3,668 matches
-
Premiului Nobel pentru pace, ce are nu numai meritul de a fi pus capăt, în mod voluntar, Războiului Rece, ci și acela, probabil involuntar, de a fi încheiat și maleficului experiment bolșevic de impunere cu forța în practică a teoriei marxiste a comunismului (după malformarea gravă de către V.I. Lenin a teoriei marxiste). Adăugăm acestei simpatii admirația profundă față de personalitatea copleșitoare a papei Ioan Paul al II-lea. Aceste sentimente sunt influențate, poate, și de faptul că am avut șansa de a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fi pus capăt, în mod voluntar, Războiului Rece, ci și acela, probabil involuntar, de a fi încheiat și maleficului experiment bolșevic de impunere cu forța în practică a teoriei marxiste a comunismului (după malformarea gravă de către V.I. Lenin a teoriei marxiste). Adăugăm acestei simpatii admirația profundă față de personalitatea copleșitoare a papei Ioan Paul al II-lea. Aceste sentimente sunt influențate, poate, și de faptul că am avut șansa de a-i vedea, pe ambii, cu prilejul vizitelor pe care le-au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Production of Popular Memories: The Columbus Quincentenary and the Pedagogy of Countercommemoration”, în H. Giroux și P. McLaren (eds.), Between Borders: Pedagogy and the Politics of Cultural Studies, Routledge, New York, 1993, pp. 127-142. 67. Vezi C.A. Bowers, „Orthodoxy in Marxist Educational Theory”, Discourse, 1/ 1981; The Promise of Theory: Education and the Politics of Cultural Change, Longman, New York, 1984; „The Dialectic Nihilism and the State: Implications for an Emancipatory Theory of Education”, Educational Theory, 36/1986; Elements of a Postliberal
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
II-a, Routledge, Londra. Arac, J. (ed.) (1986), Postmodernism and Politics, Minnesota University Press, Minneapolis. Armstrong, D. (1989), Developing and Documenting the Curriculum, Allyn and Bacon, Boston. Aronowitz, S. (1990), The Crisis in Historical Materialism: Class, Politics, and Culture in Marxist Theory, University of Minnesota Press, Minneapolis. Aronowitz, S., Giroux, H. (1991), Postmodern Education: Politics, Culture and Social Criticism, University of Minnesota Press, Minneapolis. Asanuma, S. (1986), Phenomenological Curriculum Theories in North America, University of Wisconsin, School of Education, Department of
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fiecărui actor social în parte, obligându-i să-și reconsidere reprezentările sociale cu ajutorul cărora operaseră până atunci. Aceasta a avut repercusiuni asupra fiecărui individ, îndeosebi în procesul de dezvoltare a personalității celor ce se găseau în perioada de formare. Modelul marxist al primatului contextului socioistoric asupra dezvoltării individului se aplica perfect în acest caz. Iată interpretarea unui cunoscut psiholog, Paul Popescu-Neveanu,privind „înțelegerea esenței umane ca rezultând din ansamblul relațiilor sociale”: primatul socioistoricului asupra individului constă în „transplantarea” esenței contextului în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
eseul său din 1987 consacrat supraviețuirii poporului cambodgian, neagă pur și simplu - după ce a regretat, lucru meritoriu, elogiul pe care l-a făcut mai înainte khmerilor roșii - că Pol Pot și zbirii săi se ghidaseră după o ideologie de tip marxist. După Lacouture, un asemenea regim nu era decât un „despotism oriental” sau un „social-naționalism al câmpurilor de orez”. În consecință, „atunci când un ideolog marxist de cea mai pură tradiție leninistă se comportă fără posibilitate de contestare ca un nazist, explicația
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
