3,007 matches
-
este În egală măsură dovada respectului față de sine și față de altul. A ajunge Însă uneori să ne folosim și de politețe ca de un interes oarecare, Înseamnă să golim relațiile umane de orice forță morală. * „Titlurile Îl disting pe omul mediocru, Îl jenează pe cel superior și sînt repudiate de cel inferior.” (G.B. Shaw) Aceasta este, de fapt, soarta măririlor de orice fel, atunci cînd unii nu văd În ele decît singurul mod de a se Înălța În ochii lumii, alții
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și o explicație care ține de intelingența umană: „Fiecare vede la celălalt numai atît cît este el Însuși: căci el Îl poate cuprinde și Înțelege numai În măsura propriei sale inteligențe” (A. Schopenhauer). La Rochefoucauld merge chiar mai departe: „Spiritele mediocre condamnă, de obicei, tot ce depășește inteligența lor”. * „Preceptele dreptului sînt: să trăiești cinstit, să nu vătămi altuia, să dai fiecăruia ce i se cuvine.” (Justinian) Dreptatea ține așadar, În mare măsură, de caracterul omului, de capacitatea acestuia de a
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
instituită de bărbați, pentru ei și în folosul lor. Instrucția, instituția și folosința, iată care-s factorii vinovați de misoginie, afirmă el. Nimic altceva. Nu căutați în gene ficțiunea unui etern feminin sau cine știe ce tară de nevindecat: atunci când femeile sunt mediocre, ele datorează acest lucru ideilor pe care și le fac bărbații despre ele. Să gândești astfel în plin secol al XVI-lea, bravo!... întrucât bărbații au edificat o lume spre folosul lor, femeile pot foarte bine să nesocotească legile care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
următoarele cuvinte despre un alt prea fericit bard, cel de la Weimar: „Goethe, d’une mediocrité sans précédent”. Eu văd în aceste ultime două vorbe, subliniate de autor, un elogiu foarte mare: o mediocritate fără precedent nu mai e deloc una mediocră, dacă mă pot astfel exprima. Mediocritatea excepțională a lui Goethe nu e altceva decât echilibrul unor forțe lăuntrice irezistibile și opuse. Poetul de curte, autor de Mashenzug-uri și versuri ocazionale, era și el un „rege al poeziei veșnic tânăr și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
obligație); își fac și un soi de mică fală amuzată din lipsa lor de punctualitate sau de ordine, care nu pot însemna, oricum le-am lua, decât proastă creștere. Celebrul poem al lui Baudelaire L’Albatros (una dintre cele mai mediocre și mai plate producții ale poetului) e invocat pentru a ilustra inaptitudinea practică a ființelor superioare. Această inaptitudine e o iluzie, nici măcar totdeauna onestă. Ființele superior dotate mental și psihic (și fizic, de ce nu?) nu sunt numai artiști și visători
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ca atare, ci doar multă grijă de a părea foarte rafinat și profund. De fapt, aceste mofturi estetice sunt o formă de mitomanie. Acum vreo treizeci și ceva de ani se bucura de mare trecere printre snobii intelectuali un foarte mediocru scriitor englez, Charles Morgan, autor al unor romane pretențioase și plate în care era vorba de teme „majore”: moartea, geniul, viața spirituală. Confuzia creată de acest autor a fost destul de mare, încât a putut înșela și pe unii intelectuali adevărați
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
poematizarea”. Nici un poet adevărat nu poetizează. Nici un scriitor adevărat nu știe ce e asta „poematic”. Poezia și arta nu sunt “înaripate” tocmai fiindcă sunt revelatoare de adevăr uman. A fi terre-à-terre și „pedestru” e desigur, în genere, ceva meschin și mediocru. Dar marile, fascinantele, exaltantele revelații se obțin totuși la nivelul terestru și din perspectiva „pietonului”. Totul e să vezi, iar dacă vezi bine poți să-ți reprezinți și ceea ce nu vezi, adică să înțelegi. Asta e, în definitiv și propriu-zis
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
proză, adică pe Caragiale, Creangă, Ion Ghica, Odobescu, Maiorescu, am avut și poezia mare: Eminescu. E drept că numai pe el, dar face cât o lume. Apoi de pe la 1900 până după primul război am avut și poezie și proză destul de mediocră. Ce era bun atunci continua epoca anterioară sau o anunța pe cea următoare, dintre cele două războaie. Atunci am avut iarăși mare poezie și mare proză: Arghezi, Ion Barbu, Bacovia, Blaga - Iorga, Sadoveanu, Rebreanu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Matei Caragiale
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
fost nici ea suficientă. Acum, pentru că m-ai întrebat, trebuie să-ți spun că declararea unei atitudini influențează opera, o afectează chiar, dar ea depinde de importanța operei în raport cu acea atitudine. O atitudine cât de justă nu salvează o operă mediocră. Dar cât de blamabilă, cât de abominabilă trebuie să fie o atare atitudine pentru a pune în umbră o mare operă? Knut Hamsun? Opera lui, deși foarte valoroasă, e mai mică decât trădarea lui. — Deci considerați că morala unui scriitor
