5,446 matches
-
la readucerea unor astfel de creaturi sărmane la o stare mai rațională. Nu le-am bătut niciodată, nu le-am tratat niciodată rău, dar le-am Împiedicat să aducă vătămare altora sau lor Înșile”. Acest răspuns i-a plăcut mult maiorului. Femeia respectivă avea În jur de patruzeci de ani, iar când mi-a fost dată În grijă era atât de furioasă, Încât aproape oricine se temea de ea. Sărea, lovind pe oricine Îi ieșea În cale, și ar fi aruncat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Însă au considerat, pe nedrept, că numai lui Ventura i s-ar cuveni acest merit, de vreme ce el ar fi descoperit În Panjab mai multe monede bactriene decât posedau la acea dată toate muzeele Europei 3. Henri Creswicke Rawlinson (1810-1895) era maior În Persia În 1833 și abia În 1839 trimisul diplomatic englez la Kandahar, post care Îi va permite să-și asocieze numele la semnalarea și descifrarea inscripțiilor de la Behistun. Paul-Émile Botta, descoperitorul cetății Ninive, e medic și naturalist ca și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Tarzan al lui E. R. Burroughs sau Aventurile submarinului Dox. Este povestea unui temerar profesor de geografie, Ion Spineanu, care îi relatează tânărului său asistent o expediție întreprinsă la început de secol XX în jungla africană. Urmând o legendă arabă, maiorul Rosenchamp (din a cărui echipă face parte și Spineanu, acceptat după un concurs dificil) pleacă în fruntea unui grup, aflat în „goana după aur”, să caute în Congo un meteorit foarte valoros. În afara geografului român, toată echipa pornește la drum
SAVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289517_a_290846]
-
j. Neamț - 17.I.1913, București), poet. Este fiul Emiliei și al lui Francisc Scrob, medic. În Războiul pentru Independență din 1877, S., absolvent al Liceului Național din Iași (promoția 1875), era sublocotenent de infanterie. A avansat până la gradul de maior. Sentimentalul ofițer scria versuri care apăreau în „Stindardul” (1876) și în „Literatorul” (1880-1884). În 1881 Al. Macedonski îl prezintă publicului ca pe o speranță, alături de Duiliu Zamfirescu, iar în 1883 făcea parte din comitetul societății de la „Literatorul”. Colaborează la „Revista
SCROB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289583_a_290912]
-
punea escapadelor sentimentale, poetul demisionează în 1873, când dobândise gradul de căpitan. Retras la Tecuci, duce o viață aproape idilică. În 1876 acceptă funcția de prefect al județului Cahul. Odată cu izbucnirea războiului, în 1877, reintră în armată, cu gradul de maior, și participă la asaltul Plevnei. Cu acest prilej compune poezia Marșul călărașilor, care, pusă pe note de I. Mețescu, a fost tipărită și răspândită pe foi volante de societatea Junimea. Ajunge colonel, comandant de regiment și de garnizoană la Bacău
SERBANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289636_a_290965]
-
fictive”). De această dată rolul de „victimă” este jucat de țara întreagă, rămasă în 1989 fără conducător, în urma comploturilor de care masoneria și serviciile de securitate nu ar fi fost străine. SCRIERI: Bătrâna domnișoară n-are alibi, Craiova, 1976; Versiunea maiorului Vlad, Iași, 1977; Testamentul, Craiova, 1979; Spovedania unui spion, Cluj-Napoca, 1982; Prizonierul speranțelor, Iași, 1983; Agent secret, Iași, 1985; Egreta Brâncovenilor, Craiova, 1986; Ultima sută de metri, București, 1987; Statueta sfântului Leonard, Craiova, 1990; Pădurea cu plopi argintii, Iași, 1991
UNGHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290342_a_291671]
