1,135 matches
-
ei înțeleg voința mea. Așa și făcu... Câinii începură a mișca din coadă mergând în urma lui Petru, cum merg după om când vine seara de la țarină." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (g) " Trandafirul cel înfocat, crinii de argint, lăcrimioarele sure ca mărgăritarul, mironosițele viorele și florile toate s-adunară, vorbind fiecare în mirosul ei, și ținură sfat lung cum să fie luminile hainei de mireasă; apoi încredințară taina lor unui curtenitor flutur albastru stropit cu aur. Acesta se duse și flutură în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Vianu, cel mai mare repertoriu de idei literare existent din cultura noastră reluăm acest exemplu concludent n-a avut nici un ecou, nici o recenzie semnificativă și este doar un simplu exemplu. Astfel de lucrări par încă un fel de... tichii de mărgăritar. Uneori nu mai știm nici dacă nu trebuie să folosim această expresie tradițională chiar și pentru nemulțumirea critică personală față de o astfel de stare de lucruri... Am spune totuși, din perspectiva idealului nostru cultural, că o astfel de situație este
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
chinezește, cu bijuteria. Baronzi introduce în iconografia baladei elemente eline ori extrem orientale (după tehnica zugrăvitorilor de sibile), titani, bucefali, dromaderi, elefanți, tigri. Turmele lui Oprișan sunt zugrăvite ca într-o Halimà (coarne lucrate în pietre nestemate, lâna - șire de mărgăritare și beteli), Ana-Flori e o asiatică cu brațele pline de scule. O legendă ne poartă chiar în India, văzută cu un exact simț al locului, Baronzi fiind parnasian fără să știe (de lucrurile indice avea însă cunoștință): Și zicând aceasta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sfios Cine știe unde, Și-n târziu auzi din jos Altul cum răspunde. Cântă liniștea, și-acum Altele rămase Se-ntîlnesc grăbite-n drum Și cad peste case. Cad, și-apoi răsună iar Subt bolți așa clare; Parc-arunci într-un pahar Cu mărgăritare. Fantezismul lui D. Anghel nu e o călătorie în plină aventură, cum se înțelege azi, poetul dimpotrivă arătând hotărârea de a sfârși poemul, ci tendința spre feeric. Aspectul acesta nu-i cel mai fericit. Totuși din el a derivat un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
el a derivat un imagism în sensul lui Jules Renard. Metafora constituie în sine un poem total, fiind o relație neprevăzută care îmbogățește concepția despre Univers. Poezia nu-i decât o pânză albă de proiecție. Astfel marea e figurată în mărgăritar și trâmbiți, luna în oglindă ori într-o mască: Privesc o semuire de om în discul lunii, Un chip bizar ce râde, privind de sus pământul, Un râs amar și straniu ce-l au numai nebunii Și morții, când pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
alt strat În care imaginația este autentică și originală. CÎte un vers-două, o imagine inedită ne fac să ne gîndim (critica s-a gîndit de mult!) la Eminescu și Macedonski. Acel „parfum de roze și ambrozie”, sau valurile de aur, mărgăritare, purpură, roze și diamant, revărsate din cerul zilei de amarant (comentate de I. Negoițescu) anticipează pe parnasienii, estetiștii, coloriștii noștri. Selectate, curățite de praful unui retorism insuportabil (căci, ignorînd Retorica, Bolintineanu este, poate, poetul cel mai retoric din secolul al
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pentru o categorie specială a realului; imaginația vrea să-și apropie o lume mirifică În care cerul, pămîntul și marea fuzionează și participă la o existență virginală. CÎmpul este „Însmălțat”, aerul „Îmbălsămit”, raza (lumina) „beată”, femeile au fața albă ca mărgăritarul, gîtul de crin, ochii de foc, gura lor este un rubin grațios și mîna e subțire și dalbă. PÎnă și singurătatea este În acest ținut o fantasmă dulce, ca și durerea, melancolia, cuprinse, toate, de starea de delir a plăcerii
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fi cu adevărat frumoase, poetice - trebuie să fie strălucitoare. Arta Începe de la un anumit grad de strălucire. Într-un efort de sinteză a regnurilor, Bolintineanu pune la un loc rozele și briliantele În bătaia muzicală a valurilor: „Valurile de roze, mărgăritare, RÎuri de aur și de briliant Ziua revarsă fără-ncetare Din cornu-i vesel de amarant...” Corespondentele lor florale sînt amarantul, roza și crinul. Roza este floarea preferată a lui Bolintineanu. Nu roza mistică a lui Nerval, ci roza profană, „drag
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
farmecul vergural o condiționează și o Întreține. Dintre multele figuri ale erosului, Bolintineanu se hotărăște pentru aceea a inocenței. Toate comparațiile merg, cînd este vorba de femeie, În direcția unei virginități fundamentale. Iată portretul din Esmé, portretul feminității caste: „Ca mărgăritarul albă, Și cu părul de ebin, Ochi de foc, și mînă dalbă, Gura, grațios rubin; Naltă, delicată, fină, Dar cu brațul rotunjior, SÎnul ei, sîn de vergină, Unde dulci mistere zbor;” Celelalte portrete reprezintă variațiuni ale modelului de mai sus
