6,244 matches
-
lui Zamolxis, fie ceremoniile preoțești ale lui Zoroastru (vel Zalmoxi bonă verba, vel Zoroastri sacerdotia)?”vi. În preluarea lui Pico, pasajul face apel la mărturia lui Platon pentru a consacră definitiv tandemul Zamolxis-Zoroastru că iluștri practicanți ai vechii arte a magiei: „Dacă am întreba pe Platon ce este magia acestor doi, în Alcibiade va răspunde că magia lui Zoroastru nu e altceva decât știință lucrurilor divine, în care regii Persiei și-au educat fiii și prin care ei au învățat să
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
vel Zalmoxi bonă verba, vel Zoroastri sacerdotia)?”vi. În preluarea lui Pico, pasajul face apel la mărturia lui Platon pentru a consacră definitiv tandemul Zamolxis-Zoroastru că iluștri practicanți ai vechii arte a magiei: „Dacă am întreba pe Platon ce este magia acestor doi, în Alcibiade va răspunde că magia lui Zoroastru nu e altceva decât știință lucrurilor divine, în care regii Persiei și-au educat fiii și prin care ei au învățat să-și conducă statul după ordinea universului. În Charmides
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
În preluarea lui Pico, pasajul face apel la mărturia lui Platon pentru a consacră definitiv tandemul Zamolxis-Zoroastru că iluștri practicanți ai vechii arte a magiei: „Dacă am întreba pe Platon ce este magia acestor doi, în Alcibiade va răspunde că magia lui Zoroastru nu e altceva decât știință lucrurilor divine, în care regii Persiei și-au educat fiii și prin care ei au învățat să-și conducă statul după ordinea universului. În Charmides va răspunde că magia lui Zamolxis este medicină
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
Alcibiade va răspunde că magia lui Zoroastru nu e altceva decât știință lucrurilor divine, în care regii Persiei și-au educat fiii și prin care ei au învățat să-și conducă statul după ordinea universului. În Charmides va răspunde că magia lui Zamolxis este medicină sufletului (magiam Xamolsidis esse animi medicinam) prin care se obține liniștea sufletului, precum sănătatea pentru trup”vii. Poemul publicat la Paris dovedește că faima getului depășea la anul 1505 granițele Italiei, acolo unde mitul magului Zamolxis
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
fixat-o în erudite versuri, faima filosofului get va trece la anul 1509 în Germania, unde Agrippa începe acum să scrie cele trei cărți ale „bibliei” ocultismului renascentist. În De occulta philosophia, cuplul Zamolxis-Zoroastru capătă statutul de primi autori ai „magiei spirituale”, „cea mai perfectă și superioară știință, cea mai înaltă și sacra filosofie, desăvârșirea nobilei filosofii”viii. Și apologia filosofului Zamolxis nu se oprește aici. Tracul apare distribuit în rolul de înaintemergător al filosofiei de dinainte de filosofie, devenită acum occulta
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
aici. Tracul apare distribuit în rolul de înaintemergător al filosofiei de dinainte de filosofie, devenită acum occulta, si la Johannes Reuchlin, în a sa De arte cabalistica (1517), sau la Johannes Boëmus, Omnium gentivm mores (1520), precum și în mult mai celebră Magia naturalis (1559) a lui Geambatista della Porta. Reeditările și traducerile acestor opere vor duce renumele lui Zamolxis până în Iluminism, de unde Epistolarul lui Vossius (1690), sau dizertația lui Lundius: Zamolxis primul legislator al geților (1687), ca și proiectul lui Newton (c
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
în ed. Lugduni, 1550, p. 5; reluată după Pico della Mirandola, dedicația la Heptaplus (1480). v v. G. Pico della Mirandola, Epist. ad Ficino, în Opera omnia., Basileae, 1557, ț. 1, p. 373. vi Apuleius, Apologia sive pro se de magia liber, 26. vii G. Pico della Mirandola, De hominis dignitate, 37 (239-240), în ed. cît., p. 327. viii „haec perfectissima summaque scientia, haec altior sanctiorque philosophia, haec denique totius nobilissimae philosophiae absolută consummatio” - H. C. Agrippa, De occ. phil., I
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
contemporaneitate. Rezultă o metaficțiune în care Dan Stanca explorează conversia maleficului în destine aflate sub pecetea tainei. Victor Pașadia, Florea Pirgu, Alexandru Pantazi și naratorul, Horia Stanciu, lucrează la celebra, odinoară, SLAST. Victor Pașadia este primul care se lecuiește de magia cuvintelor. Neînregimentat sub comunism, el eșuează în libertate ca editor și ajunge la închisoare din pricina unor speculații imobiliare. Trăind „iluzia unei cvasicelebrități”, Don Juan-ul de altădată confirmă profeția despre decăderea crailor în lumea nouă. La fel ca ceilalți, Pașadia este
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