-
apoi s-a înscris la Facultatea de Drept, dar a întrerupt-o, fiind mobilizat pe frontul primului război mondial. Ulterior rămâne ofițer de cavalerie activ; totodată își încheie studiile în 1921. În 1940 intră în magistratura militară cu gradul de maior, îndeplinind funcția de șef al Cenzurii presei militare. Confundat pe peronul gării din Iași cu fratele său, generalul Octav Ulea, fost mareșal al Curții regale, în 1952 este arestat și în urma unei sentințe eronate rămâne întemnițat la Văcărești până în 1955
ULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290326_a_291655]
-
sublocotenent de infanterie, ulterior făcând carieră militară. Mai târziu, în perioada 1933-1937, frecventează Facultatea de Drept a Universității din Iași. În 1941 este rănit pe Frontul de Răsărit, după care va lupta pe Frontul de Vest. Avansat la gradul de maior, primește Ordinul Steaua României cu Spade în grad de Cavaler și Ordinul Coroana României cu Spade în grad de Cavaler cu panglică de Virtutea Militară. După război profesează avocatura la Iași. Debutul literar se produce în 1934 la „Realitatea ilustrată
VASILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290451_a_291780]
-
1977), Toamnă cu frunze negre (1978). Un imperativ al genului, și anume continuitatea serială, este obținut prin inventarea unui personaj-detectiv ce revine în mai multe cărți, mai cunoscuți fiind colonelul Călin Musceleanu, care apare întâi în O crimă aproape perfectă, maiorul de securitate Lucian, prezent în Moartea vine pe bandă de magnetofon (1966), Dispărut fără urmă etc., ori agentul B-39 din Soarele a murit în zori (1976), Mapa cenușie G.R., Toamnă cu frunze negre, Anotimpurile morții (1980), Operațiunea „Soare” (1984) ș.a.
ZINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290740_a_292069]
-
în 1847 se plângea lui Gheorghe Bibescu că era „horopsit”), se ocupă, la fel de zelos, de afacerile familiei, numeroase după trei căsnicii. Dintre copiii săi, mai cunoscuți au fost Ioan (Iancu) Fănuță, autor de versuri și traducător din Al. Dumas, și maiorul Atanasie Fănuță, o figură memorabilă pentru Constantin Bacalbașa. În 1848 Z.R. este alături de boieri de vază la tratativele purtate cu trimisul sultanului pentru restaurarea vechilor rânduieli. Prin activitatea sa publică el cunoscuse o serie de personalități: Barbu Știrbei, Ioan
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
întâia noapte de război. În roman se discută filosofie, se cimentează prietenii, se creionează tablouri idilice și scene mondene. O secvență aventuroasă - trecerea Dunării noaptea, cu lotci, în misiune de recunoaștere - e preludiul contracarării erosului prin tragic. Comăneșteanu, Milescu și maiorul Șonțu participă la atacul asupra redutei Grivița și își pierd viața. Moartea lui Milescu încununează un eroism funciar, impresionant prin manifestările lui autodisimulative. Relatarea întâmplărilor petrecute pe front, pe parcursul câtorva zile din august 1877, este, prin sobrietatea ei, prin concretețe
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
, Ioan (c. 1800 - c. 1870), traducător și autor dramatic. Este fiul Smarandei (n. Izașcu) și al lui Răducanu Voinescu, în 1800 sluger, în 1816 stolnic, mai târziu mare clucer. Ofițer de carieră (căpitan în 1830, maior în 1836, colonel în 1841), V. a fost aghiotant domnesc și a avut funcții militare importante: „ajutor al șefului oștirii”, „șef al ștabului oștirii”, „șef al ștabului domnesc”. În 1851 era printre conducătorii școlii militare înființate de domnitorul Barbu D.
