5,675 matches
-
Astronomice - Divinelepregăteau Globul Ceresc - prorocire @ reuniune fără pereche. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Înalt unul Altul scund Omu-i da binețe în pridvor la casa mare Gospodina printre treburi Dincolo... doar umbre...ceață... Bătrânii înțelepți cu meșterul cioplitor se-nțelegeau despre înălțarea cea sacră legendă? semn heraldic? Doar oameni cu faimă și obârșii - Bătrânii înțelepți cu meșterul cioplitor Pomeniri în cimitire vesele de țară Fără plaje cu maluri abrupte Forme de tot felul Forme stilizate Cu trăsături
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
scund Omu-i da binețe în pridvor la casa mare Gospodina printre treburi Dincolo... doar umbre...ceață... Bătrânii înțelepți cu meșterul cioplitor se-nțelegeau despre înălțarea cea sacră legendă? semn heraldic? Doar oameni cu faimă și obârșii - Bătrânii înțelepți cu meșterul cioplitor Pomeniri în cimitire vesele de țară Fără plaje cu maluri abrupte Forme de tot felul Forme stilizate Cu trăsături de om sau cu înfățișare de fiară așa cum se trece lumea Bătrânii înțelepți cu meșterul cioplitor Lipsit de culoare, ce-
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
și obârșii - Bătrânii înțelepți cu meșterul cioplitor Pomeniri în cimitire vesele de țară Fără plaje cu maluri abrupte Forme de tot felul Forme stilizate Cu trăsături de om sau cu înfățișare de fiară așa cum se trece lumea Bătrânii înțelepți cu meșterul cioplitor Lipsit de culoare, ce-a mai rămas pământesc din careva cu pretenții înalte În noaptea trecută, în noaptea asta, în noaptea de mâine, în toate noapțile dintotdeauna, Apropiații Elvirei și al Lucreției, duse în lumea veșnică, amundouă o dată, stau
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
Am cântat, destul de puțin, din repertoriul marelui compozitor român. Dacina DAN: Pe afișul recitalurilor tale, am observat că menționezi „Born in Romania“. România e țara unor „Povești și doine, ghicitori, eresuri, Abia-nțelese, pline de-nțelesuri“. România e țara legendei meșterului Manole: creația înseamnă sacrificiu. Ce a sacrificat Maira Liliestedt pentru a reuși în cariera muzicală? Maira LILIESTEDT: Nu știu dacă e vorba de sacrificiu propriu-zis. E multă muncă, e drept. Dar pe măsură ce am crescut, m-am maturizat și am ales
INTERVIU PIANISTA MAIRA LILIESTEDT de DACINA DAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350282_a_351611]
-
mai ales zidul înălțat chiar pe trupul Țării, în care au fost îngropate de vii o Basarabie și o Bucovină - vechi moșii ale lui Ștefan cel Mare. Există ziduri moarte, dar Zidul Plângerii din Biblie e viu, ca și zidul meșterului Manole. Ce sensibilitate de mare poet trebuie să ai ca să știi ce simte zidul care desparte Basarabia de Țară: „Doru-mi-i de Dumneavoastră Ca unui zid de o fereastră!” Cutremurător! Epilog („Împliniri” - Nicolae Dabija) Toate ninsorile care trebuiau să ningă - au
LA MULŢI ANI, MAESTRE NICOLAE DABIJA de LILI BOBU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349015_a_350344]
-
în vremuri străvechi, ori talismane doar de inspirație tradițională, precum obiecte din ceramică, lemn, paie, papura, piele, sfoară sau chiar ... turtă dulce, șnururile alb-roșii, dar și alb-negre sau alb-albastre, ne bucura privirile rătăcite de-atâta ... iarnă! Inițiatorii Festivalului sunt Asociația Meșterilor Populari din Moldova, Asociația „Al. Lăpușneanu” și Primăria Municipiului Iași. În timp, acestora li s-au mai alăturat Muzeul Etnografic al Moldovei și Asociația „ART-Meșteșugurile Prutului”. În esență, manifestarea își propune să contribuie la regasirea sensurilor tradiționale ale mărțișorului și
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