ar fi, Horia Stanciu - ce se vrea cronicarul vieților paralele - știe că avansează într-o „lume a umbrelor”, unde apocalipsele se ghicesc pretutindeni. El fantazează livresc, mizând pe o ieșire providențială din labirint. Dan Stanca nu imprimă scribului din text magia teurgiei. Chiar dacă Horia caută avid sensurile ascunse ale existențelor ratate. Numai că simpla cultivare a prieteniilor redresate de relaționări mateine și mitologice nu ajunge. Autorul-narator va încorpora spovedania lui în inginerii hermeneutice. La fel cum, în istoria crailor maltezi, exilul
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
care îl ajuta în toate, inclusiv să-și dobândească o prințesă de soție, era chiar mortul răscumpă rat. Frecvența cu care apar vrăjitorii și modul admirativ în care le sunt înfățișate isprăvile par tot un semn al vechimii anteislamice, fiindcă magia a fost condamnată de Coran. În Vrăjitorul și feciorul omului sărman, vrăjitorul acceptă să ia un tânăr la învățătură și „mituiește” un culegător de vreascuri cu un ștergar din care ies bucate și băutură, cu un dovleac din care ies
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
până pe acoperiș». Luă bobul de lângă vatră, dar cel de lângă ușă se făcu pisică și suci gâtul găinii. Apoi feciorul sărmanului nostru se duse la fata vrăjitorului, luă iarăși chip de om și se însură cu ea.” Printre alte forme ale magiei, cea a vindecării prin atingere apare cel mai frecvent. Eroul care se întoarce acasă după ani de încercări își găsește grădina uscată și părinții orbi. „Tânărul își trecu mâna peste ochii tatălui, care își recăpătă atunci vederea, apoi peste ochii
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
Adrian G. Romila În 1999 Editura Nemira arăta publicului românesc o latură mai puțin cunoscută a savantului Ioan Petru Culianu. După ce se traduseseră lucrările sale de referință în domeniul istoriei religiilor (Eros și magie în Renaștere, Gnozele dualiste ale Occidentului, Experiențe ale extazului), apăreau atunci textele gazetărești și câteva interviuri ale discipolului eliadian, puse sub titlul unui text mai vechi al acestuia, din 1987: Păcatul împotriva spiritului. Volumul a fost reeditat în cadrul seriei Culianu
Reflecții (in)actuale by Adrian G. Romila () [Corola-journal/Journalistic/3813_a_5138]
-
absolut ingenios construite - pereți-panouri simple, „înrămate” în cadre de lemn, învelite în hîrtie și pictate astfel încît să mergi cu gîndul la o ușă majestuoasă, la un perete somptuos - pot să se pră- bușească, pot să fie manevrați greșit și magia să dispară. Lama de cuțit a vieții și a artei, în egală măsură. Noblețea teatrului lui Silviu Purcărete. Și iscusința cu care aduce împreună nume complet noi, cum este Ionuț Cornilă (Fadinard), alături de Călin Chirilă (Nonancourt), actorul momentului din trupă
Seducția iluziei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3816_a_5141]
-
pierdut nimic din inspirația, din alura, din condiția fizică și din dorința de a învinge a anilor trecuți. Sunt meciuri în care aleargă la fel de mult ca la debut și, tot ca atunci, e capabil să-și deruteze adversarii printr-o „magie” creată spontan, în mijlocul unei situații fără speranță. Pasele incredibile, generozitatea de a-și pune în valoare coechipierii, clarviziunea în teren sunt însușiri unice. Formal, Francesco Totti e căpitanul echipei. De facto, e un general aflat pe un teren de bătălie
Totti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3755_a_5080]
-
toleranță și iubire de celălalt. Documentarea scrupuloasă, observațiile de rafinament, impresia generală de autenticitate, de romandocument al unei epoci și lumi la care avem prea puțin acces, dar și condimentarea prozei cu elemente de atmosferă, detalii care susțin vălul de magie țesut de autoare asupra lumii arabe din celelalte două romane fac din Omar cel orb o încheiere pe măsură a trilogiei Danielei Zeca. Chiar dacă în romanul ei se simt de această dată mai mult rigoarea și pasiunea documentării decât entuziasmul
Lumile lui Omar cel orb by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3631_a_4956]
-
este nevoie și de votul publicului. Andi Moisescu a fost, de asemenea, vizibil emoționat și impresionat de prestația celor patru artiști cu voci ce aur: "Ceea ce am văzut noi a fost un moment cu adevărat magic. Asta a fost adevărata magie din sezonul ăsta". Brio Sonores, favoriții publicului Au stârnit ropote de aplauze din partea juraților, spectatorilor, dar, cu siguranță, și cei de acasă au fost impresionați de perfecta armonie a vocilor artiștilor de la Brio Sonores. Mai mult decât atât! Nu doar
Mihai Petre a desemnat marii câștigători de la “Românii au talent”. “Nu ne-am gândit la premiu” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/31275_a_32600]
-
Sokurov este rus, nu german. Însă schimbul de replici caracterizează perfect filmul lui Sokurov care imprimă sentimentul unei nebunii lucide, a unei uriașe mistificări, a unui număr de iluzionism atât de spectaculos încât te poate face să te convertești la magie. Nu e relevantă nici urmărirea firului narativ, ci fiecare scenă care se deschide ca un tablou spre ceva care amestecă splendoarea și oroarea. Prima scenă a filmului: un Faust care intră cu mâinile într-un cadavru din care scoate organe
