1,126 matches
-
reprezintă un castel în miniatură în centrul căruia se află o lebădă cu cap de femeie. Sub tunică se afla o vestă din care nu s-au mai păstrat decât bordurile de la gât, mâneci și din față, bogat ornate cu mărgăritare. Din cămașă a mai rămas doar dantela de la guler, din mătase și fir, realizată în tehnica „pointe de Venise”. Pantalonii și încălțămintea nu s-au păstrat, însă e probabil ca acestea din urmă să fi avut vârfuri ascuțite și lungi
Mormântul princiar din Biserica Domnească, Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/309849_a_311178]
-
realizată în tehnica „pointe de Venise”. Pantalonii și încălțămintea nu s-au păstrat, însă e probabil ca acestea din urmă să fi avut vârfuri ascuțite și lungi, după moda vremii. Pe cap, personajul poartă o diademă de fir decorată cu mărgăritare, care alunecase și, când a fost descoperit mormântul, ajunsese sub bărbie. Mâinile erau prinse pe piept cu o legătură ornată cu mărgăritare care formau crucea patriarhală și erau acoperite cu mănuși decorate cu aceleași pietre prețioase. În degete au fost
Mormântul princiar din Biserica Domnească, Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/309849_a_311178]
-
avut vârfuri ascuțite și lungi, după moda vremii. Pe cap, personajul poartă o diademă de fir decorată cu mărgăritare, care alunecase și, când a fost descoperit mormântul, ajunsese sub bărbie. Mâinile erau prinse pe piept cu o legătură ornată cu mărgăritare care formau crucea patriarhală și erau acoperite cu mănuși decorate cu aceleași pietre prețioase. În degete au fost găsite patru inele din aur și pietre prețioase, purtând mai multe inscripții săpate pe verigă. Prima dintre acestea este "„Ave, Maria, gracia
Mormântul princiar din Biserica Domnească, Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/309849_a_311178]
-
intrării în naos se află un tablou votiv în care sunt pictați ctitorul Petru Rareș, Doamna Elena și un copil, probabil Iliaș. Cei trei sunt reprezentați în haine festive; domnitorul poartă pe cap, sub coroana voievodală, o bonetă brodată cu mărgăritare, iar Doamna Elena Rareș un văl lung care-i cade pe spate.
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia () [Corola-website/Science/313076_a_314405]
-
sunt din ce în ce mai mulți. Atrași de o lume în întregime nouă, bogată în culori și populată de viețuitoare în general nepericuloase, aceștia descoperă senzațiile specifice imponderabilității cunoscute doar de astronauți. Din motive alimentare, sau atras de prețul ridicat al mărgeanului, al mărgăritarelor, al bureților sau al chihlimbarului, sau din dorința de a recupera încărcături scufundate, omul a căutat încă din Antichitate să pătrundă sub mare. În Imperiul Roman, exista breasla "urinatorilor", scafandri profesioniști specializați în recuperarea încărcăturii epavelor scufundate la mai puțin
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]
-
acesta acceptă Comisia Mixtă”, scrisori pe care nu le publică, pentru că „nepublicate îi rapoartă mai mult decât publicate”. La 14 martie 1881 parlamentul a aprobat transformarea României în regat. Eminescu considera că această inițiativă nu era decât „o tichie de mărgăritar” sau „o nouă poreclă a țării noastre” . Fără ca să fie la curent cu înțelegerile secrete făcute cu austriecii, în 5 martie el a preluat în "Timpul" un articol dintr-un ziar austriac, "Deutsche Zeitung", care rezuma punctul de vedere austriac
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
pe cât ni-i de scumpă nouă. Dacă, depășind așteptările, gândul la aceste comori creștinești nu vă însuflețește, eu vă reamintesc de bogățiile și giuvaierele fără număr, care sunt adunate în capitala noastră. Numai tezaurele bisericilor din Constantinopol, în argint, aur, mărgăritare și nestemate, țesături de mătase, ar putea fi de ajuns pentru a împodobi toate bisericile din lume. Dar bogățiile catedralei Sfânta Sofia ar putea întrece toate aceste comori laolaltă și se compară, poate, numai cu bogăția templului lui Sololmon. E