își propune să contribuie la regasirea sensurilor tradiționale ale mărțișorului și împăcarea, în măsura posibilităților, cu tendințele novatoare, insă neapărat de bun gust, ce invadează în ultima vreme și acest străvechi obicei de primăvară. La început au participat numai 10 meșteri și creatori populari, în acest an, la ediția a VII-a, anunțându-și deja participarea nu mai puțin de 40 de meșteri din toată țara și din Republică Moldova. Festivalul s-a bucurat mereu de o largă mediatizare în toată
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
gust, ce invadează în ultima vreme și acest străvechi obicei de primăvară. La început au participat numai 10 meșteri și creatori populari, în acest an, la ediția a VII-a, anunțându-și deja participarea nu mai puțin de 40 de meșteri din toată țara și din Republică Moldova. Festivalul s-a bucurat mereu de o largă mediatizare în toată presa scrisă și audio-vizuală locală și regională (remarcam doar prezentarea Festivalului nostru pe net de către o inimoasa ieșeanca, e vorba de Mădălina
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
tema cunoașterii mărțișorului, recitalul pus sub genericul „Mărțișorul în poezia românească”, spectacolele de muzică și dansuri populare susținute de elevi de la școli, licee și colegii ieșene, atelierele de pedagogie muzeala aplicată ș.a. Etnograf Marcel Lutic (AFR Iași) Președinte al Asociației Meșterilor Populari din Moldova ----------------------------------------------------- ALIANȚĂ FAMILIILOR DIN ROMÂNIA Str. Zmeica nr. 12, sector 4, București Țel. 0745.783.125 Fax 0318.153.082 www.alianta-familiilor.ro contact@alianta-familiilor.ro 24 februarie 2011 Referință Bibliografica: MĂRȚIȘORUL ROMÂNESC / Marcel Lutic : Confluente Literare, ISSN
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
o dată sau de două ori. Și până la urmă totul a fost bine. Cel mai popular dintre jocuri rămăsese totuși fotbalul, în sat își făcuseră apariția primele mingi cumpărate de la iarmaroace sau de la oraș, cele mai multe rotunde, altele făcut de câte un meșter prin vulcanizare, din resturi de camere, aveau formă cubică și nu știai niciodată unde aveau să sară după ce le loveai. Erau însă vulnerabile la mărăcini că una două le auzeai fâsâind și se dezumflau micșorându-se iar noi ne întristam
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
Și de atunci, cumnatul meu, îl pomenește întruna pe maiorul neamț. Ceasul rău. L-a împins împielițatul să-i fiarbă țuică de la munte și să mai pună și ciușcă în ea. Bea neamțul țuică și mânca gogonele murate. Că era meșter cumnatul meu ăsta, îl chema tot satul să le pună gogonele. Acum aruncă copiii cu pietre după el, sau le povestește sătenilor, la mat pentru o cinzeacă de țuică, cum îi strălucea, lui, ceasul acela, în noapte, că avea cadranul
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
Crăciun (Fabrica de Îngeri din Chioșcul central al Parcului Cișmigiu). Din nou, Primăria Capitalei și ArCub reușesc să ofere bucureștenilor un loc în care să se reîntâlnească cu personajele basmelor din copilărie, cu bucate tradiționale, cu nelipsitul vin fiert, cu meșteri care își expun rodul muncii lor și cu un program bogat, de la colindători, coruri laice și religioase, la trupe folk și pop-rock, precum și numeroși soliști îndrăgiți. De Sfântul Nicoale, încânta auditoriul american cu colinde românești, într-un concert la Biblioteca
LIA LUNGU ADUCE JUCARII COPIILOR DIN CISMIGIU de MADALINA CORINA DIACONU în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348666_a_349995]
-
Crăciun (Fabrica de Îngeri din Chioșcul central al Parcului Cișmigiu). Din nou, Primăria Capitalei și ArCub reușesc să ofere bucureștenilor un loc în care să se reîntâlnească cu personajele basmelor din copilărie, cu bucate tradiționale, cu nelipsitul vin fiert, cu meșteri care își expun rodul muncii lor și cu un program bogat, de la colindători, coruri laice și religioase, la trupe folk și pop-rock, precum și numeroși soliști îndrăgiți. În această atmosferă, Lia Lungu revine în România, așa cum o face în fiecare an
