2,197 matches
-
plângerea oilor ("Oile cele cornute / Mîndru m-or cânta pă munte"). În unele variante, "testamentul" păcurarului continuă cu prefigurarea sfârșitului anului pastoral (" Și-a zini Ziua Crucii, / Voi la țară-ți coborî"). Mama păstorului va întreba de soarta fiului său ("Măicuța v-a întreba / Coborăsc și eu ori ba?"), însă aceasta trebuie să știe doar că a rămas mai înapoi cu oile ("C-am rămas mai înapoi / Cu cele șchioape de oi") și va întârzia la cină ("Cina-n masă s-
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
ciobanului vizează indicații testamentare: dorința de a fi îngropat "în dosul stânii", iar la cap să-i fie așezat un fluier. Intuind bocetul oilor ("Ș-oile s-or strânge, / Pe mine m-or plânge / Cu lacrimi de sânge") și durerea măicuței ("Măicuță bătrână, / Cu brâul de lână, / Din ochi lăcrimând"), ciobanul îi cere "mioarei năzdrăvane" să le ascundă faptul că a fost ucis (" Iar tu de omor / Să nu le spui lor") și să le ofere drept pretext al dispariției sale
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
vizează indicații testamentare: dorința de a fi îngropat "în dosul stânii", iar la cap să-i fie așezat un fluier. Intuind bocetul oilor ("Ș-oile s-or strânge, / Pe mine m-or plânge / Cu lacrimi de sânge") și durerea măicuței ("Măicuță bătrână, / Cu brâul de lână, / Din ochi lăcrimând"), ciobanul îi cere "mioarei năzdrăvane" să le ascundă faptul că a fost ucis (" Iar tu de omor / Să nu le spui lor") și să le ofere drept pretext al dispariției sale, căsătoria
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
oficială), arhimandritul Evloghie renunță în anul 1955 la stăreția Mânăstirii Râmeț. A fost exclus din monahism și caterisit. Prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din același an, Mănăstirea Râmeț a fost transformată în mănăstire de maici. Cele patru măicuțe și 11 ucenițe, sub îndrumarea stareței Pelaghia Prica, au înfruntat cu mare curaj și îndârjire greutățile noului început în istoria Mănăstirii, iar pentru a-și asigura existența, au organizat un atelier de covoare tradiționale românești. Deoarece Biserica Ortodoxă Română de
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
tratarea copiilor cu diferite afecțiuni și apoi în clinică de dezalcolizare. În acea perioadă, biserica mare a fost transformată în cantină pentru bolnavi și cadre sanitare, iar biserica mică în cinematograf. Mănăstirea a fost redeschisă în mai 1991 de o măicuță din satul Crihana Veche (raionul Cahul, Republica Moldova). Au fost construite chilii noi, o casă de oaspeți, iar biserica mare a fost renovată. În anul 2009, în mănăstire viețuiau 30 de maici, dintre care numai vreo zece vorbeau românește . Biserica ortodoxă
Eschipolos, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318475_a_319804]
-
epuizându-și astfel micile economii. Mai târziu una din fiicele Söntgen a mers împreună cu ea la mânăstire. În 1802, la vârsta de 28 de ani, Ana Ecaterina și prietena sa Klara Söntgen au reușit în sfârșit să intre în ordinul măicuțelor augustiniene al mânăstirii Agnetenberg din Dülmen. În anul următor Ana Caterina și-a depus jurămintele religioase. În mânăstire a devenit cunoscută pentru respectarea strictă a regulilor ordinului dar încă de la început și până în 1811 era adesea foarte bolnavă îndurând mari
Ana Ecaterina Emmerich () [Corola-website/Science/328153_a_329482]
-
