2,196 matches
-
și de a transforma structurile sociale și politice în cadrul cărora interacționează. Distincții Toate aceste evenimente sugerează că limbajul societății civile este folosit acum mai mult decît oricînd în istoria timpurilor moderne, mai mult chiar decît în secolul nașterii și al maturizării sale (1750-1850)1. "Emigrarea" termenului din Europa este, prin ea însăși, o realizare deosebită, mai ales dacă ținem seama de faptul că tema a intrat și în discursul public mai larg. Nu numai că termenul a devenit familiar în cercurile
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
este interesul și implicarea subiectului învățării prin interactivitate. Varietatea subiectelor abordate contribuie la dezvoltarea imaginației cu atât mai mult cu cât aceste programe sunt special concepute pentru a dezvolta fantezia și inventivitatea, rapiditatea luării deciziilor sau reflexelor. Creșterea gradului de maturizare intelectuală a subiectului conduce la implicarea directă. IAC asigură individualizarea învățării, care devine activă, în ritm propriu, cu un permanent feed - back. 3.3.1. Direcții de utilizare a calculatorului în școală Se pot distinge mai multe direcții principale ale
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
emergente s-au confruntat cu presiuni de decapitalizare a pozițiilor lor din cauza lipsei de acces la finanțare și a răscumpărărilor. Băncile care reprezentau sursa dominantă de finanțare În țările europene emergente au Început să-și reducă expunerile și ratele de maturizare a creditelor pe termen scurt pot scădea rapid, așa cum s-a Întâmplat, de exemplu, În timpul crizei din Asia. Până În prezent, filialele băncilor străine care operează În țările europene emergente și-au menținut pe larg expunerile lor, dat fiind interesul pe
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
atributele definitorii ale celor două sexe: bărbatul cel ecstatic și femeia cea enstatică 122. Cu firea așezată, tinerii cunosc o mai mare apropiere, gradul de cunoaștere personală crește progresiv datorită unei comunicări ce are la bază încredere, apreciere, aprobare, încurajare. Maturizarea relației erotice dezvăluie ultimele momente în definitivarea uniunii simbiotice numite cuplul. Este excepțională capacitatea lui Slavici de a surprinde relația umană cu toate volutele pe care le presupune aceasta pe o durată de timp dată. Scriitorul e înzestrat cu această
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
îi oferă "încrederea, acceptarea, aprecierea, admirația, aprobarea și încurajarea"139 de care bărbatul ar fi avut absolută nevoie pentru a face relația să evolueze. Tânăra nu pare să știe că de satisfacerea acestor necesități fundamentale în cuplu depinde continuarea și maturizarea acestuia sau eșecul lui lamentabil. Efectele unui astfel de comportament egocentrist sunt dezastruoase asupra vieții cuplului din Mara ce-și căuta un făgaș de dezvoltare. Scriitorul consemnează și de această dată cu realism scenele dure ale numeroaselor confruntări dintre cei
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
arta vieții publice se limitează la expunerea publică a afacerilor private și la confesiunile publice despre sentimente particulare (cu cât mai intime, cu atât mai bine)". (Bauman, 2002, p. 38) În plus, dacă Lipovetski are dreptate atunci când afirmă că "refuzul maturizării" este specific postmodernității, trebuie să acceptăm și o lectură într-o altă cheie (modernă) a întâlnirii Micului Prinț cu vulpea, chiar dacă (element postmodern) personajul utilizat de scriitor nu prezintă prea multă încredere (diavolul): "Micul Prinț, la fel ca multe povestiri
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cu mama, dar adeseori mama e singură. Cât despre tați, acestora le displace să-și asume rolul: în nici un caz nu vor să pară niște idioți reacționari. Tați-amici și mame-amice". (Sévillia, 2009, p. 20) 2.4. Hedonismul și educația Refuzul maturizării se combină cu sentimentul de vinovăție față de abandonul copiilor, abandon impus de mentalitatea consumistă, aceea care îți cere să trăiești micile tale egoisme/extravaganțe acum, chiar părăsind copilul în fața televizorului, apoi a computerului, a tentațiilor rețelei și a lumii jocurilor
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
așteptării a fost înlocuită (în primul rând de către adulți) cu etica hedonistă a consumismului, iar sursele de cunoaștere s-au multiplicat, ceea ce a condus la relativizarea poziției (adică a autorității) profesorului. În mod neașteptat, constatăm că există adulți care refuză maturizarea, adică refuză responsabilitatea care însoțește viața adultului, interzicându-i să se bucure fără restricții de libertatea și de independența pe care accesul la resurse le (poate) oferi. În acest context, profesorul pare întârziat în modernitate, incapabil să constate că societatea
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
