5,997 matches
-
ei abia după ce terminam primul pachet și, cînd îl desfăceam pe al doilea, mă juram că o să mai fumez doar o țigară și apoi o să mă las. Grigore Țăranu, ras proaspăt și îmbrăcat elegant, cu pantaloni negri, cămașă albă cu mînecile suflecate pe brațele lui puternice și păroase, căra din casă brînză și alune, păhărele de țuică și sticle cu bere, sarmale și salată de varză acră cu piper, iar Lilicuța aducea pîine și salam în farfurioare și fripturi de porc
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
metalic. Până și punctele de sudura din platoșa de luptă cu Leul Deșertului, femeia modernă le-a simțit clar, ba, chiar i-au lăsat urme vizibile pe umeri, pe brațe, în locul care a mai scăpat de rănile fără leac, între mânecile bluzei tighelul mânușilor lungi până la coate. Mărțina și-a recunoscut bărbatul, de cum, acela i-a atins fruntea cu buzele. Reci că de gheață. Ea nu s-a ferit și respirația lui i-a geruit sânii, a trecut peste gât, în
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
magistral tablou de viață sătească în care țărăncile, la istorisirea lui Lungu, căruia i se arătase Dumnezeu noaptea în pătul, pe când asculta rumegatul vitelor și sta așa în capul oaselor , nu se prosternă, nu bat mătănii, ci-l trag de mânecă pe fericitul care a avut norocul să stea de vorbă cu Dumnezeu, ba chiar îl admonestează pe vinovat că nu i-a relatat despre necazurile comunei, cum le-a crăpat vaca, li s-a sfărâmat gardul. Cumetrele se îmboldesc între
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
negrăite, toate cuvintele: Sunt aici, nu-ți fie teamă! Gușterul o zbughise guițând din cosița mea încâlcită, o rupsese la goană spre casa lui din borta de răchită fulgerată în vară. Iisus și-a ridicat spre Cer mâinile amândouă și mânecile straiului de lumină căzură, se lăsară moi ca aripile de înger în repaos. Se ruga sigur pentru mine. Am simțit cum mușchii mi se relaxează pe rând în gambe, cum inima mea micuță bate iar normal, cum sângele mă înclălzește
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
țeapăn, i se adună clăbuci de salivă. Părul alb-gălbui, împuținat de vreme, e despărțit printr-o cărare impecabil trasată dintr-un colț al frunții până spre luminișul creștetului țuguiat. Poartă, închisă până la ultimul nasture, o cămașă din material flaușat cu mâneci lungi, în carouri decolorate, ce abia se mai disting, croită cândva pentru un trup cu mult mai viguros. Pantalonii, și ei prea largi, sunt susținuți cu o curea înnegrită de timp, lată de trei degete, având o cataramă în formă
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
cu solemnitate Klesch. „... în pace!” îi ținuse isonul Sibla. Băuseră în tăcere un rând, apoi încă unul. „Odihnească-se...!” „...în pace!” După al treilea rând, lui Sibla îi lunecaseră ochelarii pe vârful nasului. Klesch se descheiase la gât și la mâneci. Clipea des din ochiul stâng, ca și cum ar fi vrut să facă semne discrete cuiva prin ușa bucătăriei de vară. Conversația urmase cu pauze mari între replici. „Klesch!...” „Da, Sibla.” „Cum a fost atunci?” „Când?” „Știi tu, cu Petrescu... Povestea aia
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
foarte subțire asemănătoare cu borangicul), încrețeală (dantelă lucrată din ață cu croșeta) cu canaci (șnuruleț cu ciucuri care se pot strânge la gât). Cusăturile de pe cămașă formează un joc de linii și contraste cromatice. Partea de sus a cusăturii de pe mânecă se numește altiță și este dispusă vertical, pe fond negru umplut cu mătase în două nuanțe: maro închis și maro deschis și are aplicate mărgele. Partea de jos a cusăturii este cu rânduri de culoare neagră și maro și cu
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
de culoare maro, negru, verde, galben. În picioare femeile poartă opinci cu ciorapi de lână sau pantofi. Un alt costum de femeie este alcătuit din cămeșoi, o cămașă făcută dintr-o singură bucată de pânză albă, țesută în casă, pe mânecă sunt țesute trei rânduri de flori: două în partea de sus numite altiță și unul în partea de jos. Gura cămășii este pătrată, în jurul gâtului este cusut un rând de flori și două rânduri de flori sunt cusute pe piept
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
mătase care nu se decolorează, cu nuanțe de maro și frunzele cu nuanță de verde și mov. Cămașa despicată un pic la gât are pe piept batuceală (cusătură identică sau asemănătoare cu cea de pe guler), la guler, pe piept, pe mâneci și pe poale este cusută bordură cu motive florale, asemenea celor de pe guler. Iarna bărbații îmbrăcau cioareci (pantaloni din lână groasă ca o pâslă, dusă la piuă) și vara ițari din lână de Merinos sau Țigaie toarsă foarte subțire, țesută