din străinătate (Iugoslavia, Ucraina, Germania, Italia, Spania). În martie 2005, Casa de discuri Electrecord a produs albumul "Buchetul", titlul fiind ales după un cântec pe versurile lui Alexandru Macedonski. Acest album conține 13 cântece folk și un cântec bisericesc, "O, Măicuță Sfântă!", imprimat în anul 2000 în biserica Mănăstirii Putna, împreună cu un cor al călugărilor de acolo. Cântecele incluse pe albumul Buchetul sunt compuse pe versurile unor poeți că Alexandru Macedonski, Serghei Esenin, Lucian Blaga, Octavian Goga, Nichita Stănescu, Adrian Păunescu
Florin Săsărman () [Corola-website/Science/330173_a_331502]
-
ale provinciei Noricum. Următorul moment semnificativ în istoria Salzburg-ului o constituie, în anul 700 d.C., venirea misionarului Rupert în oraș. Acesta construiește o biserică închinată apostolului Petru (Peterskirche) și renovează mânăstirea (Peterskloster) existentă. De asemenea, pune temeliile unei mânăstiri de măicuțe pe muntele Nonnberg. Rupert este considerat întemeietorul orașului Salzburg. În secolul al VIII-lea, în timpul domniei lui Carol cel Mare, Salzburg devine capitala domnitorilor bavarezi, este numit dioceză și arhidioceză și deține proprietăți vaste împrejurul orașului. În anul 1077 începe
Salzburg () [Corola-website/Science/296754_a_298083]
-
a României), la casa părinteasca. A crescut la poalele Retezat cu tradiție muzicală din familie. Elenă Moisescu mama Leticiei, este cântăreața de folclor autentic din zona Hategului. Mama Leticiei lansează și ea primul album în 20 februarie 2011 cu numele “Măicuța al meu noroc”. Mama are un rol foarte important în cariera muzicală a Leticiei. În clasa a 5-a decide să o înscrie pentru a da examen la Școala de Muzică “Sigismund Toduta” Deva secția pian tehnic/blockflute principal; urmează
Leticia (cântăreață) () [Corola-website/Science/322266_a_323595]
-
dacă ai ceva cu el. Vasile Șandru îi prezent în curs de publicare la aceeași editură și prin răspunde: Eu nu-l cunosc pe Roșca sub forma asta. grija acelorași instituții. Eu îl cunosc ca o fecioară. Ai văzut o măicuță din cele c) Victor Roșca este publicat în cartea de la mânăstire? Așa l-am cunoscut eu pe Roșca. „Personalități din Țara Făgărașului, 1800 - Prezent”, Avea o purtare foarte corectă. (Notă: Întâlnindu-l pe pag 250 / 251, editată în 2009 de
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Elena Roşca () [Corola-journal/Journalistic/87_a_85]
-
și pe care n-o putem adormi”. Nuliparitatea (situația unei femei de a nu fi avut nicio naștere) este un factor de risc medical. Prin 1713, medicul italian Bernadino Ramazzini observa năpasta blestemata (accursed pest) care lovește atât de des măicuțele în mănăstiri (vezi “The Lancet”, “The Plight Of Nuns: Hazards Of Nulliparity”, de Kara Britt și Roger Shart, vol. 379, 23 iunie 2012). “Năpasta” de care vorbea medicul era cancerul de sân, de ovare și uterin, la care și călugăritele
Asceză () [Corola-website/Science/317139_a_318468]
-
în calcul o analiză pornind de la coada textului, fiind de părere că un bocet după fecior s-ar fi transformat în testament și ulterior au fost adăugite diferite pretexte pentru moartea lui. În variantele nord-transilvănene, cel mai uzitat pretext oferit măicuței pentru neîntoarcerea pasotului este că întârzie pe munte cu oile șchioape, iar apoi promisiunea (deșartă) că va veni într-un târziu: “Numai voi îți zîce / C-am rămas mai înapoi / Cu cele șchioape de oi...” (TM 21). În alte variante
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
