1,292 matches
-
mai ales, despre cărțile criticilor. Curios, situația inversă e perfect acceptabilă: când un mânuitor al condeiului, consacrat drept critic literar, se apucă să scrie poezie sau roman, nimănui nu-i trece prin cap să protesteze ori măcar să se mire. De memorialistică nici nu mai vorbesc! Toată lumea își scrie memoriile... Mai ales cei care n-au făcut mare lucru în viața lor, au stat toată viața cam în același loc; da, dar au văzut atâtea lucruri interesante și care merită să fie
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
poet de viața de grup, mai ales de cârciumile prin care umbla. Drept este că nimeni nu vorbește de stări de euforie, etc.; dimpotrivă, toți atrag atenția asupra cumpătării poetului dar prezența lui în grupuri diferite este o constantă a memorialisticii acestor luni (ani). La 2 aprilie acest proiect de lege va fi aprobat în Adunarea Deputaților (și Eminescu va pleca la București peste câteva zile) fiind, însă, înaintat spre dezbatere la Senat. Acest capitol din viața lui Eminescu a mai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lui e străbătută de idealul luminării și al educării în sensul unității spirituale românești și al unei culturi naționale cu deschidere europeană. Mai importantă pentru istoria literară, prin substanța ei documentară, ca și prin unele fulgurații de critică literară, e memorialistica lui T. referitoare la revista „Luceafărul” și la Octavian Goga. Paginile publicate în timpul vieții (1936, 1939), cărora li se alătură cele postume din Spovedanii (1976), precum și bogata lui corespondență, relevă un scriitor capabil să reînvie o epocă, să reconstituie atmosfera
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
Satul basarabean, Dor de Basarabia, Iubim Basarabia, Scrisoare din Basarabia, Frumusețile țării), cu ecouri din Alecu Russo, dar de un patetism reținut. Retorica este simplă, directă, lipsită de literaturizare, adesea polemică și nu rareori incendiară. Același stil îl folosește în memorialistică - Amintiri din gulag (1992), reluate în Drumul Golgotei (1995) -, unde își reconstituie întreaga viață, până la călătoriile în Statele Unite și Israel. În pofida aglomerării de amănunte faptice, accentul cade pe relatarea uneori brutală despre lagărele morții, fiind o mărturie grăitoare a trecerii
ŢEPORDEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290152_a_291481]
-
în formule situate cam la gradul zero al expresivității („minunată panoramă”, „oraș pitoresc”). Dar are un atu: senzaționalul șirului de aventuri. Într-un interviu din „Rampa” (1935) „incorigibilul hoinar al ținuturilor exotice”, cum se recomandă, dezvăluie, în termeni previzibili, resorturile memorialisticii pe care o practică. Ea s-a născut din „acea puternică impulsie de a reconstitui - povestind - colțuri de lume, oameni și moravuri”. Nesațul său de a cunoaște, trădând o fibră de aventurier, contrastantă cu înfățișarea de burghez cumsecade, excitația pe
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
-și doctoratul în filologie italiană (1978). Profesor de limbi romanice la Contra Costa College, California (1959-1980), este unul din fondatorii Academiei Româno-Americane de Arte și Științe (1975), președinte (1978-1982) și vicepreședinte (1982-1988) al acesteia. Anii tinereții (1991), primul volum de memorialistică publicat de Ț., se referă la un interval de timp mult mai mare decât cel anunțat, 1912 (anul nașterii scriitorului) - 1933 (anul absolvirii studiilor universitare în țară). Capitolul Los cuatro costados este o incursiune privitoare la bunici și o pledoarie
ŢIMIRAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290172_a_291501]
-
Pentru și contra „indigenismului” artistic (comparații între arta mexicană și cea peruviană, dar și arta românească), Despre televiziune și cinematograf (calitatea lor și influența asupra tineretului), Cuvinte despre răspândirea neamului românesc la Salvador da Bahía (imaginea românilor peste hotare) etc. Memorialistica grupată sub titlul Rapsodii de vacanță. Călătorie în Italia (2003), structurată în forma unor scrisori adresate unui văr din București, relatează, la fel de savuros, un lung voiaj întreprins în 1967-1968. Revederea Italiei după douăzeci de ani de la încheierea misiunii diplomatice este
ŢIMIRAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290172_a_291501]
-
colaborează cu însemnări, cronici literare, studii și eseuri la „Tribuna”, „Făclia”, „Echinox”, „Utunk”, „Cronica”, „Vatra”, „Convorbiri literare” ș.a. Participă la realizarea unor volume colective: 9 pentru eternitate (1977) și Pagini transilvane. În colecția „Restituiri” editează în 1974 o antologie din memorialistica de călătorie a lui Gala Galaction, intitulată Sub feeria lunii. Primul volum de autor, Apropierea de imaginar, îi apare în 1988. Concediat abuziv din redacția revistei „Steaua” în 1985, este transferat la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, unde lucrează până în 1990
TIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290171_a_291500]
-
ei. Accesul la arhivele fostei Securități sau la cele ale Partidului Comunist Român s-a făcut cu mare greutate, numărul celor care au avut acest „privilegiu” fiind extrem de redus. În aceste condiții, deloc Încurajatoare pentru cercetători, au apărut câteva alternative: memorialistica și mărturiile de istorie orală. În ceea ce privește memorialistica, aceasta a fost reprezentată de un număr mare de lucrări, În special În primul deceniu postdecembrist, scăzând cu timpul, pe de o parte, pentru că majoritatea celor care au avut tăria de a așeza
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la cele ale Partidului Comunist Român s-a făcut cu mare greutate, numărul celor care au avut acest „privilegiu” fiind extrem de redus. În aceste condiții, deloc Încurajatoare pentru cercetători, au apărut câteva alternative: memorialistica și mărturiile de istorie orală. În ceea ce privește memorialistica, aceasta a fost reprezentată de un număr mare de lucrări, În special În primul deceniu postdecembrist, scăzând cu timpul, pe de o parte, pentru că majoritatea celor care au avut tăria de a așeza pe hârtie amintirile au făcut-o deja
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care au avut tăria de a așeza pe hârtie amintirile au făcut-o deja, iar pe de altă parte, pentru că timpul și vârsta, cei doi dușmani nemiloși ai memorialiștilor, și-au spus În egală măsură cuvântul. Fără a minimaliza rolul memorialisticii În rescrierea istoriei comunismului românesc, vom insista În cele ce urmează mai degrabă pe aportul istoriei orale, pentru că volumul de față se Încadrează În acest domeniu, blamat de unii și susținut de alții. Dacă, imediat după revoluție, câțiva istorici au
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
calitate (reală sau verosimilă) pe care autorul cu dezinvoltură și cu o memorie formidabilă o presară de-a lungul cărții sale a cărei importanță și interes cresc, explicabil, odată cu trecerea anilor. Considerate de Valeriu Râpeanu - într-un dens studiu despre memorialistica lui N. Iorga - printre aparițiile reprezentative ale genului la noi, în perioada interbelică („De fapt, după Primul Război Mondial memorialistica studiu introductiv 31 54. Constantin Bacalbașa, op. cit., vol. II, p. 283 55. Ibid., vol. IV, p. 214. românească trăiește ceea ce
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lipsit de virtuți și intenționalități artistice. („Am scris tot așa cum vorbesc: simplu, limpede, precis și fără înflorituri. Am scris pentru ca să informez și pentru ca lumea să mă înțeleagă.“59) Plasată de Silvian Iosifescu în categoria mai largă a „literaturii de frontieră“, memorialistica are vechi rădăcini în literatura română, situându-se la izvoarele ei dacă ne gândim că letopisețele cronicarilor ilustrează - în măsura în care se referă la fapte trăite de autor sau receptate de el pe cale orală - această modalitate directă de înfățișare a unor realități
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bacalbașa, Bucureștii de altădată“ (Paraschiva Cîncea, Viața politică din România în primul deceniu al independenței de stat, Ed. Științifică, București, 1974, p. 18). 59. Vol. de față, p. 46. amintiri ale lui Bacalbașa oscilează după cum observă același Silvian Iosifescu, „între memorialistică și istoriografie“, căpătând „vivacitatea și prezența însemnărilor la zi“60, așadar fiind memorii realizate la un grad mare de obiec tivitate, dar consemnate în maniera strict cronologică specifică jurnalului, datorită succesiunii riguroase pe care i-au oferit-o narațiunii rememorările
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
masă și scrie, scrie mereu. Ce fel de lucrare face?, l-am întrebat. „Un fel de schițe din care eu lipsesc”, mi-a răspuns. Își toarce scîrba de care e impregnat pînă la ultima celulă. „N-ar fi mai potrivită memorialistica?”, am reluat eu. „Nu, pentru că în memorialistică prea se simte sudoarea personală”. Hîrtia în care i-am adus niște japoneze nu-i dă pace. O pliază și o netezește a zecea oară. „Nu pot suferi cutele: nici în mine, nici
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de lucrare face?, l-am întrebat. „Un fel de schițe din care eu lipsesc”, mi-a răspuns. Își toarce scîrba de care e impregnat pînă la ultima celulă. „N-ar fi mai potrivită memorialistica?”, am reluat eu. „Nu, pentru că în memorialistică prea se simte sudoarea personală”. Hîrtia în care i-am adus niște japoneze nu-i dă pace. O pliază și o netezește a zecea oară. „Nu pot suferi cutele: nici în mine, nici în lucruri”, și-a motivat el gesturile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
făceam ultima revizie text - note (constatând cu mare strângere de inimă că au rămas multe zeci de necunoscute și obscurități), Lovineștii dvs. mi-au mai dat o mână de ajutor. Am mai dat un tur al dicționarelor și volumelor de memorialistică pe care le am În casă, ca să văd dacă vreunul din numele de pe lista mea cu restanțe nu apare pe acolo, cu vreo lămurire. și, cu mare bucurie, am găsit În Lovineștii posibila identitate a cuiva despre decesul căruia află
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Aștept să-mi comunicați cum să procedăm. În privința „Amintirilor fălticenene”711 este un gând al meu mai vechi. Dl. ștefan Sorin Gorovei a discutat cu mine și i-am scris mai mult În această privință. Cunoscând importanța care se acordă memorialisticii, mam gândit că mai mulți condeieri fălticeneni ar putea colabora. Aveți bunăoară acolo, afară de urmașii Gorovei, câțiva entuziaști (dnii prof. Popa (Ă) dna Apetroaei - folcloristă); l-am invitat și a primit cu plăcere Dl. Tempeanu, mă gândeam să l invităm
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
altele, creația ca un plus adăugat realității și accentuează rolul dinamismului în operele dramatice, dat fiind specificul receptării lor. F. își manifestă oarecare aptitudini de romancier în Jocul de-a himerele (1997), o proză hibridă, la limita dintre jurnal și memorialistică, prezentul și trecutul combinându-se în așa fel încât rezultă o portretistică deseori pregnantă. SCRIERI: Intersecții spirituale, Iași, 1981; Pe o rază de soare, București, 1983; Sunete și culori, Iași, 1984; Cum să prinzi o pasăre măiastră, București, 1987; Laleaua
FRIDUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287090_a_288419]
-
carte despre călătorii reale sau imaginare în cele două Americi, Italia, Spania, Orient etc., relatate cu verva și plasticitatea poetului. În Glonțul de calibrul 53 (1999), parțial, și în Turnesol 89 (2002), sunt introduse fragmente de jurnal sau schițe de memorialistică. Noul zid al Berlinului strânge articole publicate între 1990 și 1994, desfășurate pe o paletă tematică diversă: societate, politică, sport. SCRIERI: Puterea sunetului, Craiova, 1977; Noaptea grâului nou, București, 1978; Vara din noi, vara, București, 1979; Inventarul speranței, București, 1981
FRUNTELATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
a trăit „eroul” său. Cartea conține o abundență de fapte greu rezumabile. Din păcate, biografia se intersectează mereu cu prezentarea operei, ceea ce face ca firul „epic”, fragmentat, să fie dificil de urmărit. Poeziile, nuvelele, romanele, teatrul, publicistica literară și politică, memorialistica și corespondența lui Duiliu Zamfirescu sunt analizate ca într-o ediție critică (ceea ce monografia și este într-o oarecare măsură), făcându-se mereu apel la izvoare, la variantele din presă și din manuscrise. Descrierea rămâne excesiv de meticuloasă, egală pentru toate
GAFIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
Ilariu Dobridor, Tana Negură, I. D. Gârboveanu, Marcel Romanescu, Dinu Soare. Proză publică Cezar Petrescu (Poveste, fragmente din Omul din vis), Al. Lascarov-Moldovanu, Gh. Băgulescu (fragmente din romanul Antiquitas rediviva), George Acsinteanu (fragmente din romanul Poarta neagră), Iulian Predescu, G. Roiban (memorialistică de război), D. Motrișor, Const. Cehan-Racoviță, Petre Stâncă, Dimitrie Sandu, Mihail Gușiță, D. Bodin, V. Damaschin, Nicolae Al Lupului, Radu Dorna, N. Bogescu, George Panciul