2,223 matches
-
mentalul multora dintre noi, după cum scrie și Gruia Novac în eseul care este însăși cartea citată și citită. Că este așa, mărturiile lui C.D. Zeletin (Constantin Dimoftache Zeletin) mă ajută și de data aceasta: „În deceniile comunismului, scrie el în Medalionul Memorialistic „Poetul G. Tutoveanu, figură tutelară a culturii bârlădene”, publicat în „Acta Musei Tutovensis, III, Bârlad, 2008”, interdicția absolută privea toate societățile libere (Academia Română nu suferise transformări în programe și oamenii ei? n.n.), astfel că Academia Bârlădeană a intrat într-
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
fie și de la înaintași, amintirea și spiritul Academiei. Nimic nu se pierde! Cum a reușit George Tutoveanu, în ciuda vremu rilo r, să țină treaz și cu mândrie spiritul și faptele de la Academia Bârlădeană, explică tot C.D.Zeletin, colegul meu, în medalionul închinat maestrului: „Îl înzestrase Dumnezeu cu suplețe enigmatică și cu un respect adânc pentru devenire. Era un învățător de zone alpine. Grație acestor însu șiri , trăia armonios, inducea armonie și vedea departe. Era un om a l ză rilor.” Îl
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și în numărul 16/2007 al publicației evi dențiate. Îmi face plăcere să redau aici, la 75 de ani de a ctivitate a publicației sărbătorite, titlul câtorva articole și autorii, din publicația cu nr. 16, serie nouă: „Savantul Mircea Eliade”, medalion semnat de Anișoara Vatamaniuc; „Mircea Eliade despre Simion Florea Marian”, comentarii, reprodus din „Familia”, Oradea, nr.6/1935; proză de Ioan Ț ical o-Râșca, Vasile Mocrei, „Centenar Simion Florea Marian (1847-1907)” de prof. Silvestru Pânzariu, Texte de corespondență dintre
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
arhive, citesc mii și mii de pagini, extrăgând faptele. Vasile Fetescu, fostul director adju nct al școlii de acum 50 de ani, trăiește, face educație prin cărți generațiilor, își împrăștie parte din cărți în mod gratuit, iar fotografia și portretul medalion îi lipsește. Este o întâmplare? Sosit la sărbătorire a înmânat actualului director al școlii un număr din cărțile scrise și semnate de dânsul. Lui i s-a înmânat „Diploma de onoare” la Jubileul Liceului, dar despre fostul director adj unct
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Editura Integral București, 2008, carte realizată de un colectiv de profesori care se lasă greu identificați (p.222), impecabilă gramatical și tipografic, nu monografie ci o evoc are care lasă loc comentariilor... Firește, am fi dorit să-i întâlnim în medalioane distincte pe profesorii Ilie Ghioroaie, Grigore Ionescu, Vasile Fetescu, Constantin Luca - cel care s-a jertfit în închisorile comuniste, dar și pe Traian Nicola, el însuși un evocator de înaltă profesiune. Cu speranța că precum a făcut prof. Const, Boicu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
liceal hușean: d ocum ente inedite” -, Valeriu C. Neștian - „O reconstituire necesară” -, Lina Ciobanu - „O carte cât o cetate”, - Ion N. Oprea - „Zorile, revista liceului”, ajungem la alt capitol ded icat „Personalităților Liceului hușean - cu profiluri și evocări.” Autorii acestor medalioane reușesc să readucă din cărți, fapte și amintiri referitoare la mulți oameni de seamă: Lina Ciobanu - pe Gheorghe Focșa, etnograful și muzeograful; Gheorghe Moraru - pe Constantin Toma, membru corespondent al Academiei Române, un mare biolog, fiu al Boțeștilor; Theodor Codreanu - pe