VOINESCU I. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290627_a_291956]
-
parte și el, se hotărăște să-i facă „binele” până la capăt și îl împușcă în somn, înfrânându-și durerea nemărginită pe care i-o provoacă acest gest. Apare aici reduplicată, ca un pandant, o scenă similară cu aceea pe care maiorul Arnotă, tatăl lui Nucu, o trăise în timpul Războiului pentru Independență, când, spre a-și salva de suferințe prietenul mutilat, neamțul pe care îl învățase românește și pe care și-l făcuse frate, „reflexul conștiinței lui”, își călcase pe inimă și
VLADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
îl împușcase. E subliniată încă o dată, spre a căpăta contur definitiv, credința că binele trebuie făcut chiar cu riscul răului. Ca și în Menuetul, autorul aruncă peste realitate vălul misterului, irizând-o cu numeroase taine. Pe unele, precum cele ale maiorului Arnotă și ale rahagiului Alexe, își propune să le deslușească chiar Lucu, alter egoul autorului. Pe altele V. le lasă într-adins nedescifrate. De pildă, misterul dens care o înconjoară pe mama lui Lucu, poate cel mai interesant dintre personaje
VLADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
Anglia, cum erau „Vremuri nouă” sau „Calendarul «Luceafărul»”, unde colaborările se explică mai curând prin afinitățile cu cei care militau pentru idealul unității naționale. Din 1913 începe să manifeste interes față de literatura occidentală, prima lui traducere fiind un fragment din Maiorul Barbara de G. B. Shaw, publicată în „Vieața nouă”; e, de altfel, cea dintâi transpunere în limba română dintr-un text al dramaturgului irlandez și singura publicată până la război. Și alte personalități ale literaturii engleze moderne sunt prezentate pentru întâia
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
din Zece negri mititei de Agatha Christie, iar Melania Lupu se joacă simultan de-a detectivul și de-a infractoarea. Posibilitățile de improvizație ale autoarei par nesfârșite, în Spionaj la mănăstire (1972), de exemplu, având-o în centrul intrigii pe maiorul Minerva Tutovan, femeia de fier, ajutată de naivul și docilul căpitan Dobrescu, O.-B. folosește intertextul și ironia postmodernă. Procedeele sunt reluate în ciclul dedicat agentului secret al lui Altân-Bey, unde printr-o decupare secvențială se începe cu sfârșitul, întâmplările
OJOG-BRASOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
, George (9.III.1848, Iași - 6.XI.1910, București), memorialist, gazetar și critic literar. Este fiul Anei (n. Gugora) și al maiorului Vasile Panu, unul dintre aghiotanții lui Al. I. Cuza. A urmat școala primară (din 1856) și liceul (din 1860) în orașul natal, absolvindu-l în 1867. În același an devine student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din
PANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
1959 (în colaborare cu Mircea Popescu); George Simenon, Prima anchetă a lui Maigret (1913), București, 1966; ed. (Prima anchetă a lui Maigret. Maigret și fantoma), București, 1992 (în colaborare cu Marga Cosașu), Cazul Louise Laboine, București, 1969; Pierre Daninos, Carnetele maiorului Thompson, București, 1971. Repere bibliografice: Ion D. Sârbu, Grandoarea și servituțile debutului, TTR, 1956, 7; Tudor Vianu, „Ziariștii”, CNT, 1956, 41; D. Solomon, Al. Mirodan, GL, 1960, 51; M. Nedelcu, Al. Mirodan despre literatura dramatică, judecățile și prejudecățile aferente, CNT
MIRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
Crișana și Maramureș, există colinda cunoscută sub denumirile Corinda păcurarului Străienelul sau Cei trei păcurari, cântată în genere între Crăciun și Anul Nou, dar mai ales în cele trei zile ale Crăciunului. Celălalt tip de colindă, cuprinzând motivul „fata de maior”, circulă îndeosebi în zona Jiboului. Tematic, ceea ce deosebește versiunea-colindă de versiunea-baladă este episodul „oii năzdrăvane”, caracteristic numai baladei. Asupra baladei s-au făcut numeroase cercetări, cu metode diferite. Există o interpretare în sens ritualist și mitologic, ai cărei adepți au
