2,011 matches
-
Dintre cele trei perioade, cea de mijloc fusese de departe cea mai violentă. Se reproșau partidului mijloacele nu tocmai fericite prin care se instituise primatul producțiilor sovietice asupra celor autohtone, de inspirație occidentală, burgheză/decadentă 2. Arestările, detențiile, domiciliul obligatoriu, marginalizările, comprimările, demascările publice, și, nu în ultimul rând, instituirea terorii ca stare de spirit cotidiană au fost direcțiile principale ale revoluției culturale declanșate după 19483. M. Ralea identifica la sfârșitul primului deceniu postbelic trei categorii de intelectuali: cei educați "complet
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de serviciu al partidului, Mihail Roller, responsabil în viziunea liderului PMR de proasta relație pe care partidul o avea cu intelectualitatea 11. Potrivit lui Pavel Țugui, șeful Sectorului de literatură și artă din cadrul Secției Propagandă și Agitație a CC al PCR, marginalizarea lui M. Roller nu a rămas neobservată, secția fiind invadată de memorii și cereri de audiență de la istorici, scriitori și oameni de artă care cereau să fie reabilitați sau eliberați din închisorile în care fuseseră aruncați 12. Scrisorile adresate de
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
13 octombrie 1980, este ilustrativă atât pentru intervenția directă a puterii în administrarea creației literare, cât și pentru conflictele care dezbinau deopotrivă redacțiile revistelor literare și Uniunea Scriitorilor. Mircea Dinescu, ca reprezentant al Comisiei de tineret a Uniunii Scriitorilor, acuza marginalizarea tinerei generații de către scriitorii consacrați, preocupați să-și conserve privilegiile și pozițiile. În opinia lui Dinescu, revista Luceafărul își pierduse demult misiunea de a promova tinerele talente, fiind transformată într-o replică a Săptămânii. În ciuda tuturor obstacolelor, Dinescu îl asigura
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
fapt ce-i făcea extrem de sensibili la semnele de atenție ale puterii. Al patrulea și cel mai rar uzitat în formă pură a fost opresiunea celor considerați periculoși. Interdicția de a părăsi țara, inventarea unor dificultăți la publicarea lucrărilor sau marginalizarea profesională erau asociate, de cele mai multe ori, cu o atentă supraveghere din partea Securității. În cele mai multe cazuri, strategia preferată a lui Ceaușescu a constituit-o folosirea combinată a tuturor mijloacelor aflate în arsenalul sistemului. Politica ideologică, alături de cea externă și cea economică
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
literați. În semn de solidaritate cu Eugen Barbu, Marian Popa, Alexandru Piru, Vladimir Streinu, Nicolae Crevedia, Ion Lăncrănjan și Alexandru Oprea și-au întrerupt colaborarea cu revista, Ștefan Bănulescu fiind nevoit să închege, din mers, o nouă echipă de colaboratori. Marginalizarea fostei formații literare de la Luceafărul nu a însemnat nicidecum sfârșitul luptelor literare, ba chiar - așa cum reiese din documentele de arhivă - am putea afirma că îndepărtarea lui Eugen Barbu din această funcție de conducere a constituit incipitul marilor dispute din literatura română
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nu și-a mai reluat activitatea cunoscută dinainte de 1939. Chiar dacă în anul 1946 Stahl și Golopenția au organizat mici cercetări de teren colective, rezultatele acestora au rămas neprelucrate și nepublicate. Deși în acești ani postbelici se făcea tot mai simțită marginalizarea celor care predaseră sociologia la Universitatea din București, duritatea desființării din anul 1948 i-a surprins pe membrii școlii gustiene. În vara anului 1948 a avut loc reforma învățământului, ocazie cu care sociologia a dispărut din programa universitară, iar profesorii
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
căror principală preocupare este critica marxismului ori a efectelor aplicării acestuia în practica politică fiind prizonierii "capcanei lui Marx". Această situare nu-i face, desigur, marxiști, dar demersul lor contribuie la ceea ce am numit, într-un alt loc, procesul de marginalizare conceptuală a ideologiei, desfășurat pe două coordonate: îngustarea semantică și contaminarea semantică 15. În primul caz, semnificația ideologiei este redusă la ceea ce ține de fals în perspectivă epistemologică și la irațional în perspectivă politică. În cel de-al doilea, sensul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Cu voi..., Comedii în fond. Au reapărut (le văd, nu trebuie să mi le imaginez) contrastele de tip burghez („vălmășagul milionar” și „milogirile de cimitire”, de pildă) și o întreagă faună „pozitivistă” care sfidează „idealul” și crede în „evanghelia banului”. Marginalizarea scriitorului nu mai e o chestiune teoretică, ci o realitate imediată. Poet, prozator, dramaturg, critic și istoric literar, el a început deja să simtă rigorile „cercului barbar și fără sentiment”, „humorul” guvernanților, umilința de a umbla cu pantahuza. în Bacovia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și stimulând procesul de "democratizare a democrației". 1.4.2 Efecte negative În timp ce majoritatea efectelor pozitive sunt legate de includerea unor grupuri anterior excluse (fie că excluderea este subiectivă sau obiectivă), cele mai multe efecte negative menționate în literatură sunt legate de marginalizarea anumitor grupuri sociale, de slăbirea instituțiilor politice, care culminează subminarea drepturilor și protecției acordate minorităților. Urmărind pozițiile principale din acea literatură care vede în populism o amenințare la adresa calității democrației, putem alcătui o listă cu următoarele efecte potențial negative. (1