temperaturi scăzute, aceste două însușiri fundamentale au constituit cea mai valoroasă sursă de gene necesară lucrărilor de ameliorare pentru zonele mai umede si reci. Asigurarea calității biologice a semințelor Deși prin precocitatea lor formele locale de porumb din Bucovina asigură maturizarea știuleților la recoltare, totuși și în acest stadiu boabele conțin încă un procent însemnat de umiditate, impropriu pentru a asigura o germinație corespunzătoare. În aceasta situație, în aceste zone (și nu numaiă, se impune operațiunea de uscare a semințelor până la
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
și vârsta adultă, adolescența constituie un fenomen biologic, psihologic și social, cu determinări multiple, de ordin genetic, geografic, cultural, social și educațional. Cunoașterea particularităților definitorii ale acestei etape exclude tratarea ei unilaterală, doar în sens exclusiv biologic sau psihologic, între maturizarea organică și cea psihosocială existând un raport de interdependență. Mai mult, ritmurile dezvoltării organice și psihologice sunt inegale, între aceste fenomene putând interveni disproporții, decalaje, contradicții, stări conflictuale sau critice. Limitele adolescenței sunt și ele imprecise pentru că variază relativ funcție de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
dar mai ales socio-educativ. Pentru cei ce-și urmează studiile universitare adolescența se prelungește adesea. Dacă la pubertate procesul dezvoltării personalității este impetuos și sinusoidal, la fel ca și transformările pe plan biologic, în adolescență el evoluează spre nevoia de maturizare centrată pe identificarea resurselor personale (aptitudini, abilități, dorințe, interese, aspirații și idealuri), spre realizarea identității și construcției propriei lumi interioare, spre detașarea de tutela familiei și spre creșterea autonomiei și a independenței care sunt cucerite treptat. Toate acestea echivalează cu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cu o problematică identificatorie: esențialul constă din negocierea doliilor, a pierderilor și a deziluziilor până în momentul în care subiectul poate să-și asume separarea și diferențierea în autonomie” (R. Doron, 1970, p. 31). Dobândirea independenței față de părinți, adaptarea la propria maturizare sexuală, decizia și pregătirea vocațională, dezvoltarea unei filosofii de viață, a unor norme și reguli morale care dau consistență acțiunilor individului, dar mai ales dobândirea sentimentului identității sunt schimbările majore pe care le aduce cu sine etapa adolescenței. În procesul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
impulsul cerințelor interne de autonomie sau impuse vârstei de societate” (U. Șchiopu, 1995, p. 202). Dacă la pubertate procesul dezvoltării personalității este impetuos și sinusoidal, la fel ca și transformările pe plan biologic, în adolescență el evoluează spre nevoia de maturizare centrată pe identificarea resurselor personale (aptitudini, abilități, dorințe, interese, aspirații și idealuri), spre realizarea identității și construcției propriei lumi interioare, spre detașarea de tutela familiei și spre creșterea autonomiei și a independenței care sunt cucerite treptat. Toate acestea echivalează cu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și descoperire de sine, precum și printr-o predispoziție mai crescută la excese comportamentale, la adolescenții studenți balanța înclină în favoarea tipului de personalitate unitar și armonios dezvoltat, fapt care este în acord cu tendința de stabilizare a personalității la această vârstă. Maturizarea fiziologică, dezvoltarea capacității de cunoaștere, apariția unor dorințe și sentimente necunoscute până acum dau adolescentului impresia că este o persoană nouă. Pentru a se afirma însă ca altul, el repudiază trecutul, respinge concepțiile celor din jur (părinți în primul rând
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
pe de altă parte, fapt care facilitează procesul de căutare a identității. II.3 Teorii explicative ale procesului de definire a identității în adolescență Ca etapă distinctă a vieții, adolescența marchează trecerea de la vârsta copilăriei la viața adultă, caracterizată prin maturizare și integrare socială, prin solicitări și responsabilități sociale, familiale și profesionale cu mult mai complexe. În această etapă, tutela familială și școlară, pregnante la copil, se modifică treptat, dezvoltarea intensă a personalității pe toate planurile constituind nota dominantă a întregii
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
marcat de schimbări de ordin social și emoțional. Altfel spus, „adolescența începe în biologic și se sfârșește în cultură” (D. Papalia, S. Wendkos Olds, 1986, p. 310). Există locuri în lume, după cum am arătat anterior, unde vârsta adultă începe o dată cu maturizarea sexuală. În lumea civilizată însă, debutul maturității nu mai este atât de clar delimitat. Din punct de vedere intelectual, o persoană este matură când este capabilă de gândire abstractă. Din punct de vedere social, ea este matură când se poate
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
adolescenților Specialiștii au observat că oamenii se maturizează mai repede decât o făceau în urmă cu un secol, de exemplu. Aceste schimbări au fost observate la copiii din SUA, Europa, Japonia, dar există și țări în care ele nu apar. Maturizarea timpurie a fost pusă pe seama standardelor de viață mai ridicate decât în secolele trecute. Copiii care sunt mai sănătoși, mai bine hrăniți și li se acordă mai multă atenție se maturizează mai repede și cresc mai înalți. În țările mai
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cresc mai înalți. În țările mai puțin dezvoltate adolescența începe mai târziu; în Noua Guinee, de exemplu, fetele au prima menstră între 15,4 și 18,4 ani (D. Papalia, S. Wendkos-Olds, 1986, p. 312). Unul dintre primele semne ale maturizării fizice este puseul de creștere care apare, în cazul fetelor între 9 și 14 ani, iar la băieți între 10 și 16 ani. Imediat după ce se încheie acest salt indivizii ating maturizarea sexuală. Majoritatea fetelor ating înălțimea specifică adulților la
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
1986, p. 312). Unul dintre primele semne ale maturizării fizice este puseul de creștere care apare, în cazul fetelor între 9 și 14 ani, iar la băieți între 10 și 16 ani. Imediat după ce se încheie acest salt indivizii ating maturizarea sexuală. Majoritatea fetelor ating înălțimea specifică adulților la 14 - 15 ani, iar băieții la 18 ani. Înaintea puseului de creștere băieții erau mai înalți decât fetele, în timpul puseului fetele sunt mai înalte și mai puternice decât băieții, iar la sfârșit
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
mâinile și picioarele mai lungi în comparație cu proporțiile corpului. În cazul femeilor, pelvisul mai lat face ca nașterea să aibă loc mai ușor, iar straturile de grăsime situate imediat sub piele conferă corpului forme mai rotunde. Cel mai „dramatic” semn al maturizării fizice în cazul fetelor este începutul menstruației. Vârsta medie este de 12 ani, la aproximativ doi ani după ce a început dezvoltarea sânilor și a uterului și a încetat puseul de creștere. În majoritatea cazurilor, primele 12 - 18 luni nu includ
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
aproximativ doi ani după ce a început dezvoltarea sânilor și a uterului și a încetat puseul de creștere. În majoritatea cazurilor, primele 12 - 18 luni nu includ ovulația, deci fetele nu sunt capabile de reproducere. Se pare că acest semn al maturizării a survenit din ce în ce mai devreme în ultimele două secole. Această schimbare este o consecință a îmbunătățirii standardelor de viață și se pare că s-a sfârșit, deoarece media de vârstă pentru începutul menstruației nu s-a modificat în ultimii 30 de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de 18 ani. De asemenea, cele mai multe sportive au menstre regulate, ceea ce a fost pus pe seama reducerii cantității de grăsime din organism sau a diminuării circulației sângelui ca urmare a efortului fizic și a stresului. În cazul băieților, principalul semn al maturizării fizice și sexuale este prezența spermei în urină care marchează debutul fertilității masculine. Momentul de început al acestui fenomen este destul de variabil; pentru 2% dintre băieți se întâmplă la 12 ani, iar pentru 24% la 15 ani. Schimbările din planul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
nu poate fi atins. În perioada puseului de creștere, cu angoasele și cu neliniștile lui, produsele inteligenței se eclipsează temporar. Apoi trece pe primul plan constituirea concepției despre lume și viață. Mulți autori consideră că gândirea atinge apogeul ei de maturizare. În plan intelectual există numeroase aspecte particulare, datorate în mare parte incompletitudinii cunoștințelor. Așa se explică de ce adolescenții sunt foarte interesați de cum se poate ajunge la predicții, cum pot fi cunoscute regulile care guvernează și impulsionează lumea și viața, ca și cum
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
E. Erikson apud D. Papalia, S. Wendkos - Olds, 1986, p. 338), este un proces vital, de care depinde sănătatea fizică și psihică a viitorului adult. După părerea lui Erikson, în adolescență individul trebuie să rezolve conflictul dintre identitate și rol. Maturizarea fizică rapidă îi face pe adolescenți să se gândească la rolurile lor în societatea adulților. Dacă în copilărie trebuia să rezolve conflictul dintre hărnicie și inferioritate și să dobândească deprinderi pentru a se putea descurca în situații concrete, acum trebuie
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cunoașterea referinței personale date unei situații motivaționale, situație orientată fie către scopuri sociale, fie individual egoiste. Deoarece aceste categorii motivaționale conțin atât aspecte personale, cât și valențe sociale, în cercetările care au fost realizate s-a luat drept indice al maturizării motivației următoarele aspecte: depășirea dependenței activității de învățare de factori situativi personali în favoarea trăirii motivației din perspectivă socială, realizarea unor conexiuni de semnificații și scop în dinamica motivației, din care să rezulte poziția valențelor sociale ale atitudinii față de învățătură în raport cu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]