3,679 matches
-
context, se impune prestația istoricului Lucian Boia, angrenat fățiș Într-un amplu proiect de deconstrucție a miturilor comuniste. Tot la nivel instituțional trebuie amintit un cvartet realizat datorită Anei Blandiana și lui Romulus Rusan (secondați de o echipă de cercetători): Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet (singura Închisoare-muzeu din România, până acum, care concentrează infernul concentraționar comunist În săli expoziționale decalate pe etapele represiunii din România); Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului (cu sediul la București; acesta dirijează și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
participe și să se implice În astfel de cursuri. Există apoi, nu În ultimul rând, o coloratură psihologică a acestei memorii recuperate, și de aceea vorbeam de o latură terapeutică. Foarte importante sunt excursiile documentare la Închisoarea Gherla și la Memorialul de la Sighet al Victimelor Comunismului. Eu Îmi asum riscul ca studenții să fie mai fascinați de Gherla, de Gherla actuală, decât de Memorialul de la Sighet. În cele din urmă ei Înțeleg Însă că Gherla este o Închisoare vie adaptată la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de aceea vorbeam de o latură terapeutică. Foarte importante sunt excursiile documentare la Închisoarea Gherla și la Memorialul de la Sighet al Victimelor Comunismului. Eu Îmi asum riscul ca studenții să fie mai fascinați de Gherla, de Gherla actuală, decât de Memorialul de la Sighet. În cele din urmă ei Înțeleg Însă că Gherla este o Închisoare vie adaptată la condițiile de astăzi, axată pe deținuți de drept comun, iar celălalt spațiu a devenit un muzeu, un memorial, nemaifiind o Închisoare ca atare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de Gherla actuală, decât de Memorialul de la Sighet. În cele din urmă ei Înțeleg Însă că Gherla este o Închisoare vie adaptată la condițiile de astăzi, axată pe deținuți de drept comun, iar celălalt spațiu a devenit un muzeu, un memorial, nemaifiind o Închisoare ca atare. Dar la Gherla, de pildă, când rugăm autoritățile penitenciare să ne deschidă vechea „Zarcă”, sau ceea ce a mai rămas din ea (aceasta nu mai este folosită astăzi, Întrucât condițiile sunt imunde; spațiul acesta este undeva
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Dar de ce vreți să mergeți acolo, că nu mai e folosită Zarca”. „Vreau să vadă cum arătau Gherla și Sighetul În realitate - Îl lămuresc eu pe comandantul adjunct al Gherlei -, nu doar memorialul-muzeu pe care Îl vor vedea. Acolo, la Memorial, vor afla informații stocate, muzeificate, dar nu vor avea acces la condițiile propriu-zise de odinioară.” Ei bine, În spațiul acela imund de la Gherla, În subsolul nefolosit astăzi, mai există paturi ruginite, iar pe jos se află apă, nămol, excremente lichide
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
până când nu veți ajunge În asemenea condiții, să nu spuneți că nu ați fi supraviețuit, Întrucât nu aveți de unde să știți”. Atingerea aceasta a suferinței este legată și de alte lucruri. Care este lucrul care impresionează cel mai mult la Memorialul de la Sighet? Unul dintre obiectele expuse acolo este un săpun pe care o deținută politică l-a primit În Închisoare de la soțul ei; iar acesta reușise să-i scrijelească pe el un „te iubesc”. Acest săpun nu fusese văzut de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
controlau pachetele primite de deținuți se asigurau că nu există mesaje subversive. Bărbatul acela Îi scrisese (riscând enorm) soției sale că ÎNCĂ o iubește. Era un gest esențial, de memorie, de rezistență, de etică. Ei bine, acel săpun expus la Memorialul de la Sighet are un efect teribil. Studenții mei sunt tulburați și Îmi spun că astfel de rămășițe ale memoriei Îi captivează, că reacționează emotiv la astfel de obiecte, cruciulițe confecționate din os, dicționare miniaturale, medalioane... sau acest teribil săpun de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