LIA LUNGU ADUCE JUCARII COPIILOR DIN CISMIGIU de MADALINA CORINA DIACONU în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348666_a_349995]
-
români, organizate cu ajutorul Fundatiei Culturale ARTEX, în colaborare cu Școala de Artă a Municipiului București. Centrul de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare al Municipiului București a organizat zilnic în această perioadă, in Piața Constituției, un Tîrg de Meșteri Populari, prezentînd astfel obiceiurile populare romanești și imagini de altă dată. Asociația Tinerilor din România pentru Cultură și Normalitate s-au alaturat Zilelor Bucureștiului cu un program cultural, finanțat din fonduri proprii. Ulița Tradiției și Meșteșugului, Fanfara Studenților de la Conservator
550 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARA de MADALINA CORINA DIACONU în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348644_a_349973]
-
căci văzând în scena celor trei magi pe compatrioții lor, cotropitorii persani, în semn de respect pentru această imagine, nu au incendiat biserica. Actualele ornamente mozaicale de pe zidurile bazilicii și imaginile de pe cele 40 de coloane au fost făcute de meșteri iconari ortodocși greci din sec. al XII - lea. Mozaicurile murale și icoanele de deasupra coloanelor au fost lucrate în stilul și în conformitate cu canoanele iconografice ale Bisericii Ortodoxe. Mergând mai departe trebuie să remarcăm că în apropiere de Hebron, pe drumul
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
Petre, Liviu Florian Jianu, Antonia Bodea,Mihai Nistor, Ovidiu Vasile, Adela Sturza, George Gabriel Danciu, Vasile Barbu, Ion Iancu Vale, Lucia Cornelia Bibarț, Veronica Oșorheian, Gabriel Mircea, Viorica Popescu, Gerrgeta Resteman, Mariana Zavati Gardner, Mariana Moga, Constantin Mărcușan, Emilia Tudose, Meșter Joszef Tamâș, Vasile Durloi, si Alensis de Nobilis. Al.Florin Țene semnează eseul “Orice călimara poate să devină un vezuviu “, abordând, așa cum scria și Balzac, tematica rolului scrisului în societate. Cronică Literară este susținută de : Gh.Luchian, d`Aquila, Nicolae
A APĂRUT AGORA LITERARĂ, NR.23, 2014, A LIGII SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349803_a_351132]
-
pregătiți să intre și la voi toate mizeriile de la noi?” Asta s-a și inatamplat, după ce aveam atâtea greutăți și atâtea probleme cu noi înșine și cu vechea conștiința fatalist-romaneasca ce a dus la crearea capodoperelor popolare precum, “Miorița” și “Meșterul Manole”, active și azi, în lupta cu care fiecare îi face față cum poate, dar din păcate tot la fel.. razbunandu-se față seamănul sau... Asta-i crudă mentalitate a românului! Pe mare, spre exemplu, toți românii spun că: “să
FACEBOOK E BUCLUCAS... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349783_a_351112]
-
din arondismentul său. Strachina, o operă de artă aplicată, din mileniul trecut, pluti până pe măsuța fantezie, imitație de lemn, cu rafinate sculpturi, reprezentând nuduri ale actriței din telenovela mai înainte amintită. Pescui din aer și lingura, o capodoperă a artei meșterilor care prelucrau aluminiul, rămasă și ea din preistorie când era folosită în penitenciare și dădu să guste din mâncare. Înțepeni la timp! În strachină văzu ceva straniu! În jurul unei bile strălucitoare cam cât un bob de mazăre, fojgăiau niște ființe
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
din arondismentul său. Strachina, o operă de artă aplicată, din mileniul trecut, pluti până pe măsuța fantezie, imitație de lemn, cu rafinate sculpturi, reprezentând nuduri ale actriței din telenovela mai înainte amintită. Pescui din aer și lingura, o capodoperă a artei meșterilor care prelucrau aluminiul, rămasă și ea din preistorie când era folosită în penitenciare și dădu să guste din mâncare.Înțepeni la timp! În strachină văzu ceva straniu! În jurul unei bile strălucitoare cam cât un bob de mazăre, fojgăiau niște ființe