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
prin cumințenie sau prin străduință la Învățătură. Un exemplu tipic de comparație defavorabilă se constată În cursul activității de evaluare a cunoștințelor elevilor: răspunsul unui elev care urmează după un coleg ce a impresionat prin cunoștințele sale este evaluat drept mediocru, deși el a cuprins suficiente elemente pentru a fi apreciat ca fiind bun.) Mărul putred strică pe cele bune. Aceeași influență o are și omul vicios: „Cu prieteni răi, rău te faci; cu cei de omenie mănânci colaci”; „Cine doarme
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
justiție În simțire” (V. Hugo). Pasiune, entuziasm, patimătc "Pasiune, entuziasm, patimă" Fără drojdie, aluatul nu dospește. (Fără pasiuni, care pun În mișcare disponibilitățile creatoare ale personalității, aceasta nu Înflorește.) „Viața ar fi un somn sau o realitate În mod esențial mediocră, dacă n-ar salva-o indivizii care În mod permanent se frământă cu un gând, se consumă cu o simțire și se topesc Într-un avânt sau o prăbușire. Dintr-un nivel superior al vieții, faptul de a te prăbuși
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Poate că singura demnitate adevărată a omului este capacitatea de a se depăși pe sine.” (M. de Unamuno) Într-un picior n-ajungi departe. (Cu jumătăți de măsură nu poți schimba lucrurile În bine.) Vorbind despre placiditatea etică a omului mediocru, Andrei Pleșu remarcă sarcastic: „Privit de la distanță, el nu comite nimic grav: tocmai acesta e păcatul lui de moarte, cel care Îl scutește de atacul comunității și de tresărirea conștiinței proprii. Caracterizat mai mult prin ceea ce omite decât prin faptul
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
scutește de atacul comunității și de tresărirea conștiinței proprii. Caracterizat mai mult prin ceea ce omite decât prin faptul omis, liniștit În inexpresivitatea sa, invulnerabil din perspectiva «marii» morale, căci, repetăm, el nu face nimic care să fie brutal reprobabil, omul mediocru e depozitarul cel mai perfid al mizeriei morale. și el există În fiecare din noi, sustrăgându-se oricărui proces prin tocmai crasa lui banalitate... Păcatul lui nu e că spune mari minciuni, ci că nu evită cea mai evitabilă mică
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sau slăbiciuni. Μ Uneori, un zâmbet e mai periculos decât o armă: desigur, acel zâmbet care este creator de iluzii, de speranțe deșarte. Μ I se reproșează comodului că nu poate evolua sufletește, acceptând să se confrunte doar cu aspirații mediocre: succesele obținute n-ar fi pe măsura capacităților sale. În schimb, i se reproșează orgoliosului că-și propune mereu standarde prea Înalte pentru posibilitățile sale de moment: succesele repetate obținute nu vor face decât să ducă la o rapidă epuizare
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
lor, tinerii reușesc să-și plămădească o mentalitate, un crez de viață, care-i vor face să vină apoi cu o anumită pregnanță a faptei sau a atitudinii exterioare. Cei care nu cultivă acțiunea interioară sunt sortiți unei existențe conformiste, mediocre. Μ Omul se definește mult mai bine prin respingerile și preferințele manifestate În timpul liber decât prin acelea făcute În timpul activităților profesionale obligatorii. De ce? Pentru că adevăratele gusturi sunt exprimate atunci când omul știe că nu trebuie să dea socoteală nimănui pentru alegerile
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Μ Mediocritatea nu stârnește, se știe, invidia. Iată motivul pentru care Întâlnim adesea În viață și falsa mediocritate (de exemplu, acea suficiență intelectuală adoptată pe moment de către cineva pentru a face pe placul unei persoane foarte influente, dar cu adevărat mediocră, care nu poate suporta superioritatea celor din jur). Μ Egoismul este o poartă Închisă spre lume, deoarece omul robit lui este, de fapt, robit sieși: egoistul nu se poate bucura de bucuria altuia și nu acceptă, În forul său interior
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Nu numai schizofrenul are o gândire fragmentată, dar chiar și omul normal o poate avea uneori (de exemplu, atunci când nu este În stare să pună ordine În scopurile sau În preferințele sale de peste zi). Μ Biologic, omul este o ființă mediocră comparativ cu animalul, dar este net superioară În plan psihologic: generalitatea În gândire; responsabilitatea conduitei În colectivitate; transfigurarea În artă; aspirația spre autodepășire; sentimentul libertății și al demnității personale; conștiința temporalității (experiența trecutului și previziunea viitorului devenind condiții ale depășirii
