28,647 matches
-
după vreun cărășel, sau babușcă prinsă în cârlig și așa l-a înțepat pescarul norocos. După acest eveniment, m-am retras la uneltele mele și am schimbat nada în cârlige. Era deja ora nouă, începuse să fie mai cald pe mal, iar broaștele și-au început concertul. Un broscoi, cât un pumn de om voinic, stătea pe o piatră la marginea apei și își umfla două baloane în zona capului, scoțând un orăcăit gutural. În păduricea de pe malul celălalt, se auzea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383732_a_385061]
-
mai cald pe mal, iar broaștele și-au început concertul. Un broscoi, cât un pumn de om voinic, stătea pe o piatră la marginea apei și își umfla două baloane în zona capului, scoțând un orăcăit gutural. În păduricea de pe malul celălalt, se auzea cucul cântând, strigându-și numele. Ca un ecou, și alte păsări îi răspundeau din pădure. În pâlcul de stuf, o păsăruică gri, cu ciocul ascuțit și cu o lăcustă în el, se tot zburătăcea din loc în loc
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383732_a_385061]
-
-și numele. Ca un ecou, și alte păsări îi răspundeau din pădure. În pâlcul de stuf, o păsăruică gri, cu ciocul ascuțit și cu o lăcustă în el, se tot zburătăcea din loc în loc, strigându-și puii. Pe deasupra apei, lângă mal, un șarpe de apă se ondula încercând să păcălească niște broscuțe prostuțe și neatente la pericol. Luciul apei nu era tulburat decât de câteva lebede care se plimbau elegante pe lac. Cred că erau tot cele pe care le văzusem
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383732_a_385061]
-
eleșteului, printre puietul de pește. Acesta este dușmanul declarat al pescarului de apă dulce și aliatul celui ce pescuiește chefal la mare. Când cormoranii se adună în cârd și încep pescuitul în bazinele portuare, bancul de chefal se repede spre mal, sau se ascunde sub navele acostate, intrând în zona de activitate a pescarilor de chefal. Timpul se scurgea monoton și, din când în când, mai ridicam cu fixa câte un caras din apă. Ca de obicei, când momești la mal
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383732_a_385061]
-
mal, sau se ascunde sub navele acostate, intrând în zona de activitate a pescarilor de chefal. Timpul se scurgea monoton și, din când în când, mai ridicam cu fixa câte un caras din apă. Ca de obicei, când momești la mal pentru a pescui cu fixa, apare câte o broască țestoasă. Așa s-a întâmplat și acum: broasca și-a făcut apariția la suprafață și stătea nepăsătoare lângă pluta mea. Parcă mă sfida. Mă făcea atent că pot să scot fixa
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383732_a_385061]
-
Publicat în: Ediția nr. 2064 din 25 august 2016 Toate Articolele Autorului Curgi de milenii, impetuos etalând frumusețea Treci printre munți fabuloși, dealuri roditoare, Poieni locuite de zâne ce nu cunosc bătrânețea, Apoi, mlădios prin câmpii-bucuria raiului-sub soare. Primitor, deschizi malurile apelor curgătoare În ape ți se joacă - mici și mari-pești argintii Pe margini - minunate șiraguri, vesele izvoare Prin clipocit răspunzi tu râzând, cetelor hazlii. Uneori, afluenți năzuroși cu preaplinul pasager Te obligă vremelnic să-ți ieși tulburat din vad Clocotește
FLUVIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383768_a_385097]
-
apoi din nou pe cer și raza-i magic împletită În ramurile salciei, aplecată peste ape încunună Cu măreție împărătească noaptea clară. Răsplătită Gingașa clipă de aur aleargă cu valurile împreună. Îți văd și undele zvelte lovindu-se suav de maluri Aud și geamătul înăbușit al apelor, binecunoscut Când vântul modelator furios preface unda-n valuri Semn că eu cu tine, Fluviule, m-am înfrățit demult. Asemeni ție, viața mea a fost și este fluviu Traversează câmpii de răcoare, defilee, chei
FLUVIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383768_a_385097]
-
Moții mei, De Horea și de Iancu-Avram De-Acasa mea care-o mai am, De un copchil fără merinde Și dorul nu mă mai cuprinde, Mi-e dor de-Albac și de Ponor, Să stau la umbra unui nor Pe-un mal de Arieș târziu Cu toată apa lui să scriu Povestea unui neam întreg Pentru acei ce nu înțeleg Că Țara Moților pe hartă N-a fost nicicând și nu-i deșartă! Mi-e dor de-o Roșie Montană Și de-
POEME DIN MAI de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383739_a_385068]
-
dându-i frumoasa înfățișare de astăzi. Însă, la restaurare, în urma unor ciudate decizii, au fost înlăturate lespezile de mormânt (probabil sparte) și au fost scoase din morminte osemintele, resturile de îmbrăcăminte, bijuteriile și obiectele funerare, care au fost aruncate pe malurile Bahluiului. Așa au dispărut rămășițele pământești ale lui Vasile Lupu, ale soției sale Tudosca și ale fiilor săi Ștefan și Ioan, toți înmormântați în nișele sepulcrale din biserică. Mintea mea refuză să înțeleagă acele fapte, dar așa s-a întâmplat
