13,191 matches
-
bâzâitul muștelor, acreala sudorii și damful greu al țigărilor de proastă calitate. Era o perioadă în care barurile încă nu se răspândiseră, când "grădina" și "bodega" dețineau supremația în preferințele românilor. Stațiile de amplificare nu cuceriseră restaurantele, așa că, între o melodie și alta interpretate de mica orchestră, oamenii discutau însuflețit. Localurile de altădată erau reale spații ale comunicării, și nu ale singurătății în grup, așa cum le percep astăzi. Mă văd, mic domn Goe, cu halba de sirop cu apă minerală în
Când v-ați îmbătat ultima oară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8414_a_9739]
-
Dorin MANEA Dacă în vara anului 2012, Sânziana Negru, cu numele de scenă SIELLA, lansa primul single, “Love is în the air”, artista revine cu “Semne”, piesa cu versuri în limba română. Melodia este compusă de Mihai Ristea, iar imaginile din lyric video au fost filmate pe o plajă din Thailanda, unde Sânziana a petrecut o vacanță exotică. După ce a cunoscut succesul că Vj, Siella s- a orientat către muzică. Single-ul “Semne
Promisiuni by Dorin Manea () [Corola-journal/Journalistic/84187_a_85512]
-
de când trupa Morandi există pe piață”, spune Marius Moga. CONNECT-R - „Tren de noapte”. Noul single al solistului vine după numeroase alte piese, printre care “Vara nu dorm”, “Dă-te-n dragostea mea” și “Noi ne potrivim”. Noua creație este o melodie produsă de Connect-R și echipa Rappin On Production. JerryCo și PROCONSUL lansează single-ul “Așa trec anii”. După videoclipul “Campion”, în care JerryCo l- a avut ca protagonist pe Leonard Doroftei, artistul hip-hop lansează “Așa trec anii”, în colaborare cu
Flash by Mihail Anton () [Corola-journal/Journalistic/84184_a_85509]
-
legendară, iar Vals- Scherzo de Ceaikovski în varianta cu acompaniament orchestral a fost o adevărată lecție pentru tinerii elevi și studenți care stăteau pe margine, în picioare, observând și luând aminte. Repin a mai cântat cu sensibilitatea sa inconfundabilă superba Melodie de Ceaikovski . După pauză au urmat Anotimpurile op.67 scrise de Glazunov , o lucrare care se poate asculta la radio din când în când dar foarte rar pe scena de concert. Pletnev a creat un spațiu intim, ireal în finețe
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
Alexandru Jula, Stela Enache, Mihai Constantinescu, Marina Florea, Adrian Daminescu, Gabriel Dorobanțu, Carmen Trandafir și Daniel Iordăchioae - nouă corifei ai unei muzici ușoare românești pline de sensibilitate și melodicitate, la care spectatorii de toate vârstele aderă cu toată ființa. Prin melodiile lor cele mai cunoscute au fost reprezentați în concertul respectiv compozitori cum ar fi Gherase Dendrino, Nicolae Kirculescu, George Grigoriu, Florin Bogardo, Vasile Veselovschi, Horia Moculescu, Marius Țeicu, Ionel Tudor, George Natsis, Dumitru Lupu, alături de cântece, de asemenea de mare
?lag?rele Rom?niei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84186_a_85511]
-
a încheiat (respect pentru acești artiști remarcabili) cu recitalurile de muzică ușoară. Din păcate, așa cum se întâmplă la noi, folclorul și-a depășit cu aproape o oră spațiul acordat, așa încât soliștii de muzică ușoară și- au mai redus din melodii, presați de fanfara care trebuia să încheie, tradițional, festivalul. În ciuda acestui fapt, Marina Florea (dezlănțuită, temperamentală, cum n-am mai văzut-o de multă vreme!), Ileana Șipoteanu, Adrian Daminescu și Daniel Iordăchioae au reușit o performanță incredibilă: deși ploaia nu
?lag?rele Rom?niei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84186_a_85511]
-