suferinței. Mi-aduc aminte că recent, de pildă, am avut un student care optase pentru cursul despre Gulag, dar care, după excursia la Gherla și Sighet, mi-a zis: „Sunt dezamăgit. Mie nu mi-a comunicat nimic această excursie documentară. Memorialul de la Sighet este primitiv, nu văd care e modalitatea prin care noi să ajungem la o aprofundare a suferinței celor care au trecut pe acolo. Deocamdată suferința aceea mie nu-mi spune nimic”. I-am spus atunci: „Vă dau niște
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și-a reluat timid preocupările literare, dând la lumină, în „Argeș”, o suită de „narațiuni”. Aceeași revistă îi publica postum, după ce, în 1981, cartea sa de debut fusese reeditată, și câteva pagini memorialistice. Împreună cu alte texte inedite, între care un memorial - Slujba din hol - și diverse jurnale, ele au fost strânse în volumul Cărți și o altă carte (1999), urmat de Cruciada umbrelor (2001), reunind o mare parte din cronicile și articolele din „Universul literar”. Microromanul Interior, intitulat inițial Margini, Margini
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
scânteieri. Mozaicul este însă de dimensiuni prea mici pentru a avea efectul scontat. Rămas neterminat, romanul autobiografic Slujba din hol este interesant ca frescă parțială a vieții din redacția unui mare cotidian și prin efortul de autoportretizare. Fragmentare, jurnalele și „memorialele” înfățișează cu prea multă parcimonie întâmplări exterioare și lăuntrice prin care ar fi trecut scriitorul. SCRIERI: Interior, București, 1932; ed. îngr. și pref. Ștefan Borbély, Cluj-Napoca, 1981; Râsul morților de aur, București, 1940; Poezia lui Lucian Blaga și gândirea mitică
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
Bal la castel, București, 1993; Caietele unui fiu risipitor, București, 1994; Sub casca de aur a lui Mambrino, București, 1997. Repere bibliografice: Miron Dragu, Figurine de ceară, GL, 1956, 48; Valeriu Cristea, Reportajul retrospectiv, RL, 1974, 9; Mihai Ungheanu, Un memorial istoric, „Viața militară”, 1983, 7; Hristu Cândroveanu, Fantomele trecutului, LCF, 1983, 37; Ilieș Câmpeanu, Unirea în perspectivă romanescă, CNT, 1983, 39; Ileana Ulmu, Tema Transilvaniei, ST, 1988, 10; Ioan Neacșu, „Moartea baroanei”, ATN, 1989, 3; Ilie Radu-Nandra, Fascinația istoriei, TR
FAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
alte scrieri, București, 1960, Fabule și istorioare. Nastratin Hogea, București, 1961, Scrieri literare, I-III, introd. Paul Cornea, București, 1963 (în colaborare cu Radu Albala); Grigore Alexandrescu, Opere, I, introd. Silvian Iosifescu, București, 1957, Versuri și proză, București, 1960, Poezii. Memorial de călătorie, pref. Pompiliu Marcea, București 1961, Suvenire și impresii, epistole și fabule, București, 1969, Opere, I, pref. Ion Roman, București, 1972; Aulus Gellius, Nopțile atice, tr. David Popescu, București, 1965; Persius, Iuvenal, Marțial, Satire și epigrame, tr. Tudor Măinescu
FISCHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]
-
al «Scânteii tineretului»”, „Jurnalul literar”, „Viața românească”, „Manuscriptum”, precum și la reviste străine: „Innostrannaia literatura” (Moscova), „Indian Literature” (New Delhi). Din 1969 este colaborator permanent al ziarului „Orizont” din Râmnicu Vâlcea, o parte a cronicilor literare semnate aici fiind adunate în Memorial de lectură (1972). După 1989 scrie constant în publicațiile vâlcene „Curierul de Vâlcea” și „Informația zilei”. Prezent în antologiile de proză scurtă Clopote de argint (1974) și Înălțimile se cuceresc (1975), M. este nominalizat ca autor de literatură pentru copii
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