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
știri" și "Iași și banchetul Junimiștilor" ("România liberă", octombrie 1884). Îl cunoaște pe I. L. Caragiale, căruia îi consacră un admirabil portret. Face cunoștință cu V. Alecsandri (era pentru prima oară când observam de aproape acel izvor limpede de lăcrămioare și mărgăritare, pe artistul de frunte al pastelelor, pe marele liric al lui ) și cu Titu Maiorescu, citind în 1886 la cercul de la Convorbiri nuvela . Din 1885, scriitorul va publica la ziarul "Drepturile omului", iar mai târziu la "Literatură și știință", revistă
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
este în grabă refăcut, dovadă fiind clopotul dăruit mănăstirii în 1763. În pofida evenimentelor au rămas numeroase mărturii care atestă relațiile schitului cu sudul munților. Unele dintre acestea le constituie cărțile provenite de aici : Pravila lui Matei Basarab; Penticostar, Râmnic, 1743; Mărgăritare, București, 1746; Octoih, București, 1746; Octoih Râmnic, 1750; Antologhion, Râmnic, 1752; Evanghelie, București, 1760. Filele unui Molitvelnic de Târgoviște, 1713 (aflat in Biblioteca Arhiepiscopiei Sibiului), păstrează, prin zapisul cumpărării sale, din 1750, de către viitorul conducător al răscoalei, de la popa Constantin
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
pe un cal alb, ținând în mâna dreaptă o cunună verde de lauri iar în mâna stângă frâul calului; deasupra scutului este așezat un coif militar închis, pe care îl acoperă o coroană regală împodobită plăcut cu pietre prețioase și mărgăritare; din vârful coifului betele și panglici de culori variate care atârnă jos, înconjoară și împodobesc foarte frumos laturile sau marginile scutului, după cum toate acestea se văd mai bine în capul sau la începutul acestei scrisori de nobilitate, fiind pictate mai
Ioan Lado de Zakal () [Corola-website/Science/316145_a_317474]
-
îneacă. Începe să colaboreze la revista "The Atlantic Monthly". În 1859 face a treia călătorie prin Europa. Apare romanul " Preotul pleacă la pețit", inspirat din viața provinciei Noua Anglie, roman apărut inițial în foileton în revista "The Atlantic Monthly". Romanul "Mărgăritarul din Insula lui Orr" apare în 1862, după ce fusese publicat inițial în foileton în revista "The Independent". Apare și romanul "Agnes din Sorrento". În același an, 1862, ia un interviu lui Abraham Lincoln. În 1863 moare tatăl ei, Lyman. În
Harriet Beecher Stowe () [Corola-website/Science/317289_a_318618]
-
cele dintre unii stăpâni și țăranii dependenți (în al doilea caz). În prima dispută sunt implicate neamurile Talpă, Rugină și Gafenco; punctul de plecare îl reprezintă împrumutul de către fetele Anei comisoaia de la moșul lor Ștefan Rugină a unei comci cu mărgăritari și cu pontale de aur, „ca să le fie de purtat la zile mari”, comcă având o valoare foarte mare, cuprinsă între 450 și 854 de lei. Venind vremea restituirii, cele două femei declară comca dispărută; descoperindu-se mai apoi câteva
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
și Joséphin Peladan. Din opera celui din urmă a publicat tragedia în trei acte „Oedip și Sfinxul” în revista „Vieața nouă", în anul 1914. Alexandru Macedonski menționa cu această ocazie că poetul Constantin T. Stoika „a deșirat unele după altele mărgăritarele și pietrele scumpe ale propriei tinereți, îmbătată de armonii și de tot ce este mai înălțător”. Tot în 1914, împreună cu Perpessicius obține Premiul Hillel pentru traducerea poemului „"de rerum natura"” de Titus Lucretius Carus. În evoluția literară a lui Constantin