întârzie pe munte cu oile șchioape, iar apoi promisiunea (deșartă) că va veni într-un târziu: “Numai voi îți zîce / C-am rămas mai înapoi / Cu cele șchioape de oi...” (TM 21). În alte variante cere să i se spună măicuței că a rătăcit oile: “Spuneți c-am rătăcit, / Am pierdut mieii / Umblu după ii; / Am pierdut oile / Umblu după ele.” Acest motiv pastoral - ciobanul care și-a pierdut oile - a fost semnalat și de profesorul Dumitru Pop , afirmând că de
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
Că m-am însurat / Cu-o mîndră crăiasă, / A lumii mireasă; / Că la nunta mea / A căzut o stea...” ("varianta Alecsandri"). A treia secvență se desfășoară după același tipic funerar, preluând o altă imagine ades utilizată în bocete, în care măicuța îl așteaptă (în zadar) pe fecior, cu masa pusă: “Măicuța m-a agodi / Tot cu cina caldă-n masă / Și cu apă rece-n vasă. Cina-n masă s-a răci, / Apa-n vasă s-a-ncălzi, / Eu la masă
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
mireasă; / Că la nunta mea / A căzut o stea...” ("varianta Alecsandri"). A treia secvență se desfășoară după același tipic funerar, preluând o altă imagine ades utilizată în bocete, în care măicuța îl așteaptă (în zadar) pe fecior, cu masa pusă: “Măicuța m-a agodi / Tot cu cina caldă-n masă / Și cu apă rece-n vasă. Cina-n masă s-a răci, / Apa-n vasă s-a-ncălzi, / Eu la masă n-oi sosi”. Din vastul repertoriu al bocetelor reținem un
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
A încadrat în atelier, cu contracte de muncă, toate călugărițele și surorile care, potrivit decretului, trebuiau să părăsească mănăstirea. Acest atelier funcționează și în prezent, transformat într-unul de tâmplărie, astfel că mănăstirea Samurcășești este singura din țară în care măicuțele fac mobilă. Între timp, s-au mai înființat alte trei ateliere: de tămâie, de pictură și de tricotaje. Biserica cea mare a mănăstirii adăpostește multe valori spirituale ale ortodoxiei românești, dintre care cea mai importantă este racla din argint în
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
Aici la mănăstire vin mai mereu, pentru mine e tot timpul ușa deschisă, însă în seara asta voi ruga morții să mă ajute să mă răzbun”, a spus Nikita în timp ce aprindea lumânări la mormântul lui Erbașu. După ce a rugat câteva măicuțe din mănăstire să o ajute, iar acestea au refuzat-o, a declarat: „Nu vor să iasă cu mine, nicio problemă, mă voi duce singură la mormintele celor pe care îi cunosc și voi sta eu de vorbă cu ei, fără
Nikita (vedetă din România) () [Corola-website/Science/313014_a_314343]
-
Părintele Sebastian de la Corod , (n. 12 iunie 1932, Corod, jud. Tecuci (interbelic) - d. 13 aprilie 2011, Corod, jud. Galați), născut Gheorghe Dediu , în familia Iancu și Joița Dediu, este fiul duhovnicesc al Măicuței Veronica și al Părintelui Ioan Iovan. A început viața monahală la Mănăstirea Sihastru, al cărei destin s-a legat strâns de Mănăstirea Vladimirești, a fost închis în temnițele comuniste din Bârlad, Văcărești, Galați, Gherla, Periprava, coloniile de muncă din Insula
Sebastian Dediu () [Corola-website/Science/326555_a_327884]
-
Ilie) și primește numele de Sebastian ca și întemeietorul Mănăstirii, dar îl are ca model pe Părintele Ioan ce îi sfătuia să fie "călugări nu călugăroși" și de la care capătă dragostea pentru împărtășirea continuă cu Sfânt Trupul și Sângele Domnului. Măicuța Veronica, Părintele Ioan și Maica Mihaila viziteaza adesea Mănăstirea Sihastru, impulsionându-i spre jertfă pentru Biserică si neam. În 1955, pe 14 septembrie (Ziua Crucii) este arestat pentru prima dată - pentru 40 de zile- la Focșani, în urma unor procese intentate
Sebastian Dediu () [Corola-website/Science/326555_a_327884]
