1,473 matches
-
Sfântul Augustin caută să ofere învățătorului, laic și cleric deopotrivă, un îndrumar metodic, cuprinzând elemente de heremeneutică a textului Sfintei Scripturi, precum și o serie de tehnici de predare. Dintre regulile de factură pedagogică expuse în această lucrare putem reține: a) magistrul îi va învăța pe tineri cu prioritate adevărurile de credință, cum să promoveze binele și cum să evite răul; b) magistrul trebuie să-și structureze discursul la nivelul auditoriului și să-și sprijine afirmațiile de argumente solide; c) magistrul trebuie
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
precum și o serie de tehnici de predare. Dintre regulile de factură pedagogică expuse în această lucrare putem reține: a) magistrul îi va învăța pe tineri cu prioritate adevărurile de credință, cum să promoveze binele și cum să evite răul; b) magistrul trebuie să-și structureze discursul la nivelul auditoriului și să-și sprijine afirmațiile de argumente solide; c) magistrul trebuie să vorbească mai degrabă cu înțelepciune decât cu elocvență; d) claritatea și stilul plăcut al cuvintelor sunt importante în atingerea scopului
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
a) magistrul îi va învăța pe tineri cu prioritate adevărurile de credință, cum să promoveze binele și cum să evite răul; b) magistrul trebuie să-și structureze discursul la nivelul auditoriului și să-și sprijine afirmațiile de argumente solide; c) magistrul trebuie să vorbească mai degrabă cu înțelepciune decât cu elocvență; d) claritatea și stilul plăcut al cuvintelor sunt importante în atingerea scopului, reușind să emoționeze și să câștige adeziunea ascultătorilor, e) magistrul va fi tot timpul conștient de etapele și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
să-și sprijine afirmațiile de argumente solide; c) magistrul trebuie să vorbească mai degrabă cu înțelepciune decât cu elocvență; d) claritatea și stilul plăcut al cuvintelor sunt importante în atingerea scopului, reușind să emoționeze și să câștige adeziunea ascultătorilor, e) magistrul va fi tot timpul conștient de etapele și de regulile învățării; f) stilul expunerii trebuie să fie variat în funcție de subiectul și scopul predării. În lucrarea De magistro, Sfântul Augustin abordează problema capacității de cunoaștere și de comunicare a adevărului de către
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Încă din anul întâi de facultate am fost marcat de ținuta academică a prof.univ.dr. Mircea Petrescu-Dîmbovița, azi membru al Academiei Române, care și acum, la peste 90 de ani, este activ în câmpul arheologiei și istoriografiei românești. Sub îndrumarea acestui adevărat Magistru ne-am format mai mulți dintre arheologii de azi. În ce mă privește, sub îndrumarea sa m-am apropiat efectiv de arheologie și de istoria veche. Un alt model mi a devenit marele arheolog Ion Nestor, creatorul școlii de arheologie
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Încă din anul întâi de facultate am fost marcat de ținuta academică a prof.univ.dr. Mircea Petrescu-Dîmbovița, azi membru al Academiei Române, care și acum, la peste 90 de ani, este activ în câmpul arheologiei și istoriografiei românești. Sub îndrumarea acestui adevărat Magistru ne-am format mai mulți dintre arheologii de azi. În ce mă privește, sub îndrumarea sa m-am apropiat efectiv de arheologie și de istoria veche. Un alt model mi a devenit marele arheolog Ion Nestor, creatorul școlii de arheologie
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
și l-ar fi putut închipui chiar ei: Alexandru cel Mare - Macedon! Influența pe care au avut-o înțelepții chaldeeni asupra elevului lui Aristotel, ca și prestigiul de care se bucura știința lor în ochii acestuia, din cuvintele marelui său magistru desigur încă de mai înainte de a-i fi cunoscut pe ei, au fost întotdeauna nesocotite! Doar astfel se poate înțelege de ce Alexandru și-a uitat patria și a ales drept capitală a vastului său imperiu tocmai Babilonul. Alexandru al III
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
oral și sub prestare de jurământ că nu vor divulga aceste secrete. Inițierea se făcea treptat și cu precauție. Cei care nu păreau a fi destul de siguri sau nu aveau o viață austeră, favorabilă dezvoltării spirituale, erau îndepărtați. - Soarele, propovăduia magistrul, rămâne în urmă față de stele cu 4 minute sau un grad în fiecare zi. - Pământul este rotund și izolat în spațiu - aflau discipolii de pe treapta a doua; iar Luna înconjurîndu-l, eclipsează câteodată lumina Soarelui. - Cele 7 note ale heptacordului corespund
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
coord.) Două decenii de comunism în Iașul universitar Sorin Bocancea & Doru Tompea Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Exil în propria țară, Constantin Ilaș (coord.) Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Mit, magie și manipulare politică