Constantin T. Stoika () [Corola-website/Science/326799_a_328128]
-
măcrișul, coada cocoșului, nalba sălbatică, untișorul, cicurașul, bozul, costreiul, osul iepurelui, mohorul, loboda, știrul, murul, pirul, troscotul, floarea țigăncii, căpșunul, ciuperca, ceapa ciorii, buretele, sorbul, fust păsăricii sau volbura, iarba mare, hreanul, scaietele, mușețelul, talpa-gâștii, coada vacii, etc. Flori: micșuneaua, mărgăritarul, vioreaua, turcaletele, brebenelul, drăgaica, aglicea, garoafa, busuiocul, călțunașul, sălcioara, stânjenelul, crinul, bujorul, macul sălbatic. Plante de apă: papura, țipirigul, trestia, barba caprii, lumânărica, laurul, cucuta, susaiul, izma, Ca plante furajere cresc: trifoiul, lucerna, dughia, măturile, borceagul, etc. Inul, cânepa și
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
care practic nu îmbătrînesc: este cunoscut un caz, când o cultură a celulelor canceroase există peste 50 de ani; plantele se reproduc vegetativ și (într-un anumit sens) nu mor; somonul atlantic, în care parazitează o larvă de scoică de mărgăritar, poate trăi extrem de lung, întrucît larva secretează o substanță, care nu permite somonului să îmbătrînesc; Thomas Abert, zoolog din Universitate de Oregon, a stabilit, că unii indivizi de arici-de-mare trăesc peste două sute de ani, rămînînd fertili; broaște-țestoase gigantice mor de
Imortalism () [Corola-website/Science/328392_a_329721]
-
misionar la moaștele Sf. Cuvioase Parascheva de la Iași. Avea vârsta de 28 de ani. Între timp cunoaște asociația misionară ortodoxă Patriarhul Miron din București, pe părintele Iosif Gafton, pe scriitorul Alexandru Lascarov-Moldovanu, pe Vasile Ionescu, pe părintele Toma Gherasimescu de la Mărgăritarele lumii, unul din cei mai mari misionari din țară. Simțind nevoia de liniște și, totodată, dorind viața pustnicească, se retrage în munții Reteiului, și este hirotonisit ierodiacon, cu numele Visarion, pentru mânăstirea Balaciu, de Prea Sfințitul episcop Antim Angelescu al
Visarion Iugulescu () [Corola-website/Science/334188_a_335517]
-
în contact cu sfinția sa, oricâte vicii ar fi avut, se transformau, renășteau în niște oameni însănătoșiți sufletește. Sfinția sa împărțea în dar, cu generozitate cruciulițe, icoane, cărți religioase cu învățături sfinte, vieți de sfinți, rugăciuni, cărți care în vremea aceea erau mărgăritare de mult preț și cu anevoie de găsit, casete cu predici ziditoare de suflet, predici care erau înregistrate de credincioși în timpul slujbelor. Multe din aceste lucruri erau greu de procurat și cu mari sacrificii. Era înzestrat și cu darul picturii
Visarion Iugulescu () [Corola-website/Science/334188_a_335517]
-
dar și plasticiana cu o creație personală deja intrată în conștiința publicului, artista nu trăiește însă nici un fel de dedublare, ci mai curând reușește să-și pună în armonie și conlucrare cele două tipuri de preocupări.(...)" Luiza Barcan, 2014 despre „Mărgăritarele Brâncovenești“ ale Elenei Murariu. De o simplitate aproape dezarmanta, dublată de o fermitate izvorâta din sentimentul convingerii alegerii firescului și al nezdruncinatei hotărâri, Elenă Murariu își dăruiește întregul farmec personal operei: aceasta este jertfă și asceza să. Nici urma de
Elena Murariu () [Corola-website/Science/334687_a_336016]
-
și o datorie, care o înnobilează și o face să renască în virtuozitate și duh mereu și mereu, cum foarte puțini dintre artiștii noștri (inclusiv dintre cei religioși) o fac: acesta este secretul artei sale poetice." - Elenă Dulgheru, 2014 despre „Mărgăritarele Brâncovenești“ ale Elenei Murariu. Dincolo de inovația iconografica și de relativă libertate cromatică, avem de-a face cu o măiestrie absolută în ceea ce privește execuția. Bună cunoscătoare a picturii paleologe, bunăoară a modeleurilor lichide, Elenă Murariu s-a raportat la pictură din Bolnița