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
dându-i frumoasa înfățișare de astăzi. Însă, la restaurare, în urma unor ciudate decizii, au fost înlăturate lespezile de mormânt (probabil sparte) și au fost scoase din morminte osemintele, resturile de îmbrăcăminte, bijuteriile și obiectele funerare, care au fost aruncate pe malurile Bahluiului. Așa au dispărut rămășițele pământești ale lui Vasile Lupu, ale soției sale Tudosca și ale fiilor săi Ștefan și Ioan, toți înmormântați în nișele sepulcrale din biserică. Mintea mea refuză să înțeleagă acele fapte, dar așa s-a întâmplat
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
un joc al copilăriei”. Piesa “Oglinda” - la fel de stranie, cu personaje determinate de numele lor: Ciob, Aurel, Scânteie, Lucică, Iliuță, Chibrit. În Actul I, doar două personaje: Ciob și Scânteie. Ce ar putea să discute un ciob și o scânteie, pe malul unui lac înconjurat de trestii? Ciob, plimbându-se pe malul lacului ascultă tristețea unui copac. E bine să descifrezi limbajul arborilor. Există în piesele Anei Cristina Popescu, întotdeauna o empatie între om și natură, în asemenea măsură încât omul și
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
determinate de numele lor: Ciob, Aurel, Scânteie, Lucică, Iliuță, Chibrit. În Actul I, doar două personaje: Ciob și Scânteie. Ce ar putea să discute un ciob și o scânteie, pe malul unui lac înconjurat de trestii? Ciob, plimbându-se pe malul lacului ascultă tristețea unui copac. E bine să descifrezi limbajul arborilor. Există în piesele Anei Cristina Popescu, întotdeauna o empatie între om și natură, în asemenea măsură încât omul și vietățile sau omul și florile sau copacii, se înfrățesc, comunică
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
de aici sunt aproape utopice, Ciob se autodefinește astfel: “Eu sunt un ciob, Scânteie, tu ești tânăr, pe mine mă încălzesc luminile acestea ce-și oglindesc făptura în lac. Ele îmi țin de foame și de sete”. Chibrit vine pe malul lacului zilnic, “să descifrez chipul fulgerului și să-i fur oglinda”. De la oglinda lacului, cei doi încerarcă să pătrundă, în limbaj metaforic, la “oglinda libertății”. Parabola ciobului care i-a intrat în ochi unui copil și i-a răpit libertatea
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
Dinescu?), sau sub formă de emisiuni cu dumnealui în calitate de amfitrion și totodată de bucătar, discutând diverse subiecte cu invitați de seamă la o masă copioasă cu un pahar de vin și cu tarafuri lăutărești, filmate prin bucătării, prin beciuri, pe malul Dunării, după cum am amintit și mai sus. Toate aceste calități l-au transformat, în timp, pe Mircea Dinescu, într-o personalitate marcantă a societății românești și i-ai adus, repet, simpatia publicului. În ciuda acestui fapt, personal îl consider pe Mircea
MIRCEA DINESCU ÎN ROCHIE SIMPLĂ DE STAMBĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383766_a_385095]
-
este o victimă a pomenitei globalizări, ci dimpotrivă: el a părăsit, cândva, demult, România, o societate închisă, opresivă, pe atunci, s-a stabilit în Suedia, mai întâi la Göteborg, de unde s-a mutat, urmându-și soția, Karin, la Mariestad, pe malul lacului Vänern, a avut o fiică, a divorțat, s-a afirmat profesional, apoi, neregretându-și, neapărat, desțărarea, dar neputând, cu nici un chip, și nedorind să se desprindă de duhul locului unde s-a născut și a copilărit, moare la Ullervad
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
Vänern, a avut o fiică, a divorțat, s-a afirmat profesional, apoi, neregretându-și, neapărat, desțărarea, dar neputând, cu nici un chip, și nedorind să se desprindă de duhul locului unde s-a născut și a copilărit, moare la Ullervad, pe malul unui râu, într-un spațiu pe care-l frecventa stăruitor, tocmai fiindcă îi amintea de satul său natal: “Ovidiu se ducea adesea singur pe Tidan River, la Ullervad. Avea niște poze făcute acolo. Spunea că acolo, lângă pod, se simte
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
deschide geamul repede) (se aud iarăși împușcături) Revoluționar 2 : Când îți spuneam eu că te grăbești!! (închide repede geamul) Revoluționar 1 : Hm... Revoluționar 2 : Așteaptă...Ai așteptat ăl mult, așteaptă și ăl puțân...Ce dracu’, te-neci ca țâganu’ la mal... Aoleu... Revoluționar 1 : Maică-mea crede cu siguranță că am murit... Revoluționar 2 : Iar te-ascunzi după fustele mă-tii...!? N-am mai văzut...! Revoluționar 1 : Bine, mă, fii tu erou dacă-ți arde, dar eu m-am săturat! Revoluționar
