5,747 matches
-
cu atâtea amintiri și mobilă veche ca și de cărțile din vasta bibliotecă. Aglae rămase încântată de această încăpere primitoare. Panait manierat din fire și din educație, îi luă musafirei sale haina din blană de nutrie, căciula și fularul cu mănușile și le duse în holul unde avea cuierul. - Vă rog doamna Vasilescu luați loc în fotoliul de lângă șemineu să vă încălziți. Îl aprind imediat, doar câteva clipe să mă dezbrac și aprind șemineul, apoi să pun și de câte de
ALMA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356042_a_357371]
-
mea rămâne mereu deschisă pentru tine. - Am să țin cont de acest lucru. Ne întâlnim mâine la școală și mai vorbim. Acum mă grăbesc. Ne-am luat cu vorba și uite cât este ceasul! La revedere. Întinse mâna scoasă din mănușă pentru aș lua la revedere. Panait i-o sărută galant iar Aglae îi întinse obrazul pentru a se săruta ca între doi vechi prieteni care se bucură unul de prezenta celuilalt. Rămas în poartă, Virgil o privea cum se depărtează
ALMA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356042_a_357371]
-
verb curajos, Lumea se ascunde în păduri fără copaci, E vremea să iau poteca în spate și să pornesc pe jos S-au să mă refugiez în fraze fără cuvinte, Atunci când tai unghiile substantivului picior, Durere întoarsă pe dos în mănușa pierdută-n pridvor, Negație ce nu neagă nimic pe lume, Acceptare botezată astăzi fără nume. E vremea să privim oglinda oglindită-n alta După ce ieșim din cuvinte minicinoase, Atunci toți zeii se întorc din Malta, Tăcerea trece în imne și
ADEVĂRUL DIN ACROSTIS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356205_a_357534]
-
cea care necesită mai multă muncă. Trebuie să coc mai întâi vinetele, ardeii capia, apoi, toate să le tai împreună cu ceapa și să le călesc. Zacusca trebuie păzită, să amestec tot timpul cât este pe foc, să mă protejez cu mănuși de stropii fierbinți care sar pe piele, ce mai, îmi ia timp mult. Până coc vinetele și ardeii, pot toca legumele pentru zarzavatul de ciorbe. Așa îmi organizez fiecare treabă, să câștig timp. Pregătesc sacoșele, căruciorul, să pot căra toate
INTERVIUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356236_a_357565]
-
cursurilor"! Puteam alege la repartiție posturi dintre cele mai ispititoare: centre de cercetare, centre de calcul, catedre de profesor de liceu chiar și un post de asistent universitar. Dar, dintre toate acestea, unul părea că mi se potrivește ca o mănușă, post de care aș fi ținut și cu dinții, fără să-mi mai pese de nimic altceva. - Ce post îți alegi, Mateiescule? - Observatorul Astronomic "Bradul" din Obcina Mestecănișului, afiliat la Institutul de Meteorologie!... - Bravo! Îți urăm mult succes în profesiunea
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368955_a_370284]
-
a fi și acum știu că viața e o formă de furișare printre pietre mai ales când încerci să păstrezi strânsă-n pumn luna cu toate pietrele ei sidefii nu vrei să te pierzi de tine vorbești cu palmele fără mănuși fără acoperișuri inutile în plin ger tu cu tine și păsările acelea deschise larg spre cer într-o rugă numai a ta în care simți că-ți trosnesc oasele de durere când gândești fericirea ------------------- păsările își cheamă puii în stol
AUD PĂSĂRILE CUM ÎŞI CHEAMĂ PUII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369098_a_370427]
-
licitației din luna următoare. Se anunță un eveniment unic și pentru care, recunoșate, a fost o vreme în care, ea l-ar fi așteptat cu sufletul la gură. Acum nu-i mai pasă nici de artă, nici de afacere. Sub mănușile fine și lungi până la coate, simte mâncărimea eczemei cu care s-a pricopsit peste noapte. Pentru nimic în lumea nu ar face un gest greșit, nu s-ar scarpină că p taranca. Mărțina Ersen știe să reziste mai bine ca
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
de sticlă manuală. Mărțina cunoaște și aceste detalii. Știe pe derost fiecare centimetru pătrat din zidul de mai bine de cinci palme grosime. Ar trebui să se simtă confortabil, dar ea caută și, nu stie ce sau pe cine. Sub mănușile fastuoase, pielea palmelor ustura, crapă, zemuișete că o rășina lichidă. Părul femeii este stacojiu și îi ajunge pe umeri. Ea simte șuvițele. Reci. Fără textura, ca și cum ar fi moarte, nu i-ar mai aparține. Palmele! Ascunse în mănuși că de
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
cine. Sub mănușile fastuoase, pielea palmelor ustura, crapă, zemuișete că o rășina lichidă. Părul femeii este stacojiu și îi ajunge pe umeri. Ea simte șuvițele. Reci. Fără textura, ca și cum ar fi moarte, nu i-ar mai aparține. Palmele! Ascunse în mănuși că de opereta, palmele Mărținei ard că în flăcări. Atunci, de ce trupul ei tremura că sub ger teribil? I s-a făcut piele de găină pe brațe, pe gât, pe coapse... Nu mai este sigură pe șine. Și... psoriazisul acela