-
domiciliul forțat), timp de doi ani, mănăstirea de metanie fiind transformată în asezământ de maici. Întreține duhovnicește pe frații de Mănăstire care nu fuseseră arestați (nefiind călugăriți). Deportați în Bărăgan, Părintele Sebastian le trimite scrisori, "Memoriul Părintelui Ioan" și scrierile Măicuța Veronica, materiale pe care de altel le știa pe de rost. Organizează întâlniri cu ceilalți călugări și maicile de la Vladimirești pentru a se ruga și liturghisi, chiar acasă la Corod. Pe 23 aprilie 1958 (Sf. Gheorghe) este arestat pentru a
Sebastian Dediu () [Corola-website/Science/326555_a_327884]
-
greu și fizic. Este arestat încă de doua ori (în 1982 si 1983). În 1990, dupa 35 de ani, Mănăstirea Vladimirești este redeschisa și la îndemnul Părintelui Sebastian aproape 100 de fecioare pregătite de Sfinția Sa merg (în trei serii) alături de Măicuța Veronica să participe la reconstrucția mănăstirii. Nici după 1989 obștea Mănăstirii Sihastru nu a putut reveni, așezământul rămânând în continuare tot de maici și de aceea Părintele hotărăște să meargă la biserica din sat, de unde nu a lipsit nici o duminică
Sebastian Dediu () [Corola-website/Science/326555_a_327884]
-
istorie a viziunilor și revelațiilor celebrului cioban Petrache Lupu, inițiatorul ridicării edificiului mănăstirii, a cărei construcție a fost abandonată imediat după instaurarea regimului comunist și care actualmente a fost reluată cu sârg și cu multă însuflețire de câțiva călugări și măicuțe, care continuă să țină aprinsă flacăra credinței localnicilor Maglavitului și a comunelor din împrejurimi. 6. Debarcaderul de la Calafat, oraș situat la mai putin de 30 km de comuna Cetate, unde se pot petrece vacanțe plăcute, se poate admira panorama oferită
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
se poate face în Satu Mare, Chilia aflându-se la doar 23 de kilometri de oraș, dar o opțiune o constituie și cazarea la localnici. Tradiția locală spune că în vremuri străvechi zona era ocupată de o mânăstire și chilii cu măicuțe/călugărițe; de aici s-ar trage și numele localității. Năvălirile tătarilor au distrus mânăstirea și chiliile, din relațiile (forțate) acestora cu călugărițele născându-se "chilienii". Ca urmare a acestui "păcat", mânăstirea originală s-a scufundat în zona mlăștinoasă numită "La
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
de Teologie, a primit cea mai bună catedră de profesor de religie, la Liceul Gheorghe Barițiu din Cluj și la Liceul Comercial de fete. L-a cunoscut pe Părintele Arsenie Boca, la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus și pe Măicuța Veronica, stareța Mănăstirii Vladimirești, venită acolo în căutarea unui duhovnic. Părintele Arsenie, care fusese câteva luni, duhovnicul Mănăstirii Vladimirești, i-a spus Măicuței: "“Ți-am pregătit un “munte”, dar lasă-l să mai crească!”" Pe 26 mai 1948 a fost
Ioan Iovan () [Corola-website/Science/326558_a_327887]
-
fete. L-a cunoscut pe Părintele Arsenie Boca, la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus și pe Măicuța Veronica, stareța Mănăstirii Vladimirești, venită acolo în căutarea unui duhovnic. Părintele Arsenie, care fusese câteva luni, duhovnicul Mănăstirii Vladimirești, i-a spus Măicuței: "“Ți-am pregătit un “munte”, dar lasă-l să mai crească!”" Pe 26 mai 1948 a fost hirotonit diacon, de către P.S.Nicolaie Popovici, episcopul Oradiei Mari - singurul episcop martir al Bisericii Ortodoxe de sub regimul comunist. Slujba de hirotonire a avut
Ioan Iovan () [Corola-website/Science/326558_a_327887]