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și Mircea Popescu care, menționându i pe Mihai Iancu , Alexandru Th. Obreja (de la Gugești) și Grigore Răilean u, mărturisește sec: „sunt și eu unul din absolvenții Liceului „Cuza Vodă”, destăinuindu-ne apoi, relaxat, întâlnirea sa cu cei cărora le dăruiește... medalioane biografice de interes; Ion Băbâi, operând cu metafore „Rădăcină și tulpină”, se oprește tot la Liceul „Cuza Vodă” din Huși care în anul nonagenar are meritul de a fi făcut oamenii mai buni, mai f ericiți, mai oameni, prin știință
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
fac destui în zilele noastre. Dicționarul Literar în discuție este o mare și necesară realizare pe care ne o recomandă formatul său de ținută academică, hârtia de calitate, eleganța textului și a tiparului, ilustrația de calitate, bogăția de informații, conținutul medalioanelor care ne spun că ne aflăm în fața unei lucrări realizate de un om deosebit de harnic și pric eput. Poetul și prozatorul Ioan Baban trece cu succes ștacheta pretențioasă către documentaristică. A rezult at o carte dicționar cu care nu te
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Baban, i s e găsește locul cuvenit în Dicționar (p.375), dar care și unde li s-a rezervat locurile, de prim reper al publicisticii, pr imul ui ziar ori revistă apărute la Vaslui și Huși? Unde este în carte medalionul fostului director Ion Popescu de la „Semănătorul”, inițiatorul primei tipografii la Bârlad, cel care a pus umărul la înființarea Școlii Normale de la Bârlad, cel care s a ocupat atât de mult și bine de dezvoltarea învățământului primar rural în județ și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
8 decembrie 1948 în chiar articolul care se intitula „Rolul ziarului nostru””: „... Ziarul înfățișează un curs continuu neadmițând absențe morale, nici reacții prelungite... Fiecare număr este o lecție al cărei succes depinde de atenția cititorilor...” Iar referitor la afirmația din medalionul dăruit lui în Dicționarul-Literar-Vaslui că „în cuvântările sale, ținute în județul Botoșani, în anul 1947, a făcut propagandă...” aprecierea depinde și de ceea ce a înțeles și a redat ziaristul care l-a ascultat. Dar iată redată, din ziarul local „Drum
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
care s-a constituit „Grupul celor patru”, din care a făcut parte și bârlădeanul, mai ales că „grupuri de opinie” în a rtă au fost mai întotdeauna, era necesar să și găsească măcar asterisc. Tot așa fugitive și confuze apar medalioanele pentru revistele școlărești „Vlăstarul” de la Vaslui (p.439), „Zorile” de la Huși (p.451), deși, amândouă, au un istori c - literar destul de bogat, cu nuanțe și creatori diferiți în timp . De neexplicat este necuprinderea în lucrare a prestigioasei reviste „Pagini literare
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
A. Ștefănescu (profesor deosebit de important n.n.) a fost directorul publicației „Cronica Moldovei” (p.150), iar revista satirică „Fluieră vânt” (p.194), inițiată de Constantin Șt. Crișan, nici nu-i inclusă în periodicele promovate sau la care a colaborat autorul din medalionul de la pag.149, unde autorul și ope ra r ămân văduviți de informațiile necesare. Revista „Doina” (p.164) de la Jorăști Covurlui a avut și ea ca director pe „un oarecare P.G.Savin”. Ei, acest „oarecare” a fost nu numai un
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și de familia Cehan, răspândită pe o arie mare a jud ețului Vaslui, cu trimiteri toponimice până la domnitorii Moldovei Cehan și Racoviță. De unde și istoricul Dan Răvaru, surprins de frecvența mare prin vechi documente a numelui de Cehan, include un medalion Bica Ionesi (născută Cehan) în cartea amintită mai sus, fără alte comentarii. Arborele genealogic Cehan e prea stufos pentru a putea ajunge la rădăcină dar o rămurică din el, sigur a răsărit și din pământul Curseștilor și Dan Răvaru a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