VIATA PRINTR-UN OCHI DE GEAM (TEATRU) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383736_a_385065]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > ȘI DE ȚI-AȘ POVESTI Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1388 din 19 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Și de ți-aș povesti, nu mi-ar ajunge viața Și nici oceanul maluri n-ar avea să cuprindă, Cuvântul ce din somn trezește dimineața Și soarele cu un zâmbet ar putea să-l aprindă! Și de ți-aș povesti, ar trece marea dealul Cărunta frunte munții încet vor apleca Pe doruri risipite să
ȘI DE ȚI-AŞ POVESTI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383797_a_385126]
-
avea să cuprindă, Cuvântul ce din somn trezește dimineața Și soarele cu un zâmbet ar putea să-l aprindă! Și de ți-aș povesti, ar trece marea dealul Cărunta frunte munții încet vor apleca Pe doruri risipite să îi sărute malul Când vorba mea duioasă glasu-și va ridica. Și de ți-aș povesti, de-o inima ce bate Când numără nisipul ce curge din clepsidră Că până sus la ceruri ecoul ei răzbate Cu toate că-i ascunsă-n a pieptului firidă Și
ȘI DE ȚI-AŞ POVESTI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383797_a_385126]
-
-aș fi avut un nume Pe-astă lume fără rost. Dar așa trist, pribegi-voi Căutându-mi în zadar, Firul vieții mele-ascunse Prin dureri fără hotar. Și-aștepta-voi în tristețe Fericiri duse de valuri, Înecate-n ape negre Și izbite printre maluri. Și sperând prin așteptare Alerga-voi de nebună, Pe sub mari și zări de ceață Și prin nopți fără de lună. Și căta-voi doru-n codru Și în taina-i fără freamăt, Stârnind lacrime de frunze Și suspine cu-al meu geamăt
DE-AI FI FOST de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380140_a_381469]
-
2016. Noah 7 Numărat, judecat, pedepsit, Înot pe spate, voios, O durere din adânc, ... Din care adânc? Nu suntem oare, frunze Sau trestii gânditoare? Adânc este doar Oceanul, Spun, „quia absurdum est” , Un protest, dar ce folos? Mă apropii de mal, Doamne ce nuferi, ce nalbe? Plutim de la un mal la altul. Citește mai mult Noah 7Numărat, judecat, pedepsit,Înot pe spate, voios,O durere din adânc, ...Din care adânc? Nu suntem oare, frunzeSau trestii gânditoare?Adânc este doar Oceanul,Spun
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
voios, O durere din adânc, ... Din care adânc? Nu suntem oare, frunze Sau trestii gânditoare? Adânc este doar Oceanul, Spun, „quia absurdum est” , Un protest, dar ce folos? Mă apropii de mal, Doamne ce nuferi, ce nalbe? Plutim de la un mal la altul. Citește mai mult Noah 7Numărat, judecat, pedepsit,Înot pe spate, voios,O durere din adânc, ...Din care adânc? Nu suntem oare, frunzeSau trestii gânditoare?Adânc este doar Oceanul,Spun, „quia absurdum est” ,Un protest, dar ce folos?Mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
Citește mai mult Noah 7Numărat, judecat, pedepsit,Înot pe spate, voios,O durere din adânc, ...Din care adânc? Nu suntem oare, frunzeSau trestii gânditoare?Adânc este doar Oceanul,Spun, „quia absurdum est” ,Un protest, dar ce folos?Mă apropii de mal,Doamne ce nuferi, ce nalbe? Plutim de la un mal la altul.... XIII. NOAH 6, de Boris Mehr , publicat în Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016. Noah 6 Înainte râurile erau femei, iar marea era bărbatul iubit, acum lucrurile s-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
spate, voios,O durere din adânc, ...Din care adânc? Nu suntem oare, frunzeSau trestii gânditoare?Adânc este doar Oceanul,Spun, „quia absurdum est” ,Un protest, dar ce folos?Mă apropii de mal,Doamne ce nuferi, ce nalbe? Plutim de la un mal la altul.... XIII. NOAH 6, de Boris Mehr , publicat în Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016. Noah 6 Înainte râurile erau femei, iar marea era bărbatul iubit, acum lucrurile s-au inversat. Aparent nu s-a schimbat nimic. Zăpada
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
mare-ngrijorare Mă complăceam într-una, an de an. Cu pas bătătorind acum cărări Și mintea încărcată de cuvinte. Eu mă gândesc că nu există zări Ca visele să fie ne-mplinite. Cad stele noi și-s răuri în cascadă La ”malul” tău adast când mă întorc. Cu visele ce-acuma stau grămadă Pe viața asta preschimbată-n troc. Porți semnul crucii tale cu credință Departe de oricare dintre noi. Luând mereu ca și o referință Iubirea ce-am avut-o amândoi
SEMNUL CRUCII de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380131_a_381460]