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
de escaladare. Suntem parcă din nou în spatele cortinei de fier și nu îndrăznim nici o mișcare pentru că, orice am incercat până acum, a dat greș. Cărțile pentru pockerul veacului s-au aruncat pe masa de joc. Deja erau măsluite. Asii - în mânecă. La mică înțelegere. La marea tocmeala. Că la Alba-Neagra, jocul escrocilor de prin gările mici de provincie. Marea scamatorie. La care cad că muștele în plasă, cei gură-cască. Pe roni, pe dolari sau pe euro. Uite albă, uite neagră...Ba
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355247_a_356576]
-
vezi. Nu am mai parcurs același traseu decât parțial. Terasele din scuarul dintre sensurile de mers ale bulevardului erau umplute de consumatori. Unii chiar stăteau direct pe caldarâm. Era o zi superbă de primăvară, caldă, bună și pentru ținuta la mânecă scurtă. Din loc în loc întâlneai standuri cu biciclete de închiriat. Introduceai cardul, plăteai cât timp doreai să ții bicicleta închiriată și ți se deschidea lacătul. Când ajungeai la un nou rastel cu biciclete, dacă renunțai la ea, sau expirase timpul
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368832_a_370161]
-
și, de cele mai multe ori, doar frunzărită în mare grabă. Prin urmare, doar minciuni cu carul la asemenea evenimente culturale (sic!), unde toată lumea îl laudă și-l periază pe bietul mâzgălitor, când mult mai onest ar fi să-l tragă de mânecă și să i-o spună verde în față: „Nenicule, lasă-te păgubaș! Arta nu-i de tine...” (Asta-mi aduce aminte de manele și maneliști. Tot mai mulți români condamnă manelele, dar maneliștii se îmbogățesc și se umflă în pene
AFLAREA ÎN TREABĂ, O CONSTANTĂ A MAJORITĂŢII CĂRŢILOR LANSATE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369044_a_370373]
-
din tunica croșetata în metale, punctele de sudura a platoșei de luptă, femeia le simte cum îi intra în carnea umerilor, ca și reale. I-au rămas semne în epiderma albă, pe locul care a scăpat, alb și sănătoas, între mânecile bluzei de mătasă și broderia mânușilor. Apoi, o ating buzele. Gură bărbatului îi respira pe piep, pe gât. Îi săruta buzele acoperite cu ruj scump. O stafie!!? O umbră... Mărțina știe că ar trebui să se închine, să fugă. Nu
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
absolvită nici măcar nu era înființată. Figurează printre cele noi apărute, după revoluție, ca ciupercile după ploaie. Iar alții, nici măcar nu scriu anul absolvirii. Unii nu indică nici chiar ce facultate au absolvit, întrucât nu au nici în clin nici în mânecă cu specializarea în care sunt cadru titular. Citește ce liceu a absolvit, asta în cazul că profesorul este măcar cinstit și îl scrie. Dacă este unul industrial, știi că este dintre cei care nu prea aveau tangență cu învățătura, că
MEDITAŢIILE UNIVERSITARULUI PERVERS de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370887_a_372216]
-
pe care l-au găsit a fost un cap de om. Și imediat s-a răspândit o mireasmă plăcută. Plecând muncitorul, maica a îngenuncheat și a sărutat cu mare evlavie sfintele moaște. Săpând cu mâinile sale, ea a dat peste mânecile rasei sfântului, păstrată neputrezită, precum și peste corpul întreg al unui sfânt mucenic. Seara, pe când citea Vecernia, stareța a auzit pași ce veneau dinspre mormânt, răsunând până în ușa bisericii. Acolo l-a văzut pentru prima dată pe Sfântul Mare Mucenic Efrem
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
Abia se mai vedea pe la gât un mic rest de cămașă neagră, iar pieptul de sus până jos era gol, și cu mare necaz cerca bietul om să-și acopere pielea cu o jachetă ruptă, în toate ărțile zdrențuită la mâneci până la coate și cu niște simpli pantaloni zdrențuiți din sus și zdențuiți din jos. Era întradevăr dureroasă înfățișarea externă a acestul tânăr, și atunci am zis în mine: cumplită mizerie a trebuit să sufere omul acesta în viața lui, încă
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
ca un bătrân stoic și iritabil ca o fată nervoasă. Ciudată amestecărtură”- fericită pentru artist, nenorocită pentru om.” Vlahuță: „...Îl văd înaintea mea viind zgribulit, cu gulerul ridicat, cu pălăria pleoștită trasă pe ochi, cu mâinile la piept, vârâte în mânecile unui paltonaș cam subțirel. Venea repegiar, în fuga măruntă și săltăreață a picioarelor înghețate, căci era numai în ghete și era zăpadă și viscol mare...” A patra etapă, boala și anii de agonie, a fost de un tragism inimaginabil. Unii
