iar nu mîi urzitorul îndărăpt, că nu-i bine. Cînd gătești de urzit, torni apă peste urzitor, ca să-l adăpi. Dacă se gătește de urzit, se toarnă apa pe urzitor, ca să se șteargă lenea și ca țesutul să sporească, așa de repede, cum
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că dacă sare vita care este a făta peste trunchiul sau penele de la lemnar*, apoi fătul se naște cu buricul prin mai și nu trăiește. Cînd vezi că moare o vită, să n-o lași netăiată, chiar dacă n-ai mîn ca-o, că-i păcat, și pentru ea cuțitul e ca lumînarea pentru om. Se crede că dacă cumpără cineva o vită pentru tăiat, acea vită apoi va fi cu noroc. Animale negre e bine să ții pe lîngă casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
încă mai trăiesc, fiecare în parte, sub im periul egocentrismului copilăriei. Ei nu au luat în serios relația pe care au avut-o și nu au intenționat să joace roluri într-un cuplu adult. Asemenea copiilor, nu pot lăsa în mâi nile altuia „jucăria“ lor, chiar dacă nu sunt atrași în mod deosebit de ea. Despărțirea pare să declanșeze apetitul sexual, dar el nu vine din iubire, ci din posesivitate, așa cum ară tam mai sus. Regretele Pentru mulți tineri, despărțirea după o iubire
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
terorizate de spaimă și, totodată, căldura confortului sub protecția realului. La întrebarea stăpânei: Ce-i afară, Safto?, ea răspunde simplu: Bine, cocoană, ce să fie! și apoi adaugă: „Da’ pân-acuma n-am putut închide ochii: toată noaptea a fost masă mare la băcanul din colț; acu d’abia s-a spart cheful. Adineauri a trecut p aci vreo câțiva, se duceau pe două cărări; era și Nae Ipingescu, ipistatul, beat frânt; chiuia și trăgea la pistole... obicei mitocănesc.“ (Actul I
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
preotul este omul cheie al sistemului. În ierarhia eclezias ti că preotul parohial ocupă una dintre ultimele trepte și cu toate acestea rolul său în viața socială și spirituală a unei comunități este foarte important. El este un instrument în mâi nile puterii, omul din teren al mitropolitului, care pune în aplicare dispozițiile ecleziastice și care veghează la respectarea moralei creștine. Pe de o parte, el devine un exemplu care se oferă enoriașilor, are o familie pe care trebuie s-o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cinstească și să-i iubească pe mahalagii, să se poarte cu evlavie și cu blândețe cu toți“, „să se poarte cu toată cinstea și orânduiala întru toate precum se cade cinului preoțesc, să păzească Sfânta Biserică cu Sfintele Slujbe, neră mâind nici la o zi nesăvârșite“. O asumare a misiunii nu poate veni decât din partea unei persoane „învățate“, căreia i s-au transmis prin filierele cunoașterii nu numai importanța destinului cât și dimensiunea gestului social. Este ceea ce susține Eufrosin Potecapredicând fără
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ge o mare parte dintre ele și iată două: „Muie reacea rea un vi for în casa ta“ sau „Mai bine cu lei și cu bă la uri la masă, decât cu muierea rea în casă. Că hia rele cu mân ca rea se îm blân zesc, iar muierea rea nici de mân care, nici de cu vânt ia.“ Tema acestora se în vâr te în jurul ti raniei fe mi ni ne ce are la bază lim bu ția. Ci ti
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lui. Ea justifică această familia ri ta te prin faptul că au crescut împre u nă; soțul se arată însă foarte jig nit că un țigan își per mite s-o alin te „Ca tin cu ța neichi“, că o mân gâ ie pe obraz, că se așază în pat lângă ea și explică această apropie re mai de grabă prin „răz gâi ciu ni le“ din copilărie și marea libertate acorda tă de părinți. Poziția socială o obli gă pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ve, o psal ti re, un oc toih gre cesc. Tână rul are la dis po ziție un fe cior care îl în so țeș te la „școa lă“, o țigan că care îl spa lă și-i face de mân ca re. Dacă fe cio rul ia sim brie pentru os te nea la sa, țigan ca primește doar haine, ciz me și hrană. La un moment dat, tutore le hotărăște muta rea în vă ță ce lu lui chiar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ca unul ce-și are petrecerea mai mult la tre bu ri le de afară“. soția se află la bine și la rău alături de soțul ei. soția unui boier îm păr tă șeș te de se ori soarta soțului: ur mân du-l la închi soa re sau în pri be gie, atunci când acesta face o po li ti că di fe ri tă de cea a domnului, sau bu cu rân du-se de toate onoru ri le atunci când se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nevoie, ză lo gin du-și ba cer cei atunci când se aflau în lipsă, ba vân zân d câte ceva din zestre pentru a plăti po go nă ri tul, când dumnealui a fugit de teama lui Vodă și „au ră mas vi i le pus tii“. soția marelui ban Grigore Greceanu căsătorit cu Ilin ca Obe dea nu, încă din vremea lui Con stantin Brâncoveanu, „mai înaintea mos ca li lor de la Prut cu doi ani“, adică de pe la 1709, marele ban
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