înainte khmerilor roșii - că Pol Pot și zbirii săi se ghidaseră după o ideologie de tip marxist. După Lacouture, un asemenea regim nu era decât un „despotism oriental” sau un „social-naționalism al câmpurilor de orez”. În consecință, „atunci când un ideolog marxist de cea mai pură tradiție leninistă se comportă fără posibilitate de contestare ca un nazist, explicația este simplă: tocmai pentru că era nazist și deloc comunist”. Iată de ce, dezaprobă Revel, „o anumită stângă, mai numeroasă decât am crede, se luptă feroce
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
încurajat. Dorința mea e încă aceia de a mă dedica aceluiași scop, deoarece învățământul realist stă la baza însăși a nouiei orientări școlare de toate gradele în R.P.R.- Sub raport politic față de mișcarea de eliberare politică și economică sub formă marxistă nu am fost indiferent. Dovadă este că într’o vreme, în 1929, participam ilegal la unele ședințe comuniste ținute la Cluj (la marginea orașului) noaptea conduse de un oarecare ungur, Victor Aradi (?), dar valul naționalist se pare că nu a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să se pensioneze la vârsta de 45 de ani) în 1947 și după ce a fost „eliberat din învățământ” în 1951, I.C. consemna în prima sa A.d.p. (1951) că nu a fost indiferent „față de mișcarea politică și economică sub formă marxistă” și recunoștea că „valul naționalist se pare că nu a rămas fără influență” asupra sa. În cealaltă autobiografie (1953) declară că nu ar fi putut înființa Muzeul de Enografie din Iași dacă nu l-ar fi „avantajat conjunctura politică” și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
obiectele din cauza penuriei anilor ’80. 1. Proeminența relativă a abordărilor de economie politică asupra abordărilor simbolice în etnografia consumului socialist În ultimii 30 de ani, problema consumului a căpătat statutul de subiect central în antropologia culturală. Diferite critici ale paradigmei marxiste (Miller, 1995a; Appadurai, 1986) au sugerat că atenția concentrată exclusiv asupra producției nu este suficientă. Arjun Appadurai situează această schimbare de interes în contextul criticii lui Jean Baudrillard privitoare la modalitate, în care gândirea secolului al XIX-lea a descris
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
iar în capitolul Oglinda și reversul ei îi are în vedere pe André Gide, Lawrence Durrell, D. H. Lawrence, M. Blecher și Liviu Rebreanu, urmărind „metamorfozele personajului romanesc”. Monografia Albert Camus sau Tragicul exilului (1968) trece existențialismul tot prin grilă marxistă, deși limbajul critic este mai relaxat. Discutând proza unui contemporan în monografia Alexandru Ivasiuc. Înfruntarea contrariilor (1980), V. susține că fenomenalul are în proza acestuia o situație precară, pentru ca - stăpânind concepte și procedând la asocieri teoretice de bun-simț - să examineze
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
studii și eseuri de filosofie, istorie literară și mai rar cu critică. Din 1967 publică în „Ramuri” un Dicționar de filosofie românească, unde scriitori ca Emil Cioran, Mircea Eliade, Constantin Noica, Nae Ionescu sunt prezentați altfel decât în spiritul dogmatismului marxist. În 2003 inaugurează în „Caiete critice” un serial intitulat O mie de poeți postdecembriști. Deși are formație de filosof și istoric, P. este cunoscut și pentru spiritul său de polemist, manifestat în revista „Literatorul”, sau în ipostaza de critic literar
POP-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288885_a_290214]
-
Scriitorilor pentru traducerea în italiană a romanului Craii de Curtea-Veche și a nuvelei Remember de Mateiu I. Caragiale (1980), Premiul Academiei Române (1981, 1983), Premiul Uniunii Cineaștilor pentru opera omnia (1996). Spirit cu o temeinică pregătire filosofică, estetică și culturală prelucrată marxist, P. reprezintă de-a lungul câtorva decenii un factor de echilibru în ierarhizarea valorilor, în tentativele de sistematizare și structurare a cercetării teatrologice și filmologice românești. Principalele sale preocupări s-au îndreptat spre definirea unui stil național în cinematografia românească
POTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
