1,167 matches
-
, Valeriu (18.III.1921, Glăvile, j. Vâlcea) poet, dramaturg, prozator, memorialist și traducător. Este fiul ardeleanului Vasile Anania, mic negustor de țară, apoi muncitor în București, și al Anei (n. Mărgăritărescu), fiica unui preot din Vâlcea. Urmează primele cinci clase în comuna natală, apoi cursurile Seminarului Central din București (1933-1941), unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
El ar trebui, pe cât posibil, evitat. Este greu de acceptat orice idealizare. Cu atât mai mult cu cât, după cum observă lucid și Virgil Ardeleanu, chiar și unii dintre acești eroi, efectiv partizani, precum Ion Gavrilă Ogoranu, se deosebesc de alți memorialiști prin lipsa de menajamente cu care își privesc semenii. 5. Dosarul Mircea Eliade Parcurgem, fără îndoială, o epocă, agitată și controversată, între altele și a dosarelor. Istoria literară nu putea nici ea să lipsească de la apel. De fapt, ea a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Unu, autor de poezii și proză. Henric Sanielevici (1875-1951), medic, biolog, este recunoscut în cultura română ca eseist și critic literar. Pe lângă aceste personalități cu nume sonore, merită amintiți Gheorghe Chipail (1905-1997), chirurg creator de școală medicală, născut în Botoșani, memorialist, cu lucrări de specialitate; Cornelia Kernbach (1866-1933), deținătoare a unui doctorat în medicină, publică lucrări de specialitate, dar și creații literare în reviste sau volume proprii; Grigore Graur (1894-1969), medic balneolog cu un doctorat în medicină la Viena, este colaborator
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Botoșani ziarul antifascist Glasul nostru și Clopotul - organ al Comitetului Antifascist din România, în 1933. Supranumit Prințul Roșu, Callimachi a fost un comunist ilegalist, închis pentru activitatea sa, timp de un an, la Miercurea-Ciuc. S-a afirmat și ca poet, memorialist, traducător, istoric. Este autor al volumelor de poezie Frunze (1921), Tăceri imobile (1921), Alb și negru (1926), Erotice (1933), cu impact slab în critica literară a vremii. Piesele de teatru (Zail Sturm, Mesia din Umani, Popa Simion) au o rezonanță
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
azi, Istoria orașului Cernăuți pe timpul Moldovei, Relațiile româno-poloneze de la origini și până azi, Relațiile româno-ruse de la origini și până azi, Mănăstirea Moldovița etc. 14. Leonida Bodnărescu (1872-1945), licențiat în litere și teologie la Cernăuți, a fost preot, publicist, biograf, folclorist, memorialist, editor de manuale. A predat la liceele din Cernăuți, Rădăuți și Câmpulung Moldovenesc, colaborând la revistele locale. Este unul dintre primii biografi ai Bucovinei. 15. Isabela Borșu (1899-1987), absolventă a Belle Arte, predă pictura în Câmpulung Moldovenesc și este autoare
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1936, placheta Semne-n scuturi, la Editura Bucovina. 65. Gavril Rotică (1881-1952), poet, învățător la Câmpulung Moldovenesc, colaborează la diferite reviste literare cu creații lirice. Autor al volumelor: Cântarea suferinței (1916-1917), 1920, Paharul blestemat, 1924. 66. Filimon Rusu (1882-1957), istoric, memorialist, folclorist, publicist, învățător la școli primare din Siret și Rădăuți, publică articole de pedagogie în Școala, Voința școalei, Școala și viața, Moldova literară, dar și piese folcloristice în Tudor Pamfile. Este autor al monografiei târgului Mihăileni și Monografia orașului Rădăuți
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la Viena, profesor de desen la liceele din Suceava și Siret, ține o serie de expoziții la Cernăuți. 74. Nicolae Simionovici (1883-1982), învățător în Câmplung Moldovenesc, blibliotecar, colaborează la reviste de specialitate din domeniul învățământului. 75. Filimon Taniac (1870-1940), publicist, memorialist, cu studii de drept la Viena, fondează la Suceava Liga românilor. Publică: Gaudeamus - culegere de cântece academice, patriotice și sociale, 1924, Pentru Ardealul românesc. Amintiri din anul 1918, 1929, Povestiri din trecut și articole politice, 1930, Gimnaziul gr. Ort. Din
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
subsol. 10 D.J.A.N. Suceava, Fond personal Nicodim Ițcuș, dosar 151. 11 În "Eugen Pohonțu (1897-1992) și Societatea artiștilor și amicilor artelor plastice din Bucovina", în Vasile I. Schipor, Bucovina istorică..., p. 375. 12 În "Filimon Rusu, 1882-1957 - istoric, memorialist, culegător de folclor, publicist", în Ibidem, pp. 350-370. 13 Materialele la care facem referință sunt: Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea: material românesc. Oameni și înfăptuiri, Editura Saeculum: Vestala, București, 1999; Nicolae Iorga, Istoria literaturii românești contemporane. Partea 2: În căutarea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pe care le expediază doar într-un singur an (1889) cu „Magna cum Laudae”. La Iași va mai locui doar în perioada primului război mondial când, temporar, capitala țării s-a mutat, prin forța împrejurărilor, aici. Istoric de renume mondial, memorialist, poet, dramaturg, critic și istoric literar, membru al Academiei Române și al mai multor foruri științifice similare din lume, Doctor Honoris Causa al mai multor universități din țară și străinătate. Este decan al Facultății de Istorie și apoi rector al Universității
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
, Constantin (8.IX.1887, Stroești, j. Argeș - 11.VI.1954, București), memorialist. Tatăl său - nepot de iobagi răsculați și fiul lui Ghiță Beldie, în tinerețe cioban - fusese socialist militant și ateu declarat, iar mama sa era fiică de țărani iobagi de pe moșia unui grof din Șercaia Făgărașului. B. și-a făcut studiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
sunt întru totul confortabile, un portret scris cu aciditate fiind și acela al lui Nae Ionescu. Perpessicius și Șerban Cioculescu, care îl citiseră în manuscris, îi comunică autorului impresia că și-a caricat modelele reale, iar Cioculescu spune chiar că memorialistul își adunase informațiile „de pe la bucătărie”. B. se apără afirmând: „ca și cum n-ar fi mai instructive pentru cunoașterea și înțelegerea unei lumi și a unei epoci indiscrețiile culese de Saint-Simon din gura lacheilor de la Versailles sau cele văzute de Brantôme prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
1975, 278-286; Florin Faifer, Necruțătorul, CL, 1999, 12; Iordan Datcu, Memoriile lui Constantin Beldie, ALA, 2000, 537; Gh. Grigurcu, Memoriile unui hedonist, RL, 2000, 41; Z. Ornea, Dezvăluirile lui Constantin Beldie, RL, 2000, 46; Popa, Ist. lit., I, 724-725; Săndulescu, Memorialiști, 215-220. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
găsi satisfacții în fraze moarte, din care totuși se poate face o idee despre căldura și îndemînarea omului. Proza nu poate de asemeni suferi comparația cu aceea a lui C. Negruzzi pe care o imită (Fisiologia provincialului în Iași), dar memorialistul are în Ilusii pierdute, unde povestește idila sa juvenilă cu Niceta, fata unui profesor de elină, care îi dăruise o acadea în chip de inimă, pagini de o grațioasă melancolie bonomă. Proza cea mai valoroasă e aceea mai veche din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
iar lui Eliade, la vestita arestare a guvernului, îi spusese furios: "- O să te tai, câine, să te învăț să mai dai asemenea proclamații!" Lăcusteanu e savuros prin prudhommismul lui și prin automatismul frazei sale care a și stârnit entuziasmul anticalofililor. Memorialistul e satisfăcut că maică-sa a fost înmormîntată cu "o pompă demnă" de rangul ei, iar sabia răposatului său fiu o depune într-o odaie cu recomandarea de a se "păstra în veșnicie". În căsătorie e circumspect, principiul lui fiind
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
frumoasă Limba ce vorbim, Altă limbă armonioasă Ca ea nu găsim. Traducerile (Mizantropul de Molière, Horațiu de Corneille, Phedra și Athalia de Racine, Zaira de Voltaire etc.), piesele originale (Candidat și deputat, La Plevna) sunt fără însemnătate. Interesant e doar memorialistul din Suvenire contimporane. Emanciparea țiganilor, istorie a unui țigan rob, născut din legăturile boierului Cantacuzin Pașcanu cu o frumoasă țigancă, împins la sinucidere, fiindcă, umblat prin lume, în Franța, nu capătă slobozenia spre a se căsători cu o franțuzoaică, e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Alcătuirea unei case boierești, la Chișinău și la țară, moravurile nobilimii basarabene, ale curții din Petersburg, călătoriile "pe drumul cel cu stîlpi", "po doroghi stalbovoi", în faeton, "dormeză", "tarantas", aceste toate sunt înfățișate cu un mare pitoresc. RADU ROSETTI Tot memorialist este și Radu Rosetti (1853-1926), boier de viță veche, istoric și nuvelist. În Amintiri vorbește mai mult de familia sa în stil anecdotic. Poveștile moldovenești alcătuiesc un adevărat decameron, cu subiecte de predilecție erotice, în care accidentul castrării joacă un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în Memorii I, II. Portretele, precum s-a observat, nu sunt juste și nici complexe. Indivizii sunt văzuți ca niște animale invidioase, egoiste, îngîmfate, fără nici o urmă de umanitate. În mijlocul lor se ridică autorul, dezinteresat, generos, plin de toate darurile. Memorialistul își face cu complezență traiectoria vieții, își fixează stilurile, își pune singur note, cu un subiectivism care nu-i contrar artei, dar care nu are la îndemînă un talent caricaturistic grandios. În schimb E. Lovinescu e un bun anecdotist, compunând
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe care le expediază doar într-un singur an (1889) cu „Magna cum Laudae”. La Iași va mai locui doar în perioadă primului război mondial când, temporar, capitala țării s-a mutat, prin forță împrejurărilor, aici. Istoric de renume mondial, memorialist, poet, dramaturg, critic și istoric literar, membru al Academiei Române și al mai multor foruri științifice similare din lume, Doctor Honoris Causa al mai multor universități din țară și străinătate. Este decan al Facultății de Istorie și apoi rector al Universității
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de toate Universitățile din România și că imaginea este primită de la doctorul în istorie Laurențiu Popescu;} {\footnote 59. Basorelieful din fronton, alcătuit dintr-o scenă principala și două laterale, este opera sculptorului Vladimir Hegel și reprezintă o lecție de anatomie. Memorialistul Rudolf Suțu ne informează că dintre personajele scenei centrale ale basoreliefului pot fi recunoscute personalități ale timpului, precum dr. Aristide Peride, decanul Facultății de Medicină, Nicolae Culianu, rectorul Universității, Ștefan Emilian, arhitectul clădirii, George Bogdan, titularul catedrei de medicină legală
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
, Nicolae (5.VI.1871, Botoșani - 27.XI.1940, Strejnicu, j. Prahova), istoric și critic literar, dramaturg, poet și memorialist. Vlăstar al unei familii cu veche tradiție cărturărească, I. este primul din cei doi fii ai Zulniei Iorga (n. Arghiropol), descendentă din dragomani ai Porții, traducătoare din literatura franceză, și ai avocatului Nicu Iorga, o vreme subprefect de Botoșani. Se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
om politic, într-un cuvânt ca om de acțiune angrenat în istorie, compun o frescă a lumii românești din primele trei decenii ale secolului al XX-lea, nu fără a integra și tablouri de lume vest- și nord-europeană. Aproape niciodată memorialistul nu relatează sec. Cu toate că el istorisește de regulă rapid, nemeșteșugit, într-un stil colocvial, amintirile reînvie pregnant persoane și personalități, restituie atmosfera unor situații derulate cu ani și decenii înainte. Asemenea unui serial cinematografic, discursul rememorativ vizualizează parcă orașe, sate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
, Octavian (31.VIII.1914, Budapesta - 11.XII.1989, Freiburg im Breisgau), eseist și memorialist. Este primul din cei doi copii ai lui Romulus Vuia, etnograf. A absolvit la Cluj Liceul Seminarului Pedagogic și Facultatea de Litere și Filosofie (1936), iar între 1937 și 1939 a fost bursier al Școlii Române de la Fontenay-aux-Roses (Franța). Și-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
un oraș „pe un timp urît” și la o oră tîrzie de noapte constituie un dezastru. O cameră mică, rece și obscură reprezintă tot ce poate fi mai mizerabil. „S-a isprăvit, orașul este dinainte condamnat În ochii tăi!” - notează memorialistul. Soluția este evaziunea, fuga continuă, căutarea unui adăpost comod, cald. O soluție ce nu angajează totuși literatura. Literatura redevine o preocupare numai În sezonul hibernării. Aici poetul se retrage În „odaia Încălzită” și drumurile fanteziei se desfundă pe măsură ce drumurile reale
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
adevărul", că exagerează și simplifică totodată, caricatural, că trădează o înclinație lipsită de noblețe pentru cancan și detaliile picante de viață intimă. Reproșul, spuneam, nu-i fără rost de vreme ce, în loc să se refere la documente sigure, ferite de microbul colportajului mistificator, memorialistul dă credit mai degrabă surselor orale, de proveniență incertă (sau de cafenea), asemeni talentatului cronicar iubitor de legende. Dar pentru Lovinescu, ca și pentru Neculce altădată, nu exactitatea evenimentului istoric contează. Mai importantă e semnificația lui psihologică, anecdota în sine
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cu cele ale personalității autorului"4. Așadar, scriindu-și Memoriile, Lovinescu descoperă o sursă fertilă de inspirație (amintirile) și un tip de discurs capabil să transfigureze mitic realitatea și să confere vieții demnitatea unui simbol. Mai exact, prozatorul învață de la memorialist cum trebuie confecționată o "istorie" ad usum Delphini, în care să se regăsească și alter-ego-ul auctorial (făptura abstractă a intelectualului cu personalitate scindată, ca Andrei Lerian), și autorul însuși, adică omul care scrie, cu biografia și cu toate "teoriile" sale
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]