să-i dau dreptate lui Constantin Hușanu când își numește un capitol din cartea sa : « Curseștiul - rezervație naturală de istorie și cultură românească » Mie nu-mi rămâne sarcina decât să i sprijin afirm ația prin publicarea doar a unui singur medalion și înc ep c u : Prof. emerit dr. Bica Ionesi (Cehan) S-a născut la 29 martie 1928, în familia țăranilor Ion și Maria Cehan (al doilea din 6 copii - trei fiind în prezent în viață), în satul Cursești, comuna
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
în volumele: Carnaval literar (1923), Anecdote literare (1930), Figuri din Junimea (1936), Caragiale în anecdote (1937), dar și în Mușchetarii literaturii române moderne (1939), cu „titlu nepotrivitʺ, spune Florin Faifer în Convorbiri literare nr. 5/mai 2006, în care înmănunchează medalioane - fi gurile literare ale cvartetului A. Vlahuță, I.L. Caragiale, Delavrancea și G. Coșbuc. Că este așa „Caragiale profesor”, sper, a con vins. Caligrafia lui Gheorghe Asaky (17881869) Într-o notă la „Corespondența Domnitorului Moldovei Mihail Gr. Sturza cu diferite personajeʺ
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
exil", în România literară, nr. 10, 2009, http://www.romlit.ro/exilul dup exil Diaconu, Mircea, A., "Monica Lovinescu și avatarurile întâlnirii cu istoria", în Contrafort, nr. 9 (107), septembrie 2003, http://www.contrafort.md/old/2003/107/589.html Furtună, Angela, Medalion Monica Lovinescu 80 - Amintirea coșmarului de după coșmar, http://www.poezie.ro/index.php/ press/111441/Medalion Monica Lovinescu 80 - Amintirea cosmarului de dupa cosmar Ghițeanu, Serenela Prima piesă din puzzle, http://www.revista22.ro/ prima-piesa-din-puzzle-4001.html Iorgulescu, Mircea Razboi rece, jurnal cald, http://www.revista22.ro/ razboi-rece-jurnal-cald-i-305.html
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
mama lui Mișu. Bidaru tresări nedumerit. Se aștepta ca pe ușă să intre o persoană grăbită, îmbrăcată în trening, cu glugă de lână prevăzută cu canaf, cu patinele sau schiurile pe umăr, eventual cu un fluier în jurul gâtului ca un medalion, cum și-o amintea încă din anii când își făcea lecțiile împreună cu Mișu. Spre surprinderea lui, într-un costum impecabil din crep satin alb, fără riduri pe față, sugeră pentru câteva secunde celor doi musafiri tineri că ea este logodnica
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
șters, încât plecarea lui din fruntea partidului nici n-a fost observată."131 Tot C. Popescu-Cadem citează și alte păreri ale unor mari profesioniști. S-a perpetuat "mitul" că a avut un rol important în Războiul Balcanic. Nicolae Iorga, în medalionul din Oameni cari au fost, necrolog din iulie 1917, lămurește lucrurile: "Tratatul de la București era pentru el, nu soluția definitivă a unei probleme care i s-ar fi frământat mult timp în minte, nici punctul de plecare al unei politici
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
care a pus-o în acel parc. La baza troiței a fost aplicată o placă de marmură, cu inscripția: În memoria lui M. Eminescu. Asociația intenționa ca, după ce va mai face rost de bani, să aplice pe fața troiței un medalion de bronz, ou chipul poetului. Dar, în timpul războiului, placa de marmură a dispărut, iar medalionul de bronz nu s-a mai făcut 40. În primăvara anului 1949, eu prilejul unui itinerar eminescian, făcut, bineînțeles, tot la Cucorăni, Geo Dumitrescu a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de marmură, cu inscripția: În memoria lui M. Eminescu. Asociația intenționa ca, după ce va mai face rost de bani, să aplice pe fața troiței un medalion de bronz, ou chipul poetului. Dar, în timpul războiului, placa de marmură a dispărut, iar medalionul de bronz nu s-a mai făcut 40. În primăvara anului 1949, eu prilejul unui itinerar eminescian, făcut, bineînțeles, tot la Cucorăni, Geo Dumitrescu a înțeles greșit că heleșteul acela a fost săpat anume, pentru ca în el "să se oglindească