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Nu doar succesorii lui Nixon - pare să zică Andreotti - urmează politica lui Nixon și continuă, prin urmare, să-i susțină, măcar în ceea ce privește Italia, pe cei asemenea lui Nixon; nu doar aici, în Italia, nu ar exista un Ford de factură mediocră, gata eventual să-i înlocuiască pe Nixon-ii noștri (toți știu ce a devenit o carieră politică în Italia și că avocățeii provinciali și vulgari aleși deputați până acum zece ani sunt niște uriași față de posibilii lor succesori de astăzi), ci
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
accesului În rîndurile practicanților meseriei de istoric” și Îngrădirea „inflației posesorilor de diplome” (pp. 93-94). În ceea ce privește profesionalizarea disciplinei, este necesară „contracararea veritabilei politici de autoreproducere a corpului didactic din instituțiile din domeniu În care profesori mai mult sau mai puțin mediocri Își selectează urmașii la catedră «după chipul și asemănarea lor», evitînd cu grijă infuziile din afară și concurențele supărătoare” (p. 96). Însănătoșirea corpului profesional depinde, În opinia autorului, și de diversificarea debușeelor profesionale. Această diversificare impune pregătirea studenților prin Însușirea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
umoristice de bună calitate (Amor ars, Un cartofor). Ziarul a publicat poezii cu totul sporadic (Al. Vlahuță, Gheorghe din Moldova ș.a.) ori numai când a socotit că puteau servi intereselor politice ale momentului. Din când în când, în afara unor romane mediocre în foileton, datorate unor scriitori ca Ad. Belot, Paul Bourget, A. Matthey, apăreau și schițe ori nuvele de Balzac (Războiul civil), Flaubert (un fragment din Doamna Bovary), Alphonse Daudet, Georges Courteline, Henri Murger, Maurice Rollinat. Dar preferința redactorilor merge către
LUPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287933_a_289262]
-
unei „culturi superficiale”, ai cărei germeni considera că au și început să se manifeste în literatură, în limbă și, în genere, în întreaga viață socială a vremii. Era de părere că o mare parte din literatura română imită literatura franceză mediocră, demonstrând gustul rătăcit al publicului și judecata alterată a criticii și constată că sporirea numărului scriitorilor și traducătorilor, a ziarelor și revistelor, precum și extinderea gustului pentru lectură sunt subminate de superficialitate și de neadaptare la specificul național. A condamnat aspectele
MAIORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287964_a_289293]
-
Romanul Zilele și jocul (1977) prezintă personaje cu apariții episodice, care reapar în scenă sub alte măști, păstrându-și însă fișa de bază, ca ființe devitalizate, animate de pulsiuni carnale, cu un proiect jucat în falsa alternativă moralitate slabă - imoralitate mediocră. Volumul Anii de ucenicie ai lui August Prostul (1979; Premiul Asociației Scriitorilor din București) e constituit din două secțiuni, prima cuprinzând eseuri sau recenzii empatice despre Geo Bogza, Marin Preda, Paul Georgescu, Radu Petrescu, Ștefan Bănulescu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
care o vom pune În acest capitol este de ce un model de agricultură științifică și modernă, care pare să fi dat roade În occidentul industrializat și cu climă temperată, a eșuat de atâtea ori În lumea a treia. În ciuda rezultatelor mediocre, modelul a fost impus de coloniști modernizatori, de state independente și agenții internaționale. În Africa, unde consecințele au fost deosebite de grave, un agronom cu foarte multă experiență spunea că „una din lecțiile cruciale ale ultimilor cinzeci de ani de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Viitorul imaginat de Bailey era unul organizat aproape În Întregime de către o elită managerială: „Totuși, nu trebuie să ne gândim la o societate alcătuiră doar din unități disparate, din «exploatări agricole familialeș unde oamenii trăiesc Într-o stare de mulțumire mediocră. Trebuie să atragem spre agricultură multe persoane cu mari puteri de organizare, care sunt adevărați manageri și care pot conduce afacerile cu curaj: ar fi fatal din punct de vedere al rezultatelor sociale și spirituale ca astfel de oameni să
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de tematica abordată și mai cu seamă de tenta de firesc imprimată întregului, de la nivelul replicilor până la construcție, performanțe ce deveneau concomitent și capcane, deoarece mesajul era marcat de ideologia epocii. Eroii sunt oameni obișnuiți, dar dramaturgul nu cultivă banalul, mediocrul, ci surprinde un moment ieșit din comun, decisiv pentru evoluția personajului. În acest moment se concentrează, de fapt, toate datele anterioare, care păreau definitorii pentru psihologia lui. O întâmplare ce anunța a nu avea o prea mare importanță (un accident
IACOBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]