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se atașează de o categorie specială de obiecte. Peisajul liric este format și la el din mai multe peisaje. Ici (În Doine) e vorba de „lunca Înverzită”, de „valea tăinuită”, colo ( În Lăcrimioare) de cîmpia cu „dulcea-i liniștire”. În Mărgăritarele apare „plaiul frumos”, „plaiul Îngeresc”, Într-un sonet este divinizat lacul turistic, sărbătoresc. În multe poezii pătrunde spectaculos marea cu munții spumegători de valuri, marca „vastă și triumfală”, „nemărginit safir”, „cuib [de] smarald” etc. Admirația este totală, viziunea este feerică
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
făpturi grațioase se constituie o figură a imaginarului: aceea a extazului („sufletul cu voluptate În estaz adînc plutește”). Extazul atinge și pe Îngerii din rai („și se pare că s-aude prin a raiului cîntare / Pe-ale Îngerilor harpe lunecînd mărgăritare”), dar se Înțelege fără dificultate că extazul nu asociază nici aici cosmicul, metafizicul. Voluptatea rămîne atașată de bunurile raiului pămîntesc. Ele Întrețin buna dispoziție a sufletului, Întineresc spiritul, stimulează reveria. O reverie, trebuie să spunem, molatică, dezmierdătoare. O reverie a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
feeric. Din spaima față de forțele dezlănțuite, poetul trage un profit estetic și profitul ia forme euforizante. Iarna decorează somptuos natura, plopii se transformă În candelabre enorme, gerul pune la streșinile casei „o ghirlandă de cristaluri”, lunca e pudruită „cu mărunt mărgăritar”, arborii ning „steluțe”, la ferestre apar „crini și roze de zăpadă” etc. SÎnt imagini ale strălucirii și ale adorației. Teroarea de elementele borealice a stimulat o veritabilă reverie cristalizantă: „Fumuri albe se ridică În văzduhul scînteios Ca Înaltele coloane unui
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
descrie cu oroare locul blestemat: „În prăpastia cea mare Unde vîntul cu turbare Suflă trist, Înfricoșat...” și dă sfaturi călătorului imprudent: „Călător nenorocit, Fugi de-acele căi pocite...” Un tablou mai substanțial nocturn aflăm În Noaptea Sfîntului Andrii din ciclul Mărgăritarele. Descoperim un Bolintineanu mai puțin nebun, un Eminescu fără metafizică: vîntul suflă turbat, stejarul se despică, luna se Îngălbenește, bufnițele țipă, lupii urlă cu ochii ațintiți la lună, cîmpul geme, arama rece din turn bate miezul nopții... Strigoimea, sub ochiul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
spate, aidoma unui rechin care mușcă, îi apuca încet și sigur prova între fălcile-i desfăcute, falca de jos, îngustă și lungă, descriind un cerc în văzduh. Unul din colții monstrului se agăță însă într-un strapazan. Albeața vineție, de mărgăritar, a interiorului acestei fălci era acum la vreo șase degete de capul lui Ahab și se înălța mult deasupra lui. în această poziție, Balena Albă, începu să zgîlțîie ușor lemnul de cedru al ambarcațiunii, așa cum o pisică zgîlțîie un șoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
L Columna 1010 1974 1999 Cordial 1010 1989 1999 b Cristal 1010 2000 MENTĂ CREATĂ - Mentha spicata L. văr. crispa (Benth.) Mansf. Mencris 1010 1976 1999 Record 1010 1992 2002 b MUȘEȚEL - Matricaria chamomilla L. Floră 1010 1989 1999 b Mărgăritar 1010 1982 1999 NALBA DE CULTURĂ - Malva glabra Desf. De Suceava 1010 1973 1999 L NALBA DE GRĂDINĂ - Althaea roșea (L.) Cav. var.nigra De Buzău 1010 1975 1999 L NALBA MARE - Althaea officinalis L. De Teleorman 1010 1980 1999
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
td Tsema 1037 1993 stm ──────────────────────────────────���───────────────────────────────────────────── COACĂZ ROȘU - Ribes rubrum L. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregistrării reînscrierii Perioadă de (radierii) maturare ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Abundent 1042 1979 2000 stm Houghton Castle 1037 1967 1999 td Jonkleer van Tets 1037 1967 1999 stm Mărgăritar (alb) 1042 1972 1999 stm Red Lake 1037 1967 1999 stm Roșu timpuriu 1042 1972 1999 tm ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── LONICERA - Lonicera caerulea L. văr. edulis Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregistrării reînscrierii Perioadă de (radierii) maturare ────────────���─────────────────────────────────────────────────────────────────── Loni 1037 2003 ex ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── MĂCEȘ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
Comuna Uda Cheltuieli curente și de capital 300 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Ungheni Cheltuieli curente și de capital 200 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Valea Danului Cheltuieli curente și de capital 200 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Vulturești Cheltuieli curente și de capital 200 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Orașul Costești Îmbrăcăminte bituminoasă ușoară pe străzile Mărgăritarului, Biserica Nouă, Progresului, 1.500 Pieței, Morii și Industriilor ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Suseni Reparații drum comunal DC 113 F2 500 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Îmbrăcăminte bituminoasă ușoară pe drumurile comunale 1.000 ─────────────────────────────────────────────────────── Comuna Priboieni Reabilitare și modernizare Școală cu �� clasele I-IV și Grădinița Sămăila; reabilitare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193530_a_194859]