anemone, pref. Ion Lăncrănjan, București, 1966; Auroaica, București, 1967; Minciuna, București, 1967; Zborul de probă, București, 1968; Umbrele timpului, București, 1969; Noaptea și ziua, București 1970; Avionul de Cluj (în colaborare cu Alexandru Mitru), București, 1970; Fumul bunicului București, 1971; Memorial de lectură, București, 1972; Walhalla, București, 1973; O partidă de bile, București, 1973; Toamna, păsările..., București, 1975; Fantezie pentru trompetă solo, București, 1976; Povestiri de la Rond, București, 1977; După-amiaza unui faun, București, 1978; Memoria Râmnicului, București, 1979; Câinele andaluz, București
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
Popescu, „Zborul de probă” GL, 1968, 28; Mihai Ungheanu, „Zborul de probă”, LCF, 1968, 32; Mircea Iorgulescu, „Noaptea și ziua”, RL, 1970, 32; Nicolae Balotă, „Avionul de Cluj”, RL, 1971, 24; Nicolae Balotă, „Fumul bunicului”, RL, 1971, 34; G. Gheorghiță, „Memorial de lectură”, R, 1973, 4; Sorin Titel, Proză de analiză, RL, 1974, 33; Sorin Titel, Poveste de dragoste, RL, 1975, 38; Firan, Macedonski-Arghezi, 290-292; Sorin Titel, Povestiri, RL, 1976, 36; Marcel Constantin Runcanu, Un sentimental ponderat, TR, 1976, 47; Dumitru
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
rezumată în secolul al doisprezecelea de Honorius din Autun. Bibliografie. Text: PL 53. 7. Vincențiu Vincențiu a trăit ca preot în mănăstirea din Lérin până la sfârșitul vieții sale, adică până prin 435. În 434 el a scris sub pseudonimul Peregrinus două Memoriale (Commonitoria); primul trebuie să fi conținut particularitățile esențiale ale credinței catolice care o făceau să se deosebească de erezii, iar cel de-al doilea aplica acele „semne de recunoaștere” la condamnarea nestorianismului promulgată cu puțin timp înainte în conciliul din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
frumoase, acest din urmă domeniu fiind, de altfel, abordat cu indiscutabilă competență de eseistul și cronicarul plastic. Textele, tipărite inițial în presă, au fost adunate în volumul Bucureștiul artistic (1984). Eseul Visul ca vis - visul în literatură (Jurnal 1959-1974) și Memoriale s-au publicat postum, în „Luceafărul” (1995). O lume bine întemeiată, bine fixată în rădăcinile ei, ce-i garantează stabilitatea atât de plăcută lui Grigore Hagiu, dar cutreierată în răstimpuri de mișcări ilogice, alarmante; o lume care, scăpând o clipă
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
ci la „o nouă sinteză”, iar eclectismul nu este semnul unei „gândiri slabe”, în sensul consacrat mai târziu de Vattimo, ci al unei „puteri noi”, al unei „alianțe vaste cu istoria”. Dincolo de structura sa teoretică, cartea apare ca un complex memorial de călătorie, în care peisajul, de la albastrul intens al apelor Mediteranei la statuile Romei și palatele Parisului, este prilej de savuroase și nu rareori savante călătorii spirituale prin cultura europeană și universală, punând în valoare o admirabilă inteligență asociativă. Nostalgia
HAULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287420_a_288749]
-
Ștefan Aug. Doinaș, Tudor Gheorghe, Mihnea Gheorghiu, Ion Grecea, Elena Iordache-Streinu, Ion Sofia Manolescu, Romul Munteanu, V. G. Paleolog, Adrian Păunescu, Amza Pellea, Ilie Purcaru, D. R. Popescu, Marin Sorescu, Zaharia Stancu, Virgil Teodorescu, iar în 2001 îngrijește, în ciclul „Memorialul Brâncuși”, o antologie de documente și scrisori referitoare la Constantin Brâncuși, intitulată Pași pe nisipul eternității sau Cazna legământului cu demiurgul. SCRIERI: Cântec tânăr, Craiova, 1960; Cocorul din unghi, București, 1967; Convorbiri cu..., Craiova, 1974; Vânt de vis, Craiova, 1977
HINOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287434_a_288763]
-