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
ziare. Mărțina aude Viața cum clocotește, cum curge bezmetica pe langă dansa. Nu îi pasă. Nu îi mai pasă! Ea își trăiește experiență solitara,- ca în naștere, ca în moarte. Singură. Numai degetele-i tremura sub țesătura de danteală fină. Mănușile o strâng, par a nu mai avea măsură potrivită. Ele, degetele, se agață cu disperare în reverul cămășii de mătasă naturală sută la sută. Pânză stă încordata, gata să se rupă. Mărțina nu își face probleme. Fice ce-o fi
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
progenitura. Se apăra. De cine? Nu stie și nici nu îi pasă. Nu-i mai pasă nici de ce va spune, va crede despre ea, lumea. Care lume?? Mâinile sale, cu degetele prelungi și frumoase din naștere, încă mai tremura în mănușile din dantelă fină și roșie-roșie. O pereche de mănuși ieșite din modă, așezate una-n altă, sunt crucea stacojie pusă peste țesătura bluzei vaporoase și albe. Mărțina poartă mănuși la fiecare ocazie. S-a obișnuit cu ele că și cu
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
nu îi pasă. Nu-i mai pasă nici de ce va spune, va crede despre ea, lumea. Care lume?? Mâinile sale, cu degetele prelungi și frumoase din naștere, încă mai tremura în mănușile din dantelă fină și roșie-roșie. O pereche de mănuși ieșite din modă, așezate una-n altă, sunt crucea stacojie pusă peste țesătura bluzei vaporoase și albe. Mărțina poartă mănuși la fiecare ocazie. S-a obișnuit cu ele că și cu o a doua epiderma. Semn de trufie, de nebunie
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
cu degetele prelungi și frumoase din naștere, încă mai tremura în mănușile din dantelă fină și roșie-roșie. O pereche de mănuși ieșite din modă, așezate una-n altă, sunt crucea stacojie pusă peste țesătura bluzei vaporoase și albe. Mărțina poartă mănuși la fiecare ocazie. S-a obișnuit cu ele că și cu o a doua epiderma. Semn de trufie, de nebunie?... Oricum i-ar spune unii sau alții, numai ea și doctorul Damian știu, ca mănușile alea fastuoase au rolul ingrat
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
vaporoase și albe. Mărțina poartă mănuși la fiecare ocazie. S-a obișnuit cu ele că și cu o a doua epiderma. Semn de trufie, de nebunie?... Oricum i-ar spune unii sau alții, numai ea și doctorul Damian știu, ca mănușile alea fastuoase au rolul ingrat, de-a ascunde de lume o boală extrem de urâtă. Tânără se luptă psoriazisul la fel ca și cu o rivala. În războiul asta, cu doar câteva scame din sorții izbânzii, ea și-a pus toată
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
cu țupândăul pe umeri și cu Cocuța și Fulgușor pe urmele lui. În urma lor, stânca trosni și se închise, făcându-l pe Țuchi să sughițe de frică. Aerul dinăuntru era atât de cald, încât băiatul fu nevoit să-și scoată mănușile, căciula, fularul și haina, pe care le lăsă lângă intrare, pe săniuța devenită nefolositoare acum. - E un labirint de tuneluri, zise Fulgușor privind galeriile care porneau din tunelul principal. Pe unde să o luăm? Țuchi sări în fața lor începând să
POVESTEA VRĂJITORULUI DIN ŢINUTUL DE FOC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369919_a_371248]
-
brad au cei din casă, Furând cu ochii daruri date Ori bunătăți ce stau pe masă. Chiar eu ezit, ca mai demult, Între cadouri și bucate, Dar glasul inimii ascult Și-aleg un semn de bunătate. Cadou de la copii mei, Mănuși, căciulă și fular, Primesc în zvon de clopoței Și ei primiți acum în dar. Văd fiecărui bucuria Pe față și în ochi jucând, Când își găsește jucăria Ce-o aștepta de dor arzând. Cu sufletele împlinite De bucurii și daruri
ÎN DIMINEAŢA DE CRĂCIUN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370380_a_371709]
-
di occhiali Scricchiola sotto le scapole d'una città sovrappeso. Più avânți c'era la casa della scuola Ed îl giardino con piante pigiate în modelli Che uno scriba ha annotato sulle scritture. JUMĂTATE DIN SÂNGELE MIELULUI Pleznesc aerul din mănușile fără degete. Între timp, Albinele și-au procurat mierea de subzistență Direct de la raft. Pe inserat Voi apaludăa nebunește campionul la box În ringul cu colțul împroșcat cu dureri personale. Acolo se rescrie istoria nașterii Cu jumătate din sângele Mielului
POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370429_a_371758]
-