Voica și al său “Și afară plouă, plouă”!), miile de spectatori au rămas neclintiți sub umbrele, reluând fiecare refren laolaltă cu cântăreții, ovaționând și chiar dansând! A fost o seară cu adevărat magnifică, cu chipuri realmente extaziate la auzul unor melodii cum ar fi “Stele perechi”, “Nu te voi uita”, “Am trup de ceață”, “Ce mult te-am iubit”, “ Dacă într-o zi mă vei iubi”, “România”, “Eu te voi iubi”, “Într-o zi”, “Mă-ntorc la tine, mare albastră”...Vor
?lag?rele Rom?niei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84186_a_85511]
-
din Sibiu pentru Marina Voica, Mihai Constantinescu, Stela Enache, Marina Florea, Carmen Trandafir, lor urmând să li se alăture Carmen Rădulescu. Caravana “Șlagărele României” a pornit la drum, a fost greu de urnit, nu se mai oprește, potolind setea de melodie și poezie a publicului, care nu mai are unde să-și vadă și să-și asculte idolii: nu ne referim la posturile comerciale, deși Antena Stars, TV Favorit, Kanal D, GiGa TV, Antena 1, ProTV au fost, într-o măsură
?lag?rele Rom?niei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84186_a_85511]
-
pentru copilul român, care avea să fie acompaniat de o orchestră profesionistă și să cânte de nu mai puțin de 3 ori alături de AlBano! Trei luni în Italia, pe cheltuiala gazdelor, un adevărat vis, concretizat și prin includerea cu 2 melodii pe albumul “Io canto 3”. Din păcate, același an 2011 îi aduce durerea de a-și pierde profesorii, pe Cornel Fugaru și Iulian Băiașu, continuându-și pregătirea până la sfârșitul anului cu Mirela Fugaru, după care în ianuarie 2012 BCR
De la Mioveni, la duete cu Al Bano! by Fulvia Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/84185_a_85510]
-
lui, cu peste 70 de titluri, între care numeroase din repertoriul internațional. Cântecele de muzică ușoară românească i-au adus premii în țară și peste hotare și este mai mult decât meritoriu că la vârsta lui cântă cu atâta maturitate melodii cum ar fi “Te-așteaptă un om” de Ion Cristinoiu, “Merit eu?” de Vasile Veselovski, “Doar când ai prieteni” de Cornel Fugaru, “Niciodată, niciodată” și “Nu suntem îngeri” de George Grigoriu, “Don Juan de Popa Nan” de Florentin Delmar, “Poarta
De la Mioveni, la duete cu Al Bano! by Fulvia Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/84185_a_85510]
-
voce, dar nu am câștigat”. Pentru că austriaca (ul) Thomas Neuwirth, 25 de ani, alias Conchita Wurst (pseudonim adoptat clar în bătaie de joc), a avut o voce expresivă, puternică, a cântat fără cusur, Cătălin Crișan declarând după concurs că atât melodia, cât și interpretarea au fost la înălțime. “Păsărica și Cârnatul” Am adăugat un “și” pentru a evita o cacofonie, dar chiar nu ne interesează dacă transsexualul-hermafroditul în cauză posedă ambele atribute anatomice incluse în numele de scenă (“conchita” în argoul hispanic
Planeta ciuda?ilor by Ana-Maria Szabo () [Corola-journal/Journalistic/84138_a_85463]
-
Shaw a cântat în picioarele goale sau când au triumfat puștoaice foarte tinere, gen Gigliola Cinquetti sau Mary Hopkin. Acum, dacă nu vii cu niște monștri fioroși (aduceți-vă aminte de rockerii din Finlanda), cel puțin, trebuie să ai o melodie frumoasă, o fată drăguță și o susținere geo-politică, cum a fost cazul, în 2013, cu Emmelie de Forest (Danemarca), pe care am revăzut-o în finalul show- ului. Dar dacă spectacolul ar fi fost transmis doar la radio, mai mult
Planeta ciuda?ilor by Ana-Maria Szabo () [Corola-journal/Journalistic/84138_a_85463]
-