-
plasticii ieșene de-atunci, cu școală veche de belle-arte, dar cu apucături noi, extrem de fotogenice în ochii activiștilor, peisagii cu blocuri heirupiste, despre care parșivul Frunzetti spusese cîndva că sînt, în pictura comeseanului, calupuri, sau cantalupuri, sau cam așa ceva. Acidul mărgăritar își găsise, și de data asta, întrebuințarea. Ardea cu neiertătoare insistență. La care ofuscatul pictor de blocuri-cantalup, sau calup, sau... nemaiputînd îndura corosivitatea, amenință cu Miliția. Mărgărit puse punct: mă, H., tu vrei să mă convingi cu miliția că ai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
imediat de premier prefecților să fie cuminți și răbdători, să nu se pripească în rezolvarea cererilor de retrocedare e, și el, același puseu restauraționist al momentului. (Consumîndu-se, discreționar, în absența unei opoziții masive și eficiente.) În sfîrșit, și tichia de mărgăritar. Straturile rarefiate ale creației beneficiază brusc, și ele, de infuzia de oxigen mendeleevian. Sub patrafirul gongoricului ministru al Culturii (și Cultelor), rezervației de elefanți ai epocii de aur Everac, Săraru, D.R. Popescu, Râpeanu i se prepară acum o rație extrem de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de folos de obște, cât pren omeneasca, zicem, putință iaste; căci precum Dumnezău făcătoriu și ziditoriu tuturor pricinilor iaste, așa și pronoitis și otcârmuitoriu și păzitoriu de obște și toatei ființe de bine făcătoriu iaste. (Radu Greceanu și Șerban Greceanu, Mărgăritare adică Cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul Țarigradului a lui Zlatoust, 1691. BAR: CVR II 91, f 1r -10) În textele de genul acestei Predoslovii, scrise de frații Greceanu și închinate lui "Io Constantin
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
învinsă de entuziasmul nostru, iar drumul către casa bunicii devenea tot mai fascinant. Un ghem de blană catifelată, prietenoasă și jucăușă își ascundea durerea doar pentru fericirea mea.O inimă de aur mă făcea să citesc în ochii ca două mărgăritare o prietenie veșnică, triumfală și o fericire durabilă. Visam de bucurie și-mi vedeam vacanța ca un fulg ce-mi purta mereu numai fericire. Simona Palade A PLECAT CIRCUL Iată că a sosit și clipa când ochii mi se umbresc
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Biblioteca monetară, economică și financiară, București, 1939; 124. RISTEA M., Noul sistem contabil al agenților economici din România, Editor CECCAR, București, 1993; 125. ROBINSON S., Management financiar, Editura Teora, București, 1999; 126. ROMÂNU I., VASILESCU I. (coord.), Managementul investițiilor, Editura Mărgăritar, București, 1997; 127. SAMUELS J.M., WILKES F.M., BRAYSHAW R.E., Management of Company Finance, 5th Edition, Chapman & Hall, London, 1992; 128. SAMUELSON P. A., L'Economique. Nouvelle edition, Editura Armand Colin, Paris, 1982; 129. SAMUELSON P.A., NORDHAUS W.D., Economie Politică, Editura
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia IX, p. 154-155) „Nici un bine nu întinerește sufletul și nu-l face așa de luminat ca nădejdea cea bună a acelor viitoare bunătăți”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur, p. 124) „Cele nevăzute de dincolo sunt mai deslușite ca cele de aici, dacă avem ochii credinței: că deși nu le-am văzut, Cel ce le-a făgăduit este Dumnezeu. Când Dumnezeu făgăduiește, nici o schimbare
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
36. „Cateheze baptismale”, Traducere din limba greacă veche de Pr. Marcel Hancheș, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2003, 130 pp. 123 37. „Cateheze maritale”, Traducere din limba greacă veche de Pr. Marcel Hancheș, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2004, 180 pp. 38. „Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur”, Traducere de diacon Gheorghe Băbuț, Editura Pelerinul Român, Oradea, 1994, 255 pp. 39. „Bogățiile oratorice ale Sfântului Ioan Gură de Aur”, în limba franceză de Jean Doublet, traduse în limba română de diacon Gheorghe Băbuț
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
construiau bazilici (biserici), numite martyria. Unele din aceste martirioane s-au ruinat de-a lungul vremii, altele au fost distruse de barbarii care au năvălit mereu peste țările creștine, iar altele au rămas până astăzi ascunse în pământ, ca niște mărgăritare de mult preț. Zidirea de biserici pe mormintele martirilor generalizându-se, „moaștele unor martiri au fost împărțite la mai multe comunități creștine, care le-au așezat sub altarul bisericii lor. Acest lucru a făcut ca mai târziu această practică să
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]