Elena Murariu () [Corola-website/Science/334687_a_336016]
-
Aișe De o factură mai interiorizată, cu un demers psihologic de analiză a modelului, Portretul unui artist de Nina Arbore (1889, București - 1942, București), provenind din colecția artistei, este evaluat la1.000 - 1.800 de euro. Theodor Aman, Odaliscă cu mărgăritare În rândul portretelor de copii se detașează Ochi albaștri (600 - 900 de euro) și Rochița roz (600-900 de euro), ambele semnate de Constantin Isachie Popescu (1888, Pașcani - 1967, București), Portret de băiat de Alexandru Moscu (1896, Bârlad - 1979, București), estimate
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]
-
euro. În încheiere, nu putem omite două gravuri de Theodor Aman (1831, Câmpulung Muscel, Argeș - 1891, București): Cadână cu voal (400 - 600 de euro), o acvaforte și gravură cu acul, intitulată de artist Une Femme de Bucharest, și Odaliscă cu mărgăritare (800 - 1.400 de euro), acvaforte și ac pe hârtie vărgată, cu filigran.
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]
-
dintre acestea: Florin/Florian/Florina semnifică prosperitate sau înfloritoare. Camelia provine din latină și s-ar traduce prin enoriaș sau ajutor al preotului, deși mulți dau că semnificație secundară cea a florii japoneze, camelie. Margareta vine din greacă și înseamnă mărgăritar sau perla. Crina derivă din latinescul "Christiana" și se traduce prin "urmașul lui Hristos". Iris vine din greacă și semnifică curcubeu. Narcis provine din personajul Narkissos, menționat în mitologia greacă, cel care se îndrăgostise de chipul sau. Lăcrămioara este un
Duminica Floriilor. Cine trebuie să mănânce pește în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102161_a_103453]
-
urmare, artistul a suferit o puternică cădere nervoasă și a fost internat într-o clinică de boli mintale. Boala psihică a lui Vrubel a fost agravată și de sifilis. În spitalul de nebuni a pictat compoziția mistică intitulată "Scoica de mărgăritar" (1904) și variații pe tematica poemului "Profetul" al lui Aleksandr Pușkin. În anul 1906, Vrubel copleșit de nebunie și de sifilisul care l-a dus în pragul orbirii, a renunțat să mai picteze. A murit în data de 14 aprilie
Mihail Vrubel () [Corola-website/Science/336634_a_337963]
-
insulă, aici este epava unui vas, care a aparținut unor contrabandiști de țigări. Odată eșuat aici, în jurul vasului s-a strâns nisip și acum se numește plaja Navagio și este una dintre principalele atracții turistice ale insulei. Nisipul parcă este mărgăritar, este din pietricele mici și albe, care nu se lipesc de picioare ca nisipul. Pe plaja Navagio ajungeți în timpul croazierei în jurul insulei. Orice croazieră ați alege, veți staționa aici o oră. Puteți vedea plaja Navagio și de sus, dacă veți
Insula Zakynthos, paradis grecesc. Tot ce trebuie să știi despre destinația preferată a românilor by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/104911_a_106203]
-
observațiile se repetă în tonalități diferite. Critica prezintă trăsături asemănătoare, individuală rămâne exprimarea lor. Rețin doar frumosul citat din Alexandru Teodor Maria Stamatiad, articol, el însuși bun de citat în întregime, despre "poetul cu nume lung ca un șirag de mărgăritare negre", despre "poetul-cavaler", datorat lui Felix Aderca, atunci când îl privește din perspectiva "splendidei generații". După cum, mai rețin sensibilizarea lui Vladimir Streinu față de traducătorul, cucerit muzical de feeria extremului Orient, și de fanteziile grele descoperite în prozele lui Baudelaire, din cultul
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]