o susținere geo-politică, cum a fost cazul, în 2013, cu Emmelie de Forest (Danemarca), pe care am revăzut-o în finalul show- ului. Dar dacă spectacolul ar fi fost transmis doar la radio, mai mult ca sigur ați fi apreciat melodia austriacă și interpretarea... Scriitorul George Stanca este și el extrem de caustic în rubrica sa din “Click! TV”: “Au concurat normalii cu anormalii. Anormalii fiind în fapt niște imagini false, pictate cu accente biblice și inversioniste ca un sacrilegiu. Și iar
Planeta ciuda?ilor by Ana-Maria Szabo () [Corola-journal/Journalistic/84138_a_85463]
-
către timpul nostru. Sunt posibile trasee pe care încercăm să le conturăm. Nu există neapărat un început pornind de la ce spune artistul: „Tradiția este o zestre, un memorial al izbânzilor noastre pe plan sensibil”. Amintim asemenea priviri devenite imagini-sunete - Wagner - Melodie infinită, Verdi - Il Dio Verdi (versiune orchestrală a Cvartetului), Chopin - Chopin orchestral (piese celebre pentru un balet imaginar), Enescu - Omagiu lui Enescu, Perlea - Cvartetul devenit Muzică op. 10, dar și Tristia, In memoriam Ionel Perlea, - Stan Golestan - Cvartetul 2 devenit
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
Cosmina Soare și Premiul Centrului de Excelență al Universității Naționale de Muzică București, ex-aequo - Mihaela Alexa și Alma-Nicole Boiangiu. O prezență de un rafinament și o eleganță aparte, nelipsită de pe scena concursului din ultimii ani, Ana Cebotari, a câștigat cu melodia Don’t cry for me Argentina inimile celor din public, și totodată Premiul Radio România Cultural. Preferații publicului s-au dovedit a fi Mihaela Alexa, Silvia Micu și Valentin Trandafir, trio-ul care, îmbinând cu succes mai multe melodii ale
Provocarea by Andreea Dragu () [Corola-journal/Journalistic/84205_a_85530]
-
cu melodia Don’t cry for me Argentina inimile celor din public, și totodată Premiul Radio România Cultural. Preferații publicului s-au dovedit a fi Mihaela Alexa, Silvia Micu și Valentin Trandafir, trio-ul care, îmbinând cu succes mai multe melodii ale celor de la ABBA, dansând nestingheriți, plini de energie și entuziasm ne-a făcut să zâmbim cu poftă minute în șir. Țin de asemenea să îi amintesc și pe maeștrii corepetitori, cei fără de care actul artistic ar fi fost unul
Provocarea by Andreea Dragu () [Corola-journal/Journalistic/84205_a_85530]
-
a capodoperelor la care nu acced fie și mulți dintre pianiștii care și-au cucerit celebritatea. Haruna Shinoyama a propus audienței Sonata pentru pian și vioară, nr. 7, în Do major, op. 30, nr. 2 de L. van Beethoven și Melodiile lăutărești de Pablo de Sarasate. Interpreta a relevat splendid ceea ce este specific în lumile sonore ale paginilor beethoveniene, cât și în cele de vervă violonistică datorate lui Sarasate. Haruna Shinoyama are o trăsătură de arcuș elegantă și distinsă totodată, acuratețe
Doi tineri muzicieni niponi de excep?ie by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84206_a_85531]
-
abia cucerit și susținută de muzicieni, între care se disting fiii lui Bach. Le style galant sau lo stile sueto, alături de stilul Empfindsamkeit, stilul sensibil în expresia lui germană, toate aceste noi maniere de a face muzică se exprimă prin intermediul melodiei acompaniate. Stilul omofonic avea să marcheze trecerea muzicii din biserică în salon ,iar pe planul structurilor sonore, trecerea de la construcția de fugă la cea de sonată. Procesul durează câteva decenii și presupune adoptarea unui discurs cantabil, o ornamentică foarte elaborată
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