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
aspră la adresa Sfântului Sinod care este acuzat că nu stă sub directa inspirație a Sfântului Duh și nu lucrează sub înrâurirea Sa, moment care declanșează campania pascală pentru "reintrarea în Ortodoxie" și în care se angajează o parte dintre discipolii Magistrului, erudiți și adevărați creștini practicanți, propunând spațiului ecleziastic și intelectual un exemplu admirabil a ceea ce înseamnă dezbatere teologică elevată. La 29 ianuarie 1929, Mircea Vulcănescu, Sandu Tudor și George Racoveanu publică textul "Infailibilitatea Bisericii și failibilitatea sinodală" în care stabilesc
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
3 Mircea Vulcănescu, Nae Ionescu. Așa cum l-am cunoscut, București, Humanitas, 1992, p. 42. 4 Ibidem, p. 43. 5 Ibidem, p. 45. 6 Ibidem, p. 47. Aflat la studii, la Paris, ucenicul lui Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu rememorează episodul apropierii Magistrului său de ASCR: "O cronică duminicală în care Nae Ionscu își povestea cea dintâi venire la ASCR, apoi mai multe articole în Cuvântul, mi-au adus, la Paris, ecoul întâlnirii. Dar toate acestea se petreceau în lipsa mea, care mă bucuram
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
alchimia unei existente, Viorel Rotilă • Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Europa în cincizeci de romane, Geo Vasile • Fals jurnal de căpșunar, Mirel Bănică • Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu • Jurnal (1931 1937), Petru Comarnescu • Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian • Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir • Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia • Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield • Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu • Noi
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
este autorul din umbră al "mașinii Boyliene". 36 John Gough (1757-1825), la vârsta de 3 ani, se îmbolnăvește de variolă și orbește. Își dezvoltă capacitatea de a recunoaște pe cale tactilă și auditivă. La vârsta de 18 ani primește gradul de magistru în matematică și continuă studiile cu ajutorul surorii sale, care-i citea. Prietenia lui cu Dalton are ca rezultat dezvoltarea gustului pentru matematică, însușirea limbilor latină și greacă fiind obținută de la prodigiosul Gough. 37 George Hadley (1685-1768), avocat englez și meteorolog
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
țării. Devenit sfetnicul lui Lady Montagu, are o influență extrem de pozitivă asupra ei. 39 Gilbert Burnet (1643-1715), teolog, istoric și scriitor scoțian, episcop de Salisbury. Vorbea curent olandeza, franceza, latina, greaca și ebraica. La 13 ani absolvă un curs de magistru în filosofie. Primește gradul de Doctor of Divinity, la propunerea Arhiepiscopului de Canterbury. Devenit Episcop de Salisbury, scrie Istoria timpului meu. Descrie Războiul Civil și Tratatul de la Utrecht (1713). 40 Emmanuel Timonis (1670-1718), medic, absolvent al Universității din Padova, intră
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
alchimia unei existente, Viorel Rotilă • Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Europa în cincizeci de romane, Geo Vasile • Fals jurnal de căpșunar, Mirel Bănică • Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu • Jurnal (1931 1937), Petru Comarnescu • Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian • Kairoi sau roadele timpului, Octavian Florescu • Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir • Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia • Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield • Monolog pe
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
am zis meserie, deoarece creația este Înainte de toate o meserie, o tehnică, chiar și poezia (sau poezia În primul rând!Ă. Și, În acest fel, ne apropiem de spiritul Renașterii, de acele ateliere formidabile În care meșterul sau maestrul sau magistrul era asistat de ucenici ascultători, răbdători ani de zile În a-și Însuși secretele artei, care era, Înainte de toate, o meserie dusă pe culmi; ucenici care nu-și puneau În primul rând problema propriei vanități sau „demnități”, ucenici apți de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mai de seamă presocratic al liricii tuturor timpurilor") cu unele grăbite argumente extremist protocronice (Eminescu, creatorul "cosmonautului" Dionis "călca strâns pe urmele unor ctitori ai revoluției tehnico-știintifice de astăzi"). Din fericire, Th. Codreanu temperează, măcar în parte, entuziasmul tehnico-științific al magistrului său, față de care are și avantajul lecturii unor lucrări științifice necesare în construirea modelului critic. De la G. Munteanu preia ideea "cercurilor dialectice", pe care le interpretează însă, prudent, ca cercuri hermeneutice, interesând deopotrivă obiectul comentat și comentatorul. Grație unei fascinații