toți în cuvinte gesturile și trăirile sexuale ale lor și ale altora. Până târziu în secolul al XIX-lea, se xu a li ta tea a fost judecată plecând de la un „dublu standard“. Conceptul a fost utilizat de Keith Tho mas într-un cunoscut articol asupra relațiilor dintre bărbați și femei în sânul aristocrației engleze, criticat apoi de Julian Pitt Rivers din perspectivă an tro po lo gi că și re luat în 1999 de către Bernard Capp în încercarea de a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nota că tinerii moldoveni considerau „că nu este rușine, ci că este de la udă să prea curvească în taină până se în soa ră“, sfă tuiți chiar de tați. Sau la Rai ce vich care se conformează obiceiu lui elitei mas cu li ne va la he în între ținerea unei aman te, ele ment de bază în structura rea re pu ta ției. Liber ta tea sexuală acordată bărbatului devine în această si tuație o com po nen tă importantă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Desfrâul masculin Cos tan ti no-Gu gliel mo Lu dolf în vizită la București, în mai 1780, află de la Rai ce vich că „nu ești socotit om de lume dacă nu ai o amantă“, Rai ce vich însuși con for mân du-se obiceiu lui locului și luându-și o amantă pe care o prezintă fără jenă tuturor. Că lă to rul pune acest obicei pe seama ru și lor care ar fi stricat moravurile și care ar fi adus o mare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
-și aban do ne ze copiii, să-i lase singuri în casă și să fugă mânată de o pa siu ne efe me ră. Chiar dacă o iartă în cea sul morții, nu-și re trage totuși decizia asupra copiilor ră mași în grija unchilor paterni și nu a mamei. La rândul său, boieroaica se arată ofen sa tă atunci când este acu za tă pe ne drept de cur vie. Cin stea și buna con duită fac parte din onoarea ei și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cupluri care se confruntă cu probleme în primii ani de căsătorie. În calitate de rudă spirituală, el are datoria de a i îndruma „pe cale acea bună“ și de a le oferi sfaturile necesare realizării unei bune căsnicii. Iată cum sună le gă mân tul luat de un chezaș: „Eu Preda paharnicul sunt chezaș pă numiții - Mihalache și Catrina din mahalaua Flămânda - că vor trăi bine căsnicește, cum să cadecât vor fi șăzători la mine, iar de să va întâmpla vreo gâlceavă sau altă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
una hollyoodiană. Pentru rolul lui Max din Midnight Express al lui Alan Parker este nominalizat la Oscar în 1978 pentru cel mai bun rol secundar masculin, iar în 1980 nominalizat la aceeași categorie pentru rolul John Merrick în filmul Elephant mân, în regia lui David Lynch. Anne Brochet a cunoscut succesul odată cu rolul Roxane din celebrul Cyrano de Bergerac în regia lui Jean-Paul Rappeneau, unde a jucat alături de Gérard Depardieu. Primește premiul César pentru cel mai bun rol secundar din filmul
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
cum să ne mai intre în voie. Acum, de ne-ar da odată ce ne-ar da, zise Flămânzilă, căci mă roade la inimă de foame ce-mi e! Ia mai îngăduiți oleacă, măi, zise Ochilă, că doar nu v-au mas șoarecii în pântece. Acuș s-or aduce și bucatele, și vinul, și numai de-ați avă pântece unde să le puneți. Îndată vi s-a aduce și demâncare și băutură, zise împăratul, și numai de-ați pută dovedi cât vă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
noștri orecchi e sì frequente, / voce antică de' noștri, / muta sì lungă etade? (vv. 5-8) Bennato ingegno, or quando altrui non cale / de' noștri alți parenti, / a te ne caglia, a te cui fâțo aspiră / benigno sì che per tua mân presenti / paion que' giorni allor che dalla dira / obblivione antică ergean la chioma, / con gli studi sepolti, / i vetuști divini, a cui natură / parlò senza svelarsi, onde i riposi / magnanimi allegràr d'Atene e Romă. (vv. 46-55) Nelle nozze della
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sale. Desigur, ochiul de artist rămîne veșnic îndrăgostit de natură și, îndeosebi, de frumusețea femeii, pe care o contemplă din toate unghiurile imaginabile și care îl subjugă cu aceeași forță, indiferent de rasă, culoare sau temperament. Grainville se lasă rostogolit, mîn gîiat, înșelat sau chiar ucis de mîinile delicate ale numeroaselor sale amante virtuale, cu aceeași fascinație creatoare dintotdeauna. Toate romanele sale sunt dincolo de multe atribute pur literare un imn închinat femeii. Și misterului în general. Scriitorul nu descrie, nu oferă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
În prima parte a anului 2010, deși se confruntă cu un aparent opti mism, investitorii internaționali rămân foarte pru denți în ceea ce privește programele lor de investiții, la nivel global, din cauza incertitudinilor care domină încă piața globală, dar, mai ales, a fră mân tărilor din zona euro - realitate pe care o vom discuta însă în capitol ul următor. Analizând evoluția fluxurilor internaționale de capital atât înainte de declanșarea crizei actuale, dar, mai ales, î n c ontextul ei, putem aprecia că impactul crizei curente
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
capital, cât, mai ales, direcția de orientare a acestor fluxuri transfrontaliere, investitorii, adesea, retrăgându-se de pe acele piețe considerate nesigure către piețe ce pot ofe ri oportunități sigure de investire. În contextul general actual, majoritatea invest ito rilor internaționali ră mân destul de rezervați în ceea ce privește pos ibi litățile de investiții și pla sare a capitalurilor lor, din cauza incertitudinilor existente atât pe piața financi Concluziile, rezultatele și perspectivele cerce tăr ii În cadrul acestui capitol al cercetării, am rea liz at, pe baza datelor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
stol, ce trecea stol de stol și nu să porniia, pănă nu se încăldziia bine soarele spre aprândzu și călătoriia pănă îndesară și pănă la căderea de mas". Atingerea bestiei colective are efecte devastatoare: Cădea și la popasuri, însă unde mânea, rămânea pământul negru, împuțit. Nice frundze, nice pai, ori de iarbă, ori de sămănătură, nu rămânea". Implicarea divină nu mai poate fi exclusă, fie din superstiția gândirii medievale, fie din penchant-ul cronicarului pentru morala cu iz bisericesc: "Și să cunoaște
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]