1,165 matches
-
Distincția funcții finale/laterale nu trebuie confundată cu distincția funcții intenționate/neintenționate. O funcție intenționată, fie ea finală sau laterală, este aceea pe care elementul sau sistemul o cultivă în mod conștient; acesta face un efort sistematic de a o maximiza. Funcția educativ-integrativă a armatei este o funcție intenționată, deși laterală, pusă ca una dintre finalitățile sale. Oferirea unorcondiții bune de muncă, a unor munci complexe, interesante pentru toți membrii unei întreprinderi devine tot mai mult o funcție laterală asumată conștient
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
poate evita. Caracteristica intenționat/neintenționat nu se referă la faptul de a fi conștientizată, ci la orientarea finalistă a sistemului: putem identifica în respectivul sistem sau element o tendință practică de organizare în așa fel încât respectiva funcție să fie maximizată? În ceea ce privește consecințele funcționale negative, ele sunt, referitor la sistemul pentru care sunt negative, prin definiție neintenționate. În acest punct putem defini cu mai multă claritate conceptul de finalitate. Finalitatea se referă la orientarea activă atât a sistemului, cât și a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
însă primar în raport cu rolurile particulare ale personajelor. Holist poate fi analizată nu numai societatea în ansamblul ei, ci și diferitele subsisteme ale acesteia. O întreprindere poate fi considerată ca un sistem finalist care se autoorganizează în așa fel încât să maximizeze realizarea finalităților sale. Teoria actuală a organizațiilor este fundată, în cea mai mare parte, în mod clar pe opțiunea holistă. Individualismul metodologic pornește de la presupoziția inversă a holismului, și anume că singurul sistem orientat efectiv și complet de finalități proprii
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
specializându-se în realizarea unui produs, subprodus sau funcții mai specializate.Dezvoltarea industriei moderne, bazată pe o tot mai adâncă diviziune a muncii, nu este efectul unei orientări globale a colectivității spre un tip de organizare mai bun, care să maximizeze finalitățile globale (perspectiva holistă), ci rezultatul neintenționat al orientării mulțimii indivizilor spre maximizarea profitului individual, ce dezvoltă acele activități tot mai specializate în care concurența este mai redusă. Cele două opțiuni - holismul și individualismul metodologic - au fiecare în parte justificări
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
vor tinde să pună mai presus interesele subsistemului decât cele ale sistemului. Fiecare subsistem va tinde să lupte pentru o poziție mai bună în cadrul sistemului, nu pentru a contribui mai eficace la realizarea finalităților globale ale acestuia, ci pentru a maximiza beneficiile membrilor săi. „Spiritul de corp” reprezintă, în această perspectivă, promovarea intereselor comune ale membrilor unui subsistem, în contextul și cu instrumentele organizației. Militarii, de exemplu, pot fi tentați să militeze pentru creșterea importanței armatei încadrul colectivității nu numai pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
colectivități care evoluează în aceleași condiții de mediu și tehnologice, dar una după un model holist - pornind de la interesele și necesitățile colectivității își planifică o dezvoltare tehnologică adecvată acestora -, iar cealaltă, după modelul individualismului metodologic - producătorii individuali, pentru a-și maximiza profiturile, caută să inoveze, să dezvolte continuu tehnologia; ambele colectivități vor trece prin aceleași faze tehnologice, vor prezenta același pattern al evoluției tehnologice? Teoria lui Marx sugerează un răspuns negativ. Cele două tipuri de colectivități nu vor prezenta același pattern
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de atunci, modelul client/consultant se prefigura ca paradigmă generală a relației sociologului cu colectivitatea din care face parte. Înacest model, sociologul sprijină din afară diferitele subsisteme ale societății, ajutându-le să-și rezolve problemele de tip social, să-și maximizeze eficiența funcționării. Modelul presupune două sisteme reciproc independente: sistemul social client și sociologul-consultant. Sociologul oferă serviciile sale specializate sistemelor client. Acestea însă au libertatea completă a deciziei. Ele sunt termenul activ al relației; apelează sau nu la serviciile sociologului, utilizează
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
structural specifică profesiei de sociolog: nu este acceptabil ca sociologul să se angajeze în mod limitat și exclusivist în activitatea unui subsistem, sectorial deci; profesia sa îi cere de la început o angajare mai profundă, transsectorială. Rolul său nu este să maximizeze succesul unui sistem pe seama altor subsisteme sau chiar pe cea a sistemului social global, ci să maximizeze contribuția subsistemului la funcționarea și dezvoltarea colectivității din care acesta face parte. Însăși natura profesiei sale include o opțiune prioritară: aceea în favoarea colectivității
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