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
Constantin Lupoaie, Alexandru Piticaru, Vintilă Vais și Liciniu Blaga. Sentința nr. 32 din 10 noiembrie 1954 a fost dată la București de către Tribunalul Militar pentru Unitățile MAI, prin completul de judecată format din general-maior Alexandru Petrescu, locotenent-colonel Gheorghe Eftimie, asesorii maior Teodor Vlase și căpitan Gheorghe Alexandru 1. În unanimitate, s-a hotărât că douăzeci dintre acuzați sunt vinovați și au fost condamnați la moarte, plus confiscarea averii personale pentru crima de acte de teroare în grup și crima de acte
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Vereșmortean(u) Nichifor 53, 73, 79, 125, 176, 210 Vintilescu Constantin 56, 143 Vintilescu Mihai 126 Vist Ioan 29 Vișovan Aurel 9, 162, 207 Vițel (gardian) 28 Vlad Aurel 28 Vlad D. 25 Vlad Iuliu, zis Micu 28 Vlase Teodor (maior) 94 Vlasu (profesor) 143 Voicescu Constantin 55, 60 Voin Ion 53, 55, 68-69, 71-74, 78-80, 90, 92, 95, 121, 125, 143, 176, 199, 209 (Voinea) Jean (Jan, fratele lui Voinea Octavian) 199, 211 Voinea Octavian 38, 55, 83, 85, 87
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ștefănescu, și pe cele mai noi ca Doamnele: Zina Moroianu, Sofia Meteș, Iulia Siminel, Bălășica Profiriu, Eugenia Popovici, Lucreția Herter, Cornelia Sassu, Elly Popovici, Irina Popescu, Angela Ghețu, Tina Dr. Papp, Emma Antonescu, Valeria Bejan, Atena Dumitrescu, Maria Potoceanu, Lucia Maior Gogulescu, Elena Dumitriu, Lucia Maior Seicărescu, Victoria Oprean, Lucia Dr. Stoixa, Domnul Nazarie din Galați, Doamna Mercedes Topescu de la Ismail, Eugenia Musată, Cornelia Chiticeanu, Natalia Lang, Ecaterina Dr. Bărbat, Sofia Mihulin, Ana Teodorescu, Eugenia Tordășanu, Pinula Doctor Kițulescu, Lucia Oană
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
noi ca Doamnele: Zina Moroianu, Sofia Meteș, Iulia Siminel, Bălășica Profiriu, Eugenia Popovici, Lucreția Herter, Cornelia Sassu, Elly Popovici, Irina Popescu, Angela Ghețu, Tina Dr. Papp, Emma Antonescu, Valeria Bejan, Atena Dumitrescu, Maria Potoceanu, Lucia Maior Gogulescu, Elena Dumitriu, Lucia Maior Seicărescu, Victoria Oprean, Lucia Dr. Stoixa, Domnul Nazarie din Galați, Doamna Mercedes Topescu de la Ismail, Eugenia Musată, Cornelia Chiticeanu, Natalia Lang, Ecaterina Dr. Bărbat, Sofia Mihulin, Ana Teodorescu, Eugenia Tordășanu, Pinula Doctor Kițulescu, Lucia Oană, Lucreția Mureșanu, Caliopi Delescu, Paulina
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
este foarte mare, Întrucât regimul devine pentru ei un mijloc de promovare și ascensiune pe scara socială. Dependența și limitarea capacității critice individuale sunt astfel anihilate (sau preîntâmpinate). Un exemplu concret dintr-un dosar profesional este În acest sens elocvent. Maiorul Bănică Niță Andrei, comandant al Coloniei de Muncă Mărculești În perioada 1 aprilie 1959 - 30 septembrie 1959, a fost transferat, ca urmare a desființării formațiunii, la Penitenciarul Văcărești, În funcția de șef al Secției Periș (30 septembrie - 1 mai 1960
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
la care au ajuns subiecții: Gradul militar maxim la care a ajuns Frecvența Procentul Procentul validat Procentul cumulat Valid locotenent 8 8 8,1 8,1 locotenent-major 8 8 8,1 16,2 căpitan 16 16 16,2 32,3 maior 6 6 6,1 38,4 locotenent-colonel 15 15 15,2 53,5 colonel 41 41 41,4 94,9 general 2 2 2 97 sublocotenent 3 3 3 100 TOTAL 99 99 100 Lipsă 999 1 1 TOTAL 100
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]