construcția de fugă la cea de sonată. Procesul durează câteva decenii și presupune adoptarea unui discurs cantabil, o ornamentică foarte elaborată, o expresie a bunei cuviințe mai presus de forță, abandonarea aspectului prolix, stufos. Se cere un nou gen de melodie, un alt fel de textură, simplificarea conținuturilor. În zorii noii epoci, muzica era chemată să ofere cu claritate și adecvare un conținut elegant, grațios și delicat, mai degrabă decât furia furtunoasă a pasiunilor dezlănțuite. Stilul galant apare în Europa secolului
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
muzica auzită de dincolo de „apele Styxului” devine anarhică. “Tocmai atunci peste apele Spreei, cu strălucirea lor unsuroasă, a început să răsune ceva impur și grotesc, un amestec strident de țipete, râsete isterice, cântece violente de berărie, de ritmuri și melodii răsuflate, ca la o operetă frivolă, dar și de jazz prelung, convulsiv, ceva ca un urlet îndepărtat de trompetă, sau ca o chelălăială sinistră de câini. Orașul întreg petrecea, cânta și chelălăia”.(<footnote Idem, pag. 115-116 footnote>) O motivație oarecum
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
care disociază valoarea semantică a sunetului de cea a cuvântului : „m-am simțit îndemnat să mă gândesc mai stăruitor la ființa inefabilă a muzicii și la puterea ei extraordinară de a influența trările noastre. Structura ei efemeră, care dă și melodiei și ritmului un sens unic, o curgere atât de firească, în stare să umanizeze întreg domeniul sonor, să ne copleșească și să exalte tot ce este uman în om, n-a fost înțeleasă de nimeni în toate arcanele și amănuntele
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
Concerto are a fi completă nu în sensul unui caracter contrastant viu, dar în sensul realizării celor două calități fundamentale ale executantului [tehnice și expresive-n.n.]. Toate ideile de Concerto deci sunt la fel. Ele conțin, mai întâi, o melodie, și apoi un nu rare ori imens „trait de concerto”. „Trait de concerto”-ul primei idei devine un „ponte” modulant către tonul ideii a doua. Ideea de Concerto deci e lipsită de caracterul dramatic-simfonic propriu Sonatei (imensele „cadențe” de debut
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
noutate și ar putea reflecta o mutație în gândirea lui Cuclin: Analiza comparată a creațiilor de proporții din perioada 1955- 1978 va releva veridicitatea acestei ipotezei. Tema principală a concertului, acel „trait de concerto”, nu mai este precedată de o melodie introductivă, asociată și înrudită în plan motivic, așa cum am văzut în construcția concertului în mi minor. În schimb, ea devine „motorul” dezvoltării, prin „aventurile tonale” pe care le experimentează. Este o temă derivată dintr-un motiv desfășurat într-un cadru
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
prieteni cu care era strâns legat și a căror companie o căuta. Aveau însă amândoi acelaș cusur - aveau obiceiul să fredoneze. Ne spunea despre ei: „Ce bine ar fi dacă ar renunța la muzică, că au obiceiul să transforme toate melodiile în minor și doinesc a jale!” Deasemenea îl supăra „lipsa de respect al ritmului” zicea că foarte des confundă unii muzicanți măsura de 2/4 cu cea de 4/4. mai spunea că totul se poate învăța în muzică afară de
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
afirma în „Cuvântul înainte” al cărții profesorul universitar Nicolae Coman, putem vorbi despre un îndreptar cât se poate de util celor care doresc să îmbrățișeze și să cultive în mod concret acest gen muzical sinonim cu „libertatea gândirii, sunetul proaspăt, melodiile nostalgice, ritmul frenetic, armoniile scânteietoare, colaborarea pe viu cu diverși parteneri într-un proces de creație colectivă care rămâne, pentru neinițiați, acoperit de mister, de o aură magică și de norul semnelor de întrebare”.
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]