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
mi-au încurcat drumul. Caut moara. Nu mă ajută nimeni de parcă sunt singură cu mâhniri pe suflet. - Hei, voi cei gârboviți de-atâtea grele, eu sunt aici! - Degeaba! Mai ieri în jurul meu erau cam multe persoane care mă trăgeau de mânecă și-mi spuneau câtă supărare au pe cap și azi? Azi sunt numai eu cu îndurerări? Merg să caut o scară să agăț de la fuscelul de sus toate amărăciunile și când o bate vreun vânticel să se destrame toate. Odată
MOARA DE MĂCINAT TRISTEŢI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369908_a_371237]
-
Ediția nr. 1588 din 07 mai 2015 Toate Articolele Autorului S-a agățat de un gând și a plecat spre un tărâm forfecat de vânturile agonizante ale singurătății. Pledoaria sufletului ei s-a încheiat cu o lacrimă ștearsă cu spatele mânecii în grabă. Nimic din ceea ce se profila pe lângă umila-i ființă nu mai ajungea la metamorfozele propriilor păreri. Totul era nimic, nimic era destul... S-a lăsat mângâiată de vânt și biciuită de ploaie. Amarnică-i clipa! Fugea de destin
O VIAȚĂ ALBASTRĂ... de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369509_a_370838]
-
apărut în viața lui și că NU sunt alături de el tot timpul. Nici nu am cum să fiu. Sunt preocupată de poezie în ultimul timp și în fiecare săptămână, când vine la noi să bea o bere, îl trag de mânecă și îi spun: Haiii să îți citesc ce am mai scris, lasă alte discuții!! E genial. Silviu și Cătă, doi oameni care au fost martori deseori la momentele când îi lăsam baltă din senin și fugeam cu o foaie și
POET (DIMINEŢILE UNUI ANOTIMP) de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370524_a_371853]
-
tind să spun că se publică extrem de ușor. Acum nu mai trebuie să fii acceptat de o editură, care își filtrează debutanții, mai ales! Acum poți să ai editura ta și să publici ce vrei. Nu te trage nimeni de mânecă. Libertate totală, bani să fie. Vrei să scrii Haiku, scrii Haiku și publici. Nu contează că Haiku nu presupune doar trei versuri, unul sub altul. Vrei să publici visul de azi noapte, dai bani, găsești editura care îl publică. Prefețele
POET (DIMINEŢILE UNUI ANOTIMP) de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370524_a_371853]
-
Prin clasa a V-a scriam despre Munții Carpați și majoritatea poeziilor mele erau tributare lui Vasile Alecsandri. Nu îl menționez pe Mihai Eminescu, pentru că mai toți îl aduc în discuție, dar nu prea știu că își scria versurile pe mânecile de la cămașă. Și mi-e silă deja să văd cum mulți îl invocă drept muză, spirit liric absolut ce i-a înălțat până la cealaltă galaxie, dar scriu numai porcării. Să îl trateze ca pe un geniu, dacă tot spun asta
POET (DIMINEŢILE UNUI ANOTIMP) de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370524_a_371853]
-
o întreb, neavând nicio importanță pentru mine. Când i-am spus că aș vrea să-i fac o fotografie, un instinct ascuns de femeie s-a trezit în dânsa și m-a rugat să aștept un pic până își trage mâneca să se vadă că are ceas! Așa era pe vremuri... Ceasul era un obiect de preț, iar ce-i puțini care îl posedau, făceau tot posibilul să-l scoată la vedere... Mi-a dat voie s-o trag în „chip
ÎN DRUM SPRE CETĂŢILE PONORULUI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369656_a_370985]
-
-i greu de întrevăzut cam cum poate să-și reprezinte țara un premier al cărui prestigiu este grav avariat... De neînțeles pentru mine rămâne comportamentul sfidător al ortacilor lui Ponta din USL. Aceștia nu numai că nu-l trag de mânecă, doar astfel dovedind că vor să-l ajute ca să scape de penibilul nimicitor al situației ivite, dar chiar îl împing de la spate ca el să calce și mai zdravăn în străchini. De pildă, era de așteptat ca universitarul Andrei Marga
POLITICA ROMÂNEASCĂ – O SURSĂ INEPUIZABILĂ DE RUŞINE ŞI INDIGNARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369734_a_371063]
-
ploaia abundentă, se scăldau fără teamă câțiva porumbei. De la orizont, alți nori se adunau, prevestind revenirea ploii. În microbuz, doar câțiva călători. Cu puțin înainte de plecare, îmbrăcată într-o pijama peste care era încheiat cu grijă un capot curat, fără mâneci, se urcă în el o bătrână. Înaintă suflând cu greu pe culoar și ajutată de cineva își alese un loc. Rezemându-și bastonul de scaun, zâmbi a scuză către cei din jur: „ce să fac, dacă așa m-a luat
FRAGMENT DIN ”SPECII” – VOLUMUL DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368127_a_369456]