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
un rol de remediu, mai degrabă decît de amenințare la adresa democrației. Cu toate acestea, izolarea politică SPR-RSČ și lipsa de credibilitate politică și intelectuală, nu a permis acestui partid să construiască o critică serioasă a excluderii socio-economice, a alienării și marginalizării unor grupuri din societate cehă postcomunistă și nici a corupției care a erodat tranziția postcomunistă (Reed 1996). 4.3.3 Populismul periferic al Republicanilor: cauze și contexte În general, exemplul SPR-RSČ se află în consonanță cu ipotezele avansate în primul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
neglijată de administrațiile tehnocratice succesive" (Castro Rea et al., 1990: 276). La început baza PRD a fost atrasă de acest discurs. În al doilea rând, în 1988, condițiile sociale din Mexic erau favorabile apariției unui lider populist. Așa cum notează Freidenberg, "marginalizarea și excluderea socio-economică reprezintă scenariile ideale pentru emergența populismului" (2007: 45). În ciuda unei revoluții, a existenței unui partid hegemonic care clama că reprezintă interesele clasei muncitoare și ale țărănimii, în ciuda a 30 de ani de dezvoltare economică semnificativă (1940-1970), Mexicul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a fi acceptat ca partener de coaliție, să renunțe la "revoluția culturală" și la "A Treia Republică", să-și declare sprijinul pentru "parteneriatul social" și Uniunea Europeană și să condamne fără echivoc nazismul (vezi Fallend, 2004b: 122-3). Însă politica oficială de marginalizare (Ausgrenzung) l-a făcut din nou un partid populist atrăgător pentru că s-a prezentat ca victimă a sistemului (Mouffe, 2005a: 64). Pe de altă parte, o largă majoritate a votanților nu doreau ca FPÖ să ajungă la guvernare. În 1995
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în Venezuela și în alte state din America Latină, această căutare de modele de dezvoltare alternative a politizat din nou inegalitățile socio-economice. După criza datoriilor din anii 1980, solicitările de stabilizare a economiei și slăbirea mișcărilor muncitorești consacrate au dus la marginalizarea actorilor politici responsabili de aplicarea măsurilor redistributive. Cu toate acestea, populismul lui Chávez promova în mod explicit incluziunea socială și economică a grupurilor defavorizate prin întărirea rolurilor redistributiv, de dezvoltare și de bunăstare socială ale statului. Spre deosebire de alte pesonalități populiste
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ales lovitura de stat militară a aruncat o umbră de îndoială peste reputația democratică a opoziției. Într-adevăr, în felul acesta au făcut jocul unei personalități populiste care a conceput competiția politică mai ales în termeni de confruntare și conspirație. Marginalizarea opoziției în cadrul instituțional oficial s-a datorat totuși manipulării lui Chávez a conceptului de suveranitate populară - mobilizarea se realiza prin mijloace plebiscitare - pentru a ocoli sau înlocui instituțiile care asigurau controlul și echilibrul și pentru a schimba apoi regulile jocului
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
literare în jurnalism față de știrile obiective / 73 3. Predecesorii jurnalismului literar american modern / 119 4. Jurnalismul literar narativ, jurnalismul de senzație și cel de investigație / 178 5. Ce a urmat: Jurnalismul literar narativ de la 1910 până la "Noul" jurnalism / 199 6. Marginalizarea critică a jurnalismului literar american / 263 Codă / 311 Apendice / 315 Bibliografie / 327 Index / 355 Prefață Cu mai mulți ani în urmă, când am început să predau jurnalismul literar, m-am orientat într-o direcție care mi se părea cât se
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Bakhtin a "prezentului neconcludent". Aștept cu mult interes descoperirile viitoare și acele argumente critice care vor continua să stabilească granițele acestui domeniu, ca să folosesc o expresie a lui John Keats, "prin stoarcerea gândirii". Porțiuni ale capitolului 6 derivă din articolul "Marginalizarea critică a jurnalismului literar american" Critical Studies in Mass Communication 15-1 (martie 1998); 61-84; acest material a fost folosit prin amabila permisiune a Asociației Naționale de Comunicație JOHN C. HARTSOCK Mulțumiri Sunt mulți aceia cărora trebuie să le mulțumesc pentru că
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