probleme în afara domiciliului conjugal. Se pare, totuși, că nu este singurul moment de intimitate, deoarece, dintr-o scrisoare a lui Eminescu, reiese că, încă din anul 1876, cei doi deveniseră amanți, din moment ce el își amintește cu drag de mâinile fără mănuși, de ochii fără ochelari, în toate celelalte momente purtați de femeie permanent, dar, mai ales, de picioarele fără ciorapi ai iubitei, lucru de neconceput în vremea respectivă, cu excepția momentelor intime. După decesul soțului, cei doi au trăit din plin dragostea
UN TRIUNGHI AMOROS CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369393_a_370722]
-
conchise Nerva. ,,Hodie mihi, cras tibi!” (Azi pentru mine, mâine pentru tine!) spuse el gândindu-se la destinul celor două femei. -,,Vae soli! ˮ(vai de cel singur) completă Thrassylus. -Chiar așa Thrassyl! exclamă împăratul. Cum citeai scrisorile Liviei..? Cu mănuși, cumva? Eu unul nu i le mai citeam deși în ultimii ani continua să-mi trimită epistole cu tot felul de plângeri și interese ale ei, unele dintre cele mai ciudate! -Epistolele ei erau adevărate opere de caligrafie! adăugă Nerva
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
lumii viitoare. România este europeană, nu asiatică, nici americană, iar China este singura superputere prietenă sinceră a României. Suntem ceea ce am fost și vom fi ceea ce suntem. România nu este stat de drept, ci un stat băsificat, o dictatură în mănușă ”tehnocrată” - în fond, trepăduși bruxellezi la ordinul Berlinului, adică ale Moscovei. Intrarea în N.A.T.O. a însemnat distrugerea masivă a Armatei și eliminarea multor șanse de a ne mai apăra singuri țara la nevoie. Fără decizie militară suverană nu există
COMUNICAT CU PRIVIRE LA STAREA NAŢIUNII ROMÂNE LA ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ A ANULUI 2016 de GEO STROE în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370582_a_371911]
-
din 29 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului SEARA DE ANUL NOU Un prunc termină de urat Când noaptea tocmai s-a lăsat, E bucuros de ce-a primit; Ia uite, vântu-a-ncremenit! Își pune-n traistă un covrig Și-și ia mănușile, că-i frig, Și strânge clopoțelu-n mâini, Și roade coaja unei pâini. Se-aud copiii-n sat urând Și unii pe la porți fac rând, Se-mping și râd, iar prin nămeți Sar câinii-n joacă, certăreți. Oștirea fulgilor de-argint
SEARA DE ANUL NOU de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370802_a_372131]
-
niște cârpe. Îmi spun: „Serviți d-le profesor!”. Eu stau și mă uita la ele destul de ciudat... Dânsele, bănuind că au de-a face cu un profesor „tare mare”, m-au ajutat să mă echipez, inclusiv servindu-mi cu penseta mănușile pe care le-am tras pe mâini. Ce mai! Eram o personalitate... Medicului șef, doctorul Micle, bunul meu prieten chirurg, îmi face un mic instructaj și îmi spune că... după cum se știe chiar și medicilor care nu sunt chirurgi le
CHIRURGUL de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369672_a_371001]
-
De ce teleom? Păi, m-am gândit că, dacă tot există termenul de telespectator pentru cel aflat în fața ecranului, atunci, urmând regula de aur a simetriei lingvistice, sclavului aflat de cealaltă parte, adică în mașinăria emisiei, i se potrivește ca o mănușă termenul mai scurt și mai tehnic de teleom. Că, de ce, mă rog, să-l desemnezi prin sintagme de felul „realizator de emisiuni” sau „om de televiziune”(la urma-urmei o barbarie lingvistică), dacă atâția dintre ei nu realizează nimic, ci doar
TELEOMUL – EPIFENOMENUL TRUDITOR DIN MAŞINĂRIA TELEVIZIUNII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368169_a_369498]
-
lunar de cinci sute de bucăți. Sebastian ajuns în cancelarie se simțea un pic cam obosit, cu toate că normal ar fi trebuit să fie complet refăcut după cele două zile de weekend. Pentru el au fost zile de muncă brută. Cu mănușile de protecție în mână și, șorțul din pânză legat de brâu, a lucrat cu conștiinciozitate în grădinița din fața casei, pregătind-o pentru un nou ciclu de viață. Mai întâi a descoperit azaleea îndepărtând folia de plastic și pernele din burete
ROMAN , CAP. CINCISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370109_a_371438]
-
de trandafiri și arunc spre tine câte un boboc tu din greșeală a doua zi vei atârna în același copac eșarfa pe care ai purtat-o înainte cu o zi ne aruncăm câte o pereche de ciorapi si câte o mănușă ce caraghioși suntem să purtam mânuși cu câte una de la celălalt uită-te la mine cum mi-am legat de gât sub sacou ciorapii tăi dar nu ca un vânător de leopard ci mai degrabă ca un rocker ce aprinde
SUNT UNELE CLIPE DIN ZILELE NOASTRE de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353322_a_354651]