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dar mai ales pentru a propovădui acea dragoste față de pământul țării - pe care l-a iubit și apărat când a fost nevoie, ostășește - a culturii românești și a unității dintre oameni, neuitând niciodată principiul după care a trăit tot timpul MAGISTRUL: „Viața este un dar care trebuie respectat”. Încă odată, Dumnezeu să-l odihnească în pace ! (Din Academia bârlădeană nr. 4, 2011, IN MEMORIAM, Alexandru Mânăstireanu, Remember, de Ion N. Oprea) Tot în Academia Bârlădeană, dar în numărul 1 din trimestru
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
și constată progresele ereziei cathare, el obține de la Inocențiu III să-i confirme comunitatea pe care tocmai o instalase la Toulouse pentru a-i converti pe cathari prin predici. Începînd cu 1220, ordinul dominican își constituie primele structuri, cu un magistru general căruia i se supun toți "frații predicatori" și cu un capitul general care, reunit anual, elaborează regulile ordinului și controlează aplicarea lor. Această regulă este cea a canonicilor Sf. Augustin: ea acordă un loc larg rugăciunii și impune călugărilor
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
din cele mai diverse medii. Magistri și elevi sînt împreună itineranți, elevii urmîndu-i pe cei dintîi în deplasările lor de-a lungul Europei, trecînd din oraș în oraș în ritmul cererilor care sînt cu atît mai mari cu cît renumele magistrului e mai vestit. Această celebritate aduce, de altfel, și succesul școlilor episcopale: Fulbert la Chartres, Raymond de Sédirac la Toledo, Bérenger la Tours, Anselm și Abélard la Paris și Laon etc. Aceste școli orășenești sînt puse sub autoritatea episcopului care
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
studii continuă să se bazeze, ca pe vremea carolingiană, pe cele șapte arte liberale, grupate în două "cicluri": trivium (gramatică, retorică, dialectică) și quadrivium (aritmetică, geometrie, teorie muzicală, astronomie). Învățămîntul magistral se reduce la o lectură a textului, comentat de magistru și discutat de către elev. Puțin cîte puțin, între școlile episcopale operează o specializare: se studiază dialectica și filosofia cu precădere la Paris, dreptul la Bologna, medicina la Salerno și Montpellier, retorica la Orléans, teologia la Laon, aritmetica la Chartres, astronomia
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
cu Sf. Bernard însuși. Ei suportă foarte greu autoritatea episcopului, mai ales cînd acesta vrea să reformeze moravurile, controlîndu-le faptele și gesturile. De aici rezultă o mișcare de emancipare care se conturează în sînul comunităților pe care le constituie cu magistrii lor la începutul secolului al XIII-lea și care coincide cu înființarea corporațiilor. "Universitățile" devin, într-adevăr, asociații de studenți și de profesori vizînd eliminarea tutelei episcopului, ba chiar uneori și a celei laice (staroste regal la Paris), pentru a
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
astfel un mijloc suplimentar de a face ca autoritatea sa să învingă în fața puterilor locale. Mișcarea începe încă de la sfîrșitul secolului al XII-lea. La Paris, în 1194, Papa Celestin III acordă corporației studențești primele sale privilegii. La acea dată, magistrii și elevii începuseră să părăsească curtea interioară a catedralei, preferîndu-i pantele colinei Sainte-Géneviève sau abatia Sf. Germain-des-Pres: ei considerau apăsător controlul exercitat de agentul episcopal, cancelarul, căruia-i revine dreptul exclusiv de a conferi gradele (mai ales licentia docendi, licența
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
se ordonează în două cicluri și este asigurat de Facultăți, în mare nu mai mult de patru: Artele (științe și litere), Decretul (dreptul), Teologia și Medicina. Cărțile sînt rare și scumpe, iar studenții, are deseori trebuie să-și plătească singuri magistrul, au greutăți în a-și duce viața de pe o zi pe alta. Cu atît mai mult cu cît sudiile sînt foarte lungi (cel puțin 8 ani pentru un doctorat în teologie). Studenții alcătuiesc, ca atare, o lume turbulentă, foarte pestriță
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
senină, mai conformă statutului ecleziastic căruia cei mai mulți i se dedică, întemeietori pioși deschid pe proprie cheltuială colegii în care sînt primiți studenți bursieri. Astfel se prezintă colegiul fondat în 1257 la Pan de Robert de Sorbon, fiul unui țăran devenit magistru de teologie și cleric al Sf. Ludovic. Cît despre magistri, ei sînt ecleziastici, foarte ades Frați Predicatori sau Frați Minori, precum franciscanul Francis Ba-con, profesor la Oxford, sau domnicanii Toma d'Aquino și Albert cel Mare, canonizați amîndoi de Biserică
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]