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Traditii > FESTIVALUL NAȚIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEȘTI, JUD. SUCEAVA Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1179 din 24 martie 2014 Toate Articolele Autorului FESTIVALUL NAȚIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEȘTI, JUD. SUCEAVA PARTEA A III-A Meșter Lucaciu Stela din Suceava este creator de ornamente florale de perete, din nuiele, cu sfoară, cu aplicații de flori în culori naturale, costume populare, baticuri, prosoape, ornamente din lemn, păpuși în costume populare. Costumele populare de femeie sunt alcătuite din
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > FILIGRAN Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 630 din 21 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului În veacul meu de sărăcie Cobor adâncurile de peșteri Cu filigranul meu la meșteri Ca-n propria biografie. Pledează versuri în instanță Între rigoare și asceză Și-n fiecare paranteză Veghează-acunsă o balanță. Argint și aur în retortă, Căruțe cu țigani, pe rând, Prin noaptea lumii trec cântând Cu Ursa mare în escortă. Imperiul
FILIGRAN de ION UNTARU în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344457_a_345786]
-
Stătea soldatul în gheretă și-i păzea, de credeai că cine știe ce unitate militară importantă era acolo. Avea bătături în palmă de la pilă, de nu-și mai simțea mâinile, de umflate ce erau. Câte scatoalce după ceafă a mai luat de la meșter, când nu-i ieșea piesa cum îi plăcea acestuia. Nici acum nu este mare diferență. Doar că nu-l mai bate nimeni, însă palmele îi sunt la fel de bătătorite și pline de bășici de la seceră și coasă. Și pentru ce? Acolo
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
ctitorul Mănăstirii Cozia, în al cărei naos se află tabloul votiv ce-l înfățișează într-un frumos costum de cavaler occidental, și unde, sub lespedea de piatră, i se află mormântul. Biserica cu hramul „Sfintei Treimi“, a fost clădită de meșteri de pe valea Moraviei, din Serbia, după modelul bisericii sârbești de la Kruševac, din piatră de Albești, între anii 1386-1388. Construită în stil trilobat, bogat ornamentată, biserica surprinde prin eleganță și armonie. În pronaosul bisericii, se mai poate vedea și astăzi pictura
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
holdele Transilvaniei, iar capul, la Mănăstirea Dealu, lângă Târgoviște, alături de tatăl său, blândul Pătrașcu cel Bun. Veghease cu osârdie Mircea cel Bătrân la ridicarea ctitoriei sale, Mănăstirea Cozia, aducându-l pe vlahul sârbesc Nicodim să o târnosească; chiar arhitecții și meșterii au fost aduși de dincolo de Dunăre! Câteva cuvinte despre emblema amplasată la intrarea în Mănăstirea Cozia ,,Dar Cozia nu este o copie după vreo biserică sârbă, ci o variantă după monumentele din această școală (Krușevăț, Calenici, Veluce și Rovanița), variantă
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
din Glăjărie, o piatră înconjurată de țărani prinși de mână ca într-o adevărată horă a înfrățirii. Expoziția familiei Suciu Floarea și Alexandru din satul Comori, comuna Gurghiu, județul Mureș, completează bogăția materială și spirituală a comunei Gurghiu. Soțul este meșter popular, specializat în cioplituri în lemn. El realizează din lemn de esență moale: plop, salcâm, tei, paltin o diversitate de obiecte utilitare: linguri, farfurii, sărărițe, fântâniță, greble, cozi de topor, blide, covată. Soția, Suciu Floarea, în vârstă de 66 de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]