Faust: lumini și umbre (I) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2924_a_4249]
-
o măreție fără egal pentru că ea reprezintă deopotrivă chipul Margaretei și sexul ei, ambele auratice, ambele inefabile, ambele transfigurate extatic. Mefisto îi permite lui Faust accesul la sexualitatea lui Gretchen, iar felul în care procedează e aproape un act de magie. Prin coridorul întunecat al unei peșteri, Faust ajunge în lumină la marginea unul lac glaciar, unde pe o stâncă iubita lui pare să contemple oglina apei. Pe furiș, Faust se apropie de ea și o îmbrățișează pe la spate. Gretchen întoarce
Faust: lumini și umbre (I) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2924_a_4249]
-
mare decât oricând. De mult s-a dorit apropierea de marile literaturi europene, înainte de toate, și, pentru aceasta, s-a născut voința de ardere a etapelor. De la marele romantism spre modernitate au loc evidente mutații, pe linia intelectualității și a magiei limbajului, iar de la simbolism începe să se vorbească de noua artă și de practicarea ei în funcție de această paradigmă. Ca să nu mai spunem de avangardă (care are și unele priorități românești, Urmuz, dadaismul). Modernitatea, prinSburătorul și revistele afine, devine axis artis
Glose pentru Hortensia Papadat-Bengescu by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/2941_a_4266]
-
recrutați din rândul plevuștii care vinde orice, dar mai ales iarbă, în cartierele sărace, un italian, un japonez, un hispanic etc., ca toate rasele melting-pot-ului american să fie reprezentate echitabil, marele Jordan le face o demonstrație ca un număr de magie. Intrat în pielea celui care vinde iluzii, Jordan știe să-și moduleze vocea, să accentueze, să ghideze lăcomia sau pur și simplu prostia clientului său, să dea un contur strălucitor visului său, învingându-i reținerile, topindu-i timiditatea, înfățișându-i
Gatsby de Wall Street by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2882_a_4207]
-
vulgaritate, de o plictiseală, de un infantilism ireparabile. O nesfârșită galerie de fetițe nărăvașe, cu un sex-appeal de material plastic, muzici „de-ale noastre”, izvorâte patriotic de sub fălci stâncoase și pântece vitejești, scene de club «îndrăzneț», cu mici numere de magie bleagă, jocuri vesele de societate, în care jucătorii nu se distrează decât pe ei înșiși, glume de gang, dansuri din buric, manele autentice și americanisme «de fițe», totul într-o atmosferă de iarmaroc periferic. Nu. Nu se va întâmpla nimic
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2892_a_4217]
-
care contopeau ferice tăria vocală a maturilor și sunetul gingaș din piepturile unor copilandri, colinda se vădea predestinată să închipuie atunci făgăduința unei unități netemătoare. * Benefic, circuitul amintirilor rupea zăgazuri absurde, din interdicții ale unei epoci imbecil proletcultiste, răsărea intangibil magia colindelor redescoperite pe buzele Madrigalului: cînd măiestria lui Marin Constantin capta, murmur de neuitat, bucuria de la Cana Galileii. Ecoul unei atare biruințe își trece taina, peste măsurile noastre comune, în miracolul spunerii răzbate un licăr prelung, la întrecere cu durata
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
Motanii veneau toți la vatră, șerpii vin de pretutindeni, chiar de sub "grelele pietrișuri", unde ei "dormeau că apele pădurii"... Tot în ecou al motanilor, poeta nu găsește un mai bun verb pentru a reda magicul auditiv (într-o piesă de magie vizuală) decât a toarce: "necunoscutele cadențe ce torc nemaicântatu-mi cântec", capabile să înlănțuie lanțurile vii ale șerpilor. Or, bruscă ivire a verbului torc ne trimite iar la narcoza ierburilor și la bănuiala visului, de nu întreg, măcar aievea... Nici una din
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
-și construi o carieră literară, despre succesul și faima cunoscute după publicarea romanelor Colecționarul și Magicianul, dar și despre retragerea în casa de lîngă Lyme Regis și dezamăgirea tot mai profundă pe care i-o pricinuiesc o lume dezbrăcată de magie și o societate din ce în ce mai materialistă. Partea întîi Oxford 1 Fillebrook Avenue, nr. 63, Leigh-on- Sea, 24 septembrie 1949 [...] Încercarea de a te înțelege este o dezvăluire perpetuă: fiecare nou înveliș își pierde constant din frumusețe și din valoare după ce este
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
Elena Badea, elena badea Aleșii românilor se bucură tot atât de mult ca și cei care i-au votat de magia Sărbătorilor de Iarnă și susțin că ei încă mai cred în Moș Crăciun. Întrebați de reporterii pesurse.ro dacă mai cred în Moș Crăciun, iată ce au răspuns au oferit politicienii intervievați: Vicepreședintele Camerei Deputaților, Viorel Hrebenciuc, a dat un
Ce răspuns au dat politicienii întrebați dacă mai cred în Moș Crăciun by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33347_a_34672]