specializare românească s-a bucurat de sprijinul instituțional al istoriografiei „oficiale”. Diviziunile politice ale istoriografiei românești de dupa 1989 au fost marcate de opere memorialistice ale victimelor teroarei regimului comunist (muzeul de la Sighet devenit reper al noii „societăți civile”, serialul TV „Memorialul durerii”, revista Memoria) și s-au aliniat ideologic la direcțiile unei istoriografii politic marcate de autori precum François Furet (1995) ori Stéphane Courtois (1997), orientată cu precădere spre extremele „sistemului”, „călâii” (organele de represiune ale regimului comunist) și „victimele”, precum
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
renunțat la secretariatul de stat Însărcinat cu „problemele revoluționarilor” care existase pe timpul guvernării PSD. În 2003 a fost creat și un Institut Național al Memoriei Exilului Românesc (INMER), și el obiect de rivalități și polemici. Acest centru face parte din „Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței”, un ONG condus de scriitoarea Ana Blandiana și care funcționează pe locul unei vechi Închisori din Sighet (În Transilvania). PAGE FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefăcute\intelectualii in cimpul puterii.DOC PAGE 147
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
108-113; Alboiu, Un poet, 97-98; Ion Bălu, Nicolae Labiș, București, 1982; Livescu, Scene, 99-106; Stănescu, Jurnal, II, 92-94; Ștefănescu, Dialog, 170-177; Gheorghe Tomozei, Urmele poetului Labiș, București, 1985; Ștefănescu, Prim-plan, 191-198; Cristea, Fereastra, 72-78; Nicolae Cârlan, Nicolae Labiș. Album memorial, București, 1987; Cândroveanu, Lit. rom., 257-259; Micu, Limbaje, 201-209; Papu, Lumini, 388-390; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 462-469; Constantin Ciopraga, „Albatrosul ucis”, CNP, 1996, 12; Mihai Cimpoi, Cele două morți ale lui Labiș, LCF, 1996, 12; Cezar Ivănescu, Stela Covaci, Timpul asasinilor. Mărturii
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
Saint-Exupéry. Rubrica „Ethnos” scoate la lumină adevărate tezaure de descântece, ghicitori și obiceiuri din partea locului. Echilibrat structurate sunt paginile în limba maghiară, unde pe lângă nume de oarecare notorietate (Balla Zsófia, Visky András), figurează colaboratori locali statornici. Sunt incluse, de asemenea, memoriale de călătorie în Italia sau Grecia, comentarii pe marginea unor cărți recent ieșite de sub tipar și consemnate diverse evenimente culturale, revista dorindu-se o oglindă fidelă a vieții ținutului. M.Pp.
LIMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287816_a_289145]
-
Proust și André Gide, pe care îi comentează, criticul rămâne un admirator al lui Balzac, Dickens, Tolstoi, al romanului realist, obiectiv. Dacă e să fie căutat scriitorul R., mai mult decât în eseuri poate fi descoperit în însemnările de călătorie. Memorial (Note de drum din Spania) (1930) și Nord-Sud (Egiptul, Olanda, Anglia, Spania) (1945) conțin adesea pagini de o mare plasticitate și pregnanță, descrieri de țări, orașe, oameni, de drumuri în spații vaste. Se întâlnesc aici un colorist, un comentator fin
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
1924; Ipoteze și precizări în știința sufletului, București, 1926; Democrație și creație, București, 1926; Contribuții la știința societății, București, 1927; Fenomenul românesc, București, [1927]; Interpretări, București, 1927; Comentarii și sugestii, București, 1928; Perspective, București, 1928; Istoria ideilor sociale, Craiova, 1930; Memorial (Note de drum din Spania), București, 1930; Atitudini, București, 1931; Valori, București, 1935; Psihologie și viață, București, 1938; Înțelesuri, București, 1942; Între două lumi, București, 1943; Introducere în sociologie, București, 1944; Nord-Sud (Egiptul, Olanda, Anglia, Spania), București, 1945; Explicarea omului
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]