politica lumii academice legată de un termen atât de controversat cum este cel de "jurnalism". Pur și simplu a existat o prejudecată în studiile de anglofilie împotriva "jurnalismului", o problemă pe care am discutat-o în ultimul capitol unde tratez marginalizarea critică a acestei forme de expresie. Deci când Winterwood caracterizează forma ca pe o "altă" literatură, reînscrie tacit într-un statut marginal această formă de scris care poate fi considerată prin construcție "jurnalism": în încercările sale de a căuta o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fi considerată prin construcție "jurnalism": în încercările sale de a căuta o terminologie, testând diferitele nomenclaturi, el nu consideră nici măcar o dată că ar putea eticheta această formă de expresie ca fiind "jurnalism" (ix). În același timp o mișcare inversă de marginalizare și discriminare se produce în jurnalismul și mass-media lumii academice ajungându-se la presupunerea că acest jurnalism poate avea merite "literare", o idee care va fi analizată mai târziu. Există dovezi că acest blocaj academic a început să se fisureze
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
al literaturii, sau ca pe o imagine îndepărtată a trecutului perfect, așa cum îl caracterizează el. Mai mult, această interpretare nu este lipsită de o legitimare istorică, o legitimare care a fost în mare parte trecută cu vederea în politica de marginalizare dusă de academiile literare și în originile sensului cuvântului roman: "Cuvântul nostru, care se trage din italienescul novella 57 și care poate fi direct tradus ca noutăți, sugerează noul statut al anecdotei narative care dorește să fie și recentă și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
întrebare importantă și, încercând să aflăm răspunsul la ea, înțelegem mai bine jurnalismul literar prin istoria ce i-a fost refuzată. O asemenea înțelegere ar putea doar să determine mai departe importanța poziției pe care o ocupă noul jurnalism. 6 Marginalizarea critică a jurnalismului literar american În 1975, când noul jurnalism începea să intre într-o altă etapă, și când publicul american era sătul de tot ceea ce era identificat cu transformările culturale din anii '60 și cu înfrângerea din Vietnam, criticul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fi o imperfecțiune narativă pentru ambele părți, cât și un element care să le amintească ceea ce aceste sectoare ale academiei au căutat cu atâta sârguință să evite în eforturile lor critice de a evidenția esențialul. Totuși, astfel de politici de marginalizare a jurnalismului se vor evidenția puțin mai târziu, în momentul teoretizării practicii, în anii '20, și al apariției studiilor de comunicare de masă în anii '40, un studiu care a pretins, fără nici o îndoială, că jurnalismul îi aparține. În acest
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a fi legată de valorile umane concrete de care numai tehnica prozei este apropiată, dintr-un motiv inexplicabil" (119). Pretenția lui Wilson pentru o părere despre proză folositoare doar "în relație cu valorile umane concrete" devine o temă repetabilă în marginalizarea prozei jurnalistice de către consacrarea literară. Această provocare poate fi îndreptată în mod egal, împotriva comentariului lui Pattee din 1915 despre declinul eseului în categoria articolelor business, "cel mai în proză dintre toate prozele", și împotriva remarcii lui Hawthorne din 1906
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
al ambelor tipuri de jurnalism. Nu a fost numai un critic literar, ci a fost și adeptul stilului anilor '30 - adică al "reportajului documentar", în povestea sa despre marșul muncii sponsorizat de comuniștii din Manhattan, pentru revista The New Republic. Marginalizarea inițiativei jurnalistice de către o academie engleză elitistă este oglindită în remarcile făcute de William A. Nitze în 1929, când scrie, în adresa prezidențială de la MLA: "După cum se vede, criticii noștri literari sunt niște indivizi triști. În această lume lipsită de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
O asemenea concluzie problematică poate să ducă la ideea în cercurile de studii ceva mai academice că jurnalismul literar/nonficțiunea nu pot fi obiect critic pentru că le lipsește câmpul de focusare și greutatea, ceea ce va duce în continuare la o marginalizare a formei. Aceasta este o încercare de a demonstra că forma - indiferent de numele pe care îl poartă - este vie și așteaptă cu deschidere încercările critice viitoare. Mai mult, o viitoare marginalizare a formei nu va mai avea circumstanțe atenuante
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
greutatea, ceea ce va duce în continuare la o marginalizare a formei. Aceasta este o încercare de a demonstra că forma - indiferent de numele pe care îl poartă - este vie și așteaptă cu deschidere încercările critice viitoare. Mai mult, o viitoare marginalizare a formei nu va mai avea circumstanțe atenuante, pentru că textele jurnalismului literar/nonficțional au fost scrise și există. Bibliografie Ade, George, In Babel: Stories of Chicago, New York: McClure, Phillips, 1903. ―, The Permanent Ade, Ed. Fred C. Kelly, Indianapolis: Bobbs, 1947
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]