în căutarea propriului chip, Național și universal în arta filmului, considerate de autor „argumente preliminare”, dezvoltate în volumele O voce din off (1973), Voci și vocații cinematografice (1975). Dintre numeroasele puncte de vedere susținute cu o argumentație estetică de sorginte marxistă (unele intervenții sunt publicate în „Studii și cercetări de istoria artei”, „Revue roumaine d’histoire de l’art” ș.a.), semnificative prin pertinența analitică sunt pledoariile pentru o estetică a filmului contemporan, considerațiile privind receptarea spectacolului cinematografic sau specificitatea „lecturii” filmului
POTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
angajat încă din tinerețe în mișcarea socialistă. Din 1920 intră și în jurnalistică, fiind redactor la Vor- wärts” din Cernăuți, iar din 1925 la „Socialismul”. A publicat studii, eseuri și articole pe teme sociale și politice, toate ghidate de ideologia marxistă, în „Der Kampf” din Viena, „Gesellschaft” din Berlin, „Mișcarea socială” ș.a. Oligarhia economică. Studiu asupra istoriei capitalismului în România (1927) poate fi considerată o lucrare semnificativă pentru orientarea publicisticii lui. Este, de asemenea, autor de versuri, găzduite de diferite reviste
RADACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289085_a_290414]
-
de Filologie a Universității din București, iar în 1955 este ales membru titular al Academiei RPR. Articolele semnate împreună cu Eugen Relgis în volumul Umanitarism și socialism (1925) dezvoltă pe un ton polemic idei legate de evoluția culturii moderne. Studii literare marxiste (1946) și Probleme de istorie a literaturii germane (1956) reiau, amplificând sau schematizând, idei prezente în critica literară de orientare socialistă din lucrările de limbă germană. Interpretările lui R. sunt teziste, maniheiste, simplificatoare. Ele ignoră condiția artistică a textelor invocate
RADACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289085_a_290414]
-
sunt teziste, maniheiste, simplificatoare. Ele ignoră condiția artistică a textelor invocate, cât și mersul general al literaturii, evidențiind însă, într-o manieră tendențioasă, atitudinea politică a scriitorilor. SCRIERI: Umanitarism și socialism (în colaborare cu Eugen Relgis), București, 1925; Studii literare marxiste, București, 1946; Probleme de istorie a literaturii germane, București, 1956. Repere bibliografice: Popa, Dicț. lit. (1977), 468; Horst Fassel, Deutsche Literatur von den Anfängen bis 1770, I, Iași, 1977, 35-36; Rusu, Membrii Academiei, 446. M.Dț.
RADACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289085_a_290414]
-
e cultivat de Mihail Sadoveanu, C. Stere, Gala Galaction, Ion Agârbiceanu, Mihail Sorbul, Cezar Petrescu, Gib I. Mihăescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Victor Papilian, Camil Petrescu, Pavel Dan ș.a. și ajunge la apogeul realizării în romanele lui Liviu Rebreanu. Estetica de orientare marxistă condiționează veridicitatea de reflectarea a ceea ce - din punctul ei de vedere - realitatea are esențial și semnificativ; ideologizând problematica artei, prezintă tipicul ca exponent prin excelență definitoriu al r. În viziunea lui Engels, „realism înseamnă [...], în afară de fidelitatea detaliilor, redarea fidelă a
REALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
prin excelență definitoriu al r. În viziunea lui Engels, „realism înseamnă [...], în afară de fidelitatea detaliilor, redarea fidelă a caracterelor tipice în împrejurări tipice”. Susținând că dezvăluirea adevărului vieții, tipizarea ar însemna în orânduirea capitalistă „demitizarea”, „defetișizarea” (Georg Lukács), zdruncinarea optimismului burgheziei, marxiștii atribuie r. un caracter critic prin definiție. Arta ar deveni, pentru factorii de progres social, o armă de luptă împotriva unei lumi nedrept întocmite. Funcția ei socială e văzută cu un rol și mai important în socialism, unde i se
REALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
Bernard Shaw), înlocuind tabloul clasic al conflictului social și moral cu afirmarea apodictică, nondialectică, a purității și unicității ontologice a ideii. Gelu Ruscanu (Jocul ielelor), intelectualul ajuns director al unui ziar socialist din iluzia de a fi întrezărit în utopia marxistă propriile sale convingeri himerice referitoare la posibilitatea unei existențe nedivizate de antinomii etice, trăiește evidența incompatibilității dintre caracterul intersubiectiv, patronat de schimburi și compromisuri, al vieții sociale - materializat în tranzacțiile imunde pe care i le propune Șerban Saru Sinești - și
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
polemic pentru emanciparea femeii și regenerarea vieții sociale. Adversarilor, între care la un moment dat se află și Titu Maiorescu, le răspunde cu argumente extrase dintr-o pasionată lectură a lucrărilor de referință, iar după 1885, cu trimiteri la idei marxiste. Atee, ca și soțul ei, participă la popularizarea unor teorii științifice, combate înflăcărat superstițiile, chiar dacă, intermitent, se preocupă de altceva (Despre viața viitoare la români, Credințele religioase la români). În aceeași cheie scrie la „Drepturile omului”, „Muncitorul”, „Literatură și știință
NADEJDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
Modelul cibernetic 315 Strategii de decizie în incertitudine persistentă 319 Două tipuri de strategii 319 Strategiile de decizie și dinamica incertitudinii 326 Mecanismele de absorbție artificială a incertitudinii 329 Bibliografie 336 4. MATERIALISM ISTORIC. NOTE DE CURS Capitolul 17. Modelul marxist de explicație a societății 339 Bibliografie 350 Bibliografie generală 351 Cuvânt înaintetc "Cuvânt înainte" Textele publicate în această culegere reprezintă rezultatul unor preocupări care s-au întins pe mai mult de douăzeci de ani. Aceste preocupări își au originea în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
operațională în explicarea societății egiptene antice sau a societății americane contemporane. Pentru a deveni cu adevărat utilă, ea trebuie completată cu teorii contextuale ale stratificării în diferite tipuri de societăți (tributală, feudală, capitalistă). Acesta este, în fapt, punctul de vedere marxist în explicarea fenomenelor sociale: teoriile sociologice abstracte, universale, deși utile, nu pot oferi explicații satisfăcătoare fenomenelor sociale concrete; acestea trebuie explicate prin analiza structurilor particulare ale fiecărui tip de societate în parte. Lucrarea lui Engels Situația clasei muncitoare din Anglia
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
reprezentând cauzele puternice ale acesteia. Analiza textuală poate să formuleze liste de factori determinanți suficient de complete care apoi să fie supuse testării empirice. În privința poziției sociale, în sociologia actuală există două metode explicative distincte: pe de o parte, modelul marxist, care acordă o importanță privilegiată poziției de clasă, proprietății asupra mijloacelor de producție, iar de altă parte, modelul Blau-Duncan (Duncan, Featherman, Duncan, 1972), care ia în considerare o serie de factori în primul rând profesional-educaționali (profesia și educația părinților, nivelul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
statului au ca obiect tocmai funcțiile acestuia în ansamblul vieții sociale, care îi determină profilul său particular. În teoriile de orientare liberală se accentuează funcțiile generale ale statului, de administrare și reglare a proceselor sociale în interesul tuturor. În teoria marxistă, statul este definit într-o modalitate concret-istorică, ca instrument al dominării de clasă. El reprezintă un organism astfel constituit încât să asigure promovarea intereselor economice dominante în guvernarea întregii societăți. Religia, tocmai prin aparența sa de iraționalitate, a reprezentat un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]