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
dar; dăruiește; dăruit; divin; din inimă; dor; dragoste; drăguț; după; ea; emoție; este; eu; excepție; ezita; ezitare; fundă; generozitate; gratis; iepuraș; important; inimă; încă; încă o șansă; încîntat; însușire; nu s-a întîmplat; întotdeauna; întrebare; lucruri; 8 martie; mașină; măr; medalion; mîncare; moștenire; nesigur; nesiguranță; nevoie; nevoință; niciodată; nou; de nuntă; obligație; obstacol; oferă; ofrandă; omenie; opoziție; pachet; par; păi; părinții; plăcut; pomană; premiu; prețios; prețui; prietenie; probabil; probabilitate; rămîne; regrete; rochie; rugă; sărut; scump; scuză; scuze; sfînt; speranță; suferință; din
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Polirom, 2003. Bârsănescu, Ștefan, 1943a, Prefață la volumul I din Cercetări pedagogice, Iași. Bârsănescu, Ștefan, 1943b, „Educația profesională a corpului didactic universitar”, în Cercetări pedagogice, vol. I, Iași. Bârsănescu, Ștefan, 1946, Pedagogia practică, Editura Scrisul Românesc, Craiova. Bârsănescu, Ștefan, 1983, Medalioane, Editura Junimea, Iași. Bârsănescu, Ștefan, 1984, Istoria științelor în România. Pedagogia, Editura Academiei, București. Buletinul Seminarului Pedagogic Universitar din Iași, 1922-1932, Iași. Găvănescul, Ioan, 1900, Seminarul Pedagogic Universitar din Iași, Iași. Găvănescul, Ioan, 1922-1923, „Orientarea culturii și educației naționale”, în
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
devină niște cooperatori activi, conștienți de posibilitățile și rolul lor social - acesta a fost crezul pedagogilor preocupați de educația cooperatistă a maselor. Bibliografietc "Bibliografie" Anzieu, Didier, Martin, J. Yves, 1969, La dynamique des groupes restreints, PUF, Paris. Bârsănescu, Ștefan, 1983, Medalioane, Editura Junimea, Iași. Cardaș, A., 1942, „Cooperația agricolă hotărâtoare pentru ridicarea materială și morală a satelor”, în Mladenatz, G., Cooperația în vremurile de azi, Institutul Național al Cooperației Române, București. Cojocaru, Ion, Ornea, Zigu, 1966, Falansterul de la Scăieni, Editura Politică
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
se precizează prin creația unor poeți din toate generațiile, o seamă dintre ei traversând toate mutațiile, oricât de contradictorii, ale poeziei, în perioada postbelică. Studiul Direcții în poezia contemporană se dovedește valid și rămâne actual mai ales în micro-sinteze, în medalioanele consacrate mai tuturor poeților (inegali valoric, firește) activi înainte de 1975, majoritatea și după: de la Beniuc, Jebeleanu, Boureanu, Maria Banuș până la promoția anilor 60: Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Mircea Ciobanu etc. Mulți dintre (și nu numai dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
arta narativă a acestei cărți de introspecție și ecografie a eului profund, a personalității încă nedevolate public. Maestru al stilului incisiv, George Mirea este și un artist al apologiei în sensul benign al speciei retoricii clasice. Remarcăm din cele zece medalioane ale recunoștinței, pe cele dedicate P.S. Gheorghe Gherasim, episcop de Vâlcea (de care autorul este legat aproape ombilical), lui Alexandru Philippide, Ioan Țepelea, Doru Moțoc etc. Extrem de interesante ni se par consemnările de călătorie ale autorului, tot atâtea prilejuri de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]