exclusivist în activitatea unui subsistem, sectorial deci; profesia sa îi cere de la început o angajare mai profundă, transsectorială. Rolul său nu este să maximizeze succesul unui sistem pe seama altor subsisteme sau chiar pe cea a sistemului social global, ci să maximizeze contribuția subsistemului la funcționarea și dezvoltarea colectivității din care acesta face parte. Însăși natura profesiei sale include o opțiune prioritară: aceea în favoarea colectivității globale, ajutând subsistemul care l-a angajat sau din care face parte să se orienteze mai eficient
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
al obiectivelor. Operaționalizarea obiectivelor, pornind de la diagnoza necesităților colectivității, este de naturăsă ofere sistemelor sociale o imagine mai clară a ceea ce trebuie să facă. Ce înseamnă o muncă interesantă? Ce produse trebuie oferite colectivității, în așa fel încât să se maximizeze satisfacerea necesităților acesteia? Ce cunoștințe, deprinderi, capacități trebuie formate în procesul educativ? Sociologia poate contribui și la modificarea orientării sistemelor sociale:trecerea de la obiectivele pasive, defensive, la obiectivele active. Obiectivele pasive, defensive exprimă orientarea sistemelor sociale spre menținerea prin adaptare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
supune analizei nu produsul (conținutul) activităților cognitive ale unui sistem, ci forma sa, mecanismele prin care se desfășoară: din punctul de vedere al formei, a fi rațional înseamnă a adopta o serie de strategii și proceduri cognitive și decizionale ce maximizează șansa de a găsi soluții adecvate, dar nu garantează validitatea unei soluții sau a alteia. Paradigma normalității sistemului discutată mai sus reprezintă în fapt tocmai un model de organizare cognitivă ce poate duce la un asemenea comportament rațional. În această
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
duce la un asemenea comportament rațional. În această perspectivă, analistul nu se plasează într-o poziție cognitivă superioară sistemului. Nici el „nu știe” cum ar fi mai bine de acționat. El analizează doar formele de organizare a sistemului, căutând să maximizeze capacitateaacestuia de a fi rațional, eficient din punct de vedere cognitiv. El nu oferă soluții. Sistemul trebuie să le găsească. El încearcă doar să perfecționeze capacitățile naturale ale acestuia de a se comporta rațional, învingând diferitele patologii și eliminând formele
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
marginale și medii efective de impozit pe profit. În principiu, se poate admite că cea mai bună politică fiscală pentru Întreprindere este aceea care Îi va permite cea mai mare valoare actualizată a unei deduceri; deci ea va căuta să maximizeze fluxul economiilor obtenabile prin evitarea sau reducerea impozitelor suportate. Acțiunea de influențare, În acest caz, se exercită prin măsuri de politică fiscală ce vizează cota de impozitare a profiturilor societății și reglementările În materie de amortizare a capitalului. Dar, pentru
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
modalități de amortizare, pe care le promovează. Ideea de bază, În alegerile ce se pot face rezidă În aceea că amortismentul diminuează profitul din exploatare și, implicit, pe cel impozabil realizat de o Întreprindere, iar scopul acesteia este de a maximiza profitul net. Rezultă, astfel, că amortismentul se deduce din profitul impozabil realizat de o Întreprindere, iar scopul acesteia este de a maximiza profitul net. Rezultă, astfel, că amortismentul este o cale de diminuare a bazei de calcul a impozitului și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
profitul din exploatare și, implicit, pe cel impozabil realizat de o Întreprindere, iar scopul acesteia este de a maximiza profitul net. Rezultă, astfel, că amortismentul se deduce din profitul impozabil realizat de o Întreprindere, iar scopul acesteia este de a maximiza profitul net. Rezultă, astfel, că amortismentul este o cale de diminuare a bazei de calcul a impozitului și a se ajunge la situația În care „amortismentul, reducător de impozite, devine promotor al creșterii economice”158. 158 Idem, p. 147 216
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
a rentabilității. Riscul ridicat asociat cu mari datorii, tinde să scadă prețul acțiunilor, În schimb rata așteptată a rentabilității crește. Așadar, structura optimă a capitalului este acea structură care asigură un echilibru optim Între risc și venit (profit) și, astfel, maximizează valoarea acțiunilor (și a firmei). 287 Luarea deciziilor de către Întreprindere În privința structurii capitalului se află sub influența unor factori specifici, precum riscul afacerilor, flexibilitatea financiară, etc. dar și a implicațiilor fiscalității, respectiv a sistemului de impozite și Îndeosebi a impozitului
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
vedere că materia impozabilă se va situa În Q1' În loc de Q1. T1 T2 T3 H Q1ț Q1 V1’ V2’ E’ V2 V1 Încasări fiscale Cota medie de impozitare 377 Ulterior, admițând o creștere a cotei impozitului În T2, pentru a maximiza Încasările fiscale așteptate (V2), aceasta va determina un venit fiscal V2', ca urmare a ajustării intervenite În materia impozabilă. Căutând să maximizeze Încasările fiscale, puterile publice vor crește rata de impozitare până În punctul Tn și curba Încasărilor pe termen lung
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Încasări fiscale Cota medie de impozitare 377 Ulterior, admițând o creștere a cotei impozitului În T2, pentru a maximiza Încasările fiscale așteptate (V2), aceasta va determina un venit fiscal V2', ca urmare a ajustării intervenite În materia impozabilă. Căutând să maximizeze Încasările fiscale, puterile publice vor crește rata de impozitare până În punctul Tn și curba Încasărilor pe termen lung intersectează de data aceasta curba Încasărilor pe termen scurt În maximul ei (H). În baza considerentelor anterioare, rezultă că, dacă guvernele vor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
fiscale, puterile publice vor crește rata de impozitare până În punctul Tn și curba Încasărilor pe termen lung intersectează de data aceasta curba Încasărilor pe termen scurt În maximul ei (H). În baza considerentelor anterioare, rezultă că, dacă guvernele vor să maximizeze Încasările fiscale, ele ar trebui să se oprească În E', dar vor avea tendința să ridice cota medie de impozitare până În Tn, deoarece nu consideră că suma Încasărilor fiscale pe termen scurt ar putea să atingă aici maximul lor. Or
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
management competitiv în organizațiile din sectorul public este necesar a se ține seama de bugetul aflat la dispoziția lor și folosirea eficientă a acestuia, astfel încât, relația dintre rezultatele ce trebuie obținute și costurile ocazionate de obținerea rezultatelor dorite să se maximizeze pe cât posibil. Însă, obținerea rezultatelor așteptate sau atingerea obiectivelor stabilite este puternic marcată de incertitudine, din cauza acțiunii factorilor endogeni și exogeni, ceea ce poate deveni o oportunitate sau o amenințare, o barieră în calea succesului. În permanență pot apărea situații sau
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
responsabilă a utilizării acestora; • furnizori mai puțini dar mai mari, ca rezultat al procesului de concentrare prin fuziune, absorbție de companii falimentare a unităților economice mai mici și mai puțin viabile, el generând unele probleme evidente în domeniul achizițiilor și maximizând importanța și rolul strategic al funcției de achiziții, impunându-se o planificare pe termen lung a achizițiilor, a dinamicii și ritmicității acestora; Managementul achizițiilor publice 20 • conștientizarea crescândă a problemelor de mediu, lucru care a impus reciclarea, includerea în caietele
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
succesul deplin al acesteia. Este important ca organizația să aibă capacitatea de a adapta ceea ce oferă pe piață cu cererea existentă pe piață pentru ceea ce ea oferă, printr-o bună stăpânire a condițiilor interne ale organizației. Pentru a obține și maximiza această situație, organizația trebuie structurată corespunzător, în așa fel încât compartimentele să colaboreze între ele pentru optimizarea activității de ansamblu a acesteia și nu neapărat a activității fiecărei funcțiuni a întreprinderii. Astfel, achiziția a devenit un proces complex al cărui
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
explicarea expunerilor ce vor constiui sarcini de efectuat acasă. Pacienta vine însoțită de soțul său. Aceste ședințe sunt consacrate expunerii in vivo în prezența terapeutului. Sedințele de expunere cu prevenirea răspunsului, puțin numeroase dar prelungite (cel puțin 90 de minute), maximizează eficiența tehnicii: Kozak și Foa, 1997. Pentru doamna X aceste ședințe durează trei ore. Terapia se desfășoară pe parcursul a douăzeci și trei de ore. In timpul ultimei ședințe, terapeutul întră în cabinetul său la intervale regulate pentru a evalua anxietatea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
căror proprietăți au fost confiscate abuziv de regimul comunist ș.a.). Una peste alta, o presiune ridicată pe cheltuieli pe termen mediu vine dinspre costurile ridicate ale îmbătrânirii demografice. Raportul de dependență defavorabil, completat cu o rată mică a ocupării, va maximiza aceste efecte negative. După 2015, efectele negative ale îmbătrânirii se vor manifesta prin costuri suplimentare de cel puțin 1-2% din PIB la pensii și cheltuielile de îngrijire a sănătății. Conform Comisiei Europene, „România este poziționată în categoria țărilor cu risc
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Execuția este întotdeauna impecabilă și, în plus, savuroasă. O mostră ar fi „Echinoxul nebunilor” și delirul criticilor, articol despre receptarea interjecțional-extaziată a unei culegeri de povestiri a lui A. E. Baconsky. R. monitorizează sarcastic corul interpretativ, regizându-l pentru a maximiza stridențele și, implicit, efectul ilar, apoi trece la o interpretare sobră, în cheie stilistică, remarcând inabilitățile autorului. Concluziile, în opoziție cu receptarea înregistrată în incipit, sunt zdrobitoare: „cavalerul balt, sarmat sau scit, a cărui fantomă - în ipostaze felurite - cutreieră nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]