1,214 matches
-
prim-plan temeri ale liderilor "democrațiilor populare", marionete ale fostului lider de la Kremlin; în absența garanțiilor oferite de mentorul lor, aceștia începuseră să conștientizeze incertitudinea și precaritatea propriilor poziții. În același timp, a impulsionat ambițiile politice ale unor lideri locali marginalizați, care presimțiseră oportunitățile derivabile din noua conjunctură și își făceau planuri pentru a le exploata. În timp ce Uniunea Sovietică experimenta trecerea de la ceea ce am numit leninism post-revoluționar la leninismul europenizat, sateliții est-europeni încercau, în general, să se mențină pe coordonatele ideologice
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a acesteia, dublată de eliberarea pe scară largă a deținuților politici (Stanciu: 2010, 57). "În România, Declarația s-a bucurat de o aprobare unanimă" își amintește Sorin Toma, fost redactor-șef al cotidianului Scânteia, pe atunci exclus din partid și marginalizat (Toma: 2004: 189). Deși regimul câștigase o anumită popularitate (Deletant: 2006, 158), atmosfera politică rămăsese însă una încordată, iar neajunsurile economice pe care le îndura populația își făceau în continuare simțită prezența. "Lipsurile materiale și nivelul de trai scăzut al
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
să se înțeleagă toate urmările măsurii respective", se dezvinovățește Mizil (2001, 437-438, subl. în orig.; vezi și Tudor-Pavelescu: 2004, 122). Un alt pas în aceeași direcție l-a oglindit decizia de a reabilita, în 1968, foști membri proeminenți ai partidului, marginalizați sau chiar executați la ordinele exprese ale lui Dej. Este vorba de Lucrețiu Pătrășcanu, Ștefan Foriș, Miron Constantinescu, Teohari Georgescu, Belu Zilber etc. O comisie a fost creată special pentru această sarcină încă din 1965. Desigur, dincolo de retorica restabilirii "legalității
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
analfabeți, educația adulților șomeri etc.) sau serviciul oferit, pentru a ameliora o anumită problemă socială. Pe măsură ce problemele sociale cărora era chemată să le ofere soluții ameliorative se internaționalizau (de exemplu, educația pentru pace, pentru toleranță etnică și religioasă, pentru grupuri marginalizate socialetc.), s-au făcut eforturi de compatibilizare lingvistică, termenii din limba engleză tinzând să se impună. Principalele confuzii terminologice în domeniu provin din utilizarea sintagmelor oarecum sinonime de educație continuă și educația adulților (continuing education și adult education). Acești termeni
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fost într-o perioadă de șomaj sau este în situația de a risca să-și piardă locul de muncă). Educația adulților, în shimb, vizează aspecte mai generale, dimensiuni educaționale alternative, ce trebuie acoperite (civică, culturală, de timp liber, pentru grupurile marginalizate social sau intervenții educative specifice diferitelor grupuri de adulți: bătrâni, femei casnice, șomeri, imigranți, minoritari etc.). Cele două orientări se regăsesc și în accepțiunile date de OECD, respectiv UNESCO educației adulților. Astfel, OECD are mai mult o accepțiune economică asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unor pasiuni și interese etc.; - asigurarea participării active la viața social-comunitară a tuturor, atât pentru profitul fiecăruia, în urma dezvoltării comunității, dar mai ales pentru a-și aduce aportul la ameliorarea/soluționarea diverselor probleme sau la sprijinirea celor în dificultate, a marginalizaților social etc. Este vorba, în acest sens, despre asigurarea unui mediu deschis de învățare care să permită accesul la învățare pentru fiecare, prin oferirea de informații, ghidare și îndrumare pentru toate ofertele disponibile. Pe de altă parte, este vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
recunoașterea educației adulților ca o investiție, și nu ca un indicator de consum social. Sunt necesare politici inclusive, care să ia măsuri concrete și să aloce resursele adecvate pentru sprijinirea accesului la educație a persoanelor cu nevoi speciale, din grupuri marginalizate social. Sintetizând, este necesar ca direcțiile de politică educațională la nivel european să stimuleze participarea la educație, acționând, în acest sens, pe cel puțin patru paliere/niveluri (Nuissl, 1999): - al cererii: sprijinirea învățării autodirijate, conștientizarea nevoii de educație, prin dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
țării în care au emigrat, având dificultăți de integrare), analfabetism de revenire sau semianalfabetism (propriu celor pentru care este necesară o postalfabetizare datorată unui îndelungat absenteism școlar, în care au uitat aproape tot), analfabetism instrumental (asemănător celui clasic, propriu celor marginalizați sau fără șanse de acces, handicapaților sau nomazilor), analfabetism funcțional (desemnând deficiențe în cunoștințele și deprinderile de bază sau pierderea capacității de a le folosi, în condițiile neutilizării lor). În România, din păcate, fenomenul analfabetismului (nerecunoscut oficial până în 1989, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ne raportăm la un adevăr absolut, în abordările postmoderne, totul este „contestat” și relativ: nu vorbim despre adevăruri absolute, totul poate fi chestionat, iar diferite interpretări (ale socialului) sunt acceptate.Postmodernismul acceptă diversitatea ideilor, oamenilor și instituțiilor, ceea ce permite șigrupurilor marginalizate social să-și afirme valoarea egală. Chiar dacă postmodernismul poate fi criticat pentru un prea mare relativism, avantajul este că dispersează diferitele forțe de opresiune, așa cum sunt evidențiate de acest grupaj teoretic. Fundamentul antropologic aduce explicitări în domeniul educației adulților mai
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de studiu în instituțiile similare din Danemarca. Creșterea cererii de noi calificări, ca și a șomajului a determinat Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) să aloce fonduri importante pentru programe de pregătire profesională a șomerilor, pentru programe de reintegrare a persoanelor marginalizate sau dezavantajate, înființându-se multe instituții ce asigurau recalificarea profesională continuă. În 1996, MMPS a creat 14 centre regionale pentru gestionarea pregătirii și reintegrării șomerilor pe piața muncii. În aceste condiții, s-a dezvoltat o piață a formării profesionale continue
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
aria de acoperire: cu caracter național, regional sau local. Vom încerca să trecem în revistă pe cele mai relevante dintre ele, grupându-le în funcție de câteva dimensiuni semnificative: formarea profesională inițială și continuă, respectiv educația generală a adulților, educația pentru grupurile marginalizate social, educația pentru cetățenie democratică și alte inițiative civice, apoi activitatea de cercetare. Formarea profesională a adulților se organizează fie pentru inițiere, fie pentru calificare (mai ales în formarea inițială, dar și în cea continuă, dacă a părăsit școlaritatea fără
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
promovează cultura și arta în rândul adulților, cu scop educațional explicit sau implicit. Tot ca parte a educației generale a adulților sunt și ofertele ce privesc educația pentru timpul liber, educația pentru cetățenie democratică, pentru sănătate sau ecologică, pentru grupuri marginalizate social etc., dimensiuni ale educației non-formale a adulților, care sunt deservite mai mult de instituții nonguvernamentale și nu se bucură de o finanțare susținută din partea statului, fiind, în cele mai multe cazuri, inițiative ale societății civile, subscrise adesea unor mișcări sociale. Dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ar fi: campanii educaționale, proiecte de dezvoltare a materialelor (ameliorative, de conștientizare, de intervențieetc.), cursuri de formare a celor care lucrează cu cei vizați etc. De exemplu, dorim să realizăm un program educațional destinat lărgirii participării la educație a persoanelor marginalizate social (femei casnice semianalfabete din mediul rural, să spunem). Acest program ar putea cuprinde mai multe componente/direcții de acțiune, printre care și cursuri de abilitare a persoanelor de sprijin, a facilitatorilor comunitari care să lucreze cu aceste femei, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
analfabeți, educația adulților șomeri etc.) sau serviciul oferit, pentru a ameliora o anumită problemă socială. Pe măsură ce problemele sociale cărora era chemată să le ofere soluții ameliorative se internaționalizau (de exemplu, educația pentru pace, pentru toleranță etnică și religioasă, pentru grupuri marginalizate socialetc.), s-au făcut eforturi de compatibilizare lingvistică, termenii din limba engleză tinzând să se impună. Principalele confuzii terminologice în domeniu provin din utilizarea sintagmelor oarecum sinonime de educație continuă și educația adulților (continuing education și adult education). Acești termeni
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fost într-o perioadă de șomaj sau este în situația de a risca să-și piardă locul de muncă). Educația adulților, în shimb, vizează aspecte mai generale, dimensiuni educaționale alternative, ce trebuie acoperite (civică, culturală, de timp liber, pentru grupurile marginalizate social sau intervenții educative specifice diferitelor grupuri de adulți: bătrâni, femei casnice, șomeri, imigranți, minoritari etc.). Cele două orientări se regăsesc și în accepțiunile date de OECD, respectiv UNESCO educației adulților. Astfel, OECD are mai mult o accepțiune economică asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unor pasiuni și interese etc.; - asigurarea participării active la viața social-comunitară a tuturor, atât pentru profitul fiecăruia, în urma dezvoltării comunității, dar mai ales pentru a-și aduce aportul la ameliorarea/soluționarea diverselor probleme sau la sprijinirea celor în dificultate, a marginalizaților social etc. Este vorba, în acest sens, despre asigurarea unui mediu deschis de învățare care să permită accesul la învățare pentru fiecare, prin oferirea de informații, ghidare și îndrumare pentru toate ofertele disponibile. Pe de altă parte, este vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
recunoașterea educației adulților ca o investiție, și nu ca un indicator de consum social. Sunt necesare politici inclusive, care să ia măsuri concrete și să aloce resursele adecvate pentru sprijinirea accesului la educație a persoanelor cu nevoi speciale, din grupuri marginalizate social. Sintetizând, este necesar ca direcțiile de politică educațională la nivel european să stimuleze participarea la educație, acționând, în acest sens, pe cel puțin patru paliere/niveluri (Nuissl, 1999): - al cererii: sprijinirea învățării autodirijate, conștientizarea nevoii de educație, prin dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
țării în care au emigrat, având dificultăți de integrare), analfabetism de revenire sau semianalfabetism (propriu celor pentru care este necesară o postalfabetizare datorată unui îndelungat absenteism școlar, în care au uitat aproape tot), analfabetism instrumental (asemănător celui clasic, propriu celor marginalizați sau fără șanse de acces, handicapaților sau nomazilor), analfabetism funcțional (desemnând deficiențe în cunoștințele și deprinderile de bază sau pierderea capacității de a le folosi, în condițiile neutilizării lor). În România, din păcate, fenomenul analfabetismului (nerecunoscut oficial până în 1989, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ne raportăm la un adevăr absolut, în abordările postmoderne, totul este „contestat” și relativ: nu vorbim despre adevăruri absolute, totul poate fi chestionat, iar diferite interpretări (ale socialului) sunt acceptate.Postmodernismul acceptă diversitatea ideilor, oamenilor și instituțiilor, ceea ce permite șigrupurilor marginalizate social să-și afirme valoarea egală. Chiar dacă postmodernismul poate fi criticat pentru un prea mare relativism, avantajul este că dispersează diferitele forțe de opresiune, așa cum sunt evidențiate de acest grupaj teoretic. Fundamentul antropologic aduce explicitări în domeniul educației adulților mai
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de studiu în instituțiile similare din Danemarca. Creșterea cererii de noi calificări, ca și a șomajului a determinat Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) să aloce fonduri importante pentru programe de pregătire profesională a șomerilor, pentru programe de reintegrare a persoanelor marginalizate sau dezavantajate, înființându-se multe instituții ce asigurau recalificarea profesională continuă. În 1996, MMPS a creat 14 centre regionale pentru gestionarea pregătirii și reintegrării șomerilor pe piața muncii. În aceste condiții, s-a dezvoltat o piață a formării profesionale continue
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
aria de acoperire: cu caracter național, regional sau local. Vom încerca să trecem în revistă pe cele mai relevante dintre ele, grupându-le în funcție de câteva dimensiuni semnificative: formarea profesională inițială și continuă, respectiv educația generală a adulților, educația pentru grupurile marginalizate social, educația pentru cetățenie democratică și alte inițiative civice, apoi activitatea de cercetare. Formarea profesională a adulților se organizează fie pentru inițiere, fie pentru calificare (mai ales în formarea inițială, dar și în cea continuă, dacă a părăsit școlaritatea fără
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
promovează cultura și arta în rândul adulților, cu scop educațional explicit sau implicit. Tot ca parte a educației generale a adulților sunt și ofertele ce privesc educația pentru timpul liber, educația pentru cetățenie democratică, pentru sănătate sau ecologică, pentru grupuri marginalizate social etc., dimensiuni ale educației non-formale a adulților, care sunt deservite mai mult de instituții nonguvernamentale și nu se bucură de o finanțare susținută din partea statului, fiind, în cele mai multe cazuri, inițiative ale societății civile, subscrise adesea unor mișcări sociale. Dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ar fi: campanii educaționale, proiecte de dezvoltare a materialelor (ameliorative, de conștientizare, de intervențieetc.), cursuri de formare a celor care lucrează cu cei vizați etc. De exemplu, dorim să realizăm un program educațional destinat lărgirii participării la educație a persoanelor marginalizate social (femei casnice semianalfabete din mediul rural, să spunem). Acest program ar putea cuprinde mai multe componente/direcții de acțiune, printre care și cursuri de abilitare a persoanelor de sprijin, a facilitatorilor comunitari care să lucreze cu aceste femei, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
părinte abuziv, profesionist abuziv, natura dezlănțuită etc.) și aceea a victimei, care poate fi ținta violenței sau poate suporta violența chiar dacă nu îi este direct adresată. Victima poate fi oricine: un copil, o femeie, un bătrân, un bărbat, grupuri sociale marginalizate, animalele, natura, o întreagă societate etc. Efectul violenței intense, ce pune în pericol însăși viața, este distrugerea provocată și trauma lăsată. Victima care nu este țintită de violență, dar este martoră la evenimentele violente poate fi la fel de traumatizată ca și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prin istoria de viață, începând cu copilăria mică. în multitudinea factorilor ce determină vulnerabilitatea unei persoane expuse riscurilor, literatura de specialitate consemnează: apartenența de gen, femeile fiind mai vulnerabile decât bărbații (Dohrenwend, 2000; Johnson, Wiechelt, 2004); apartenența la un grup marginalizat social (Dohrenwend, 2000; Johnson, Wiechelt, 2004); statutul socioeconomic (Dohrenwend, 2000). în societatea comunistă din România, femeile au constituit un grup-țintă al politicilor deșănțate ale lui Ceaușescu (așa cum am arătat mai sus). în raporturile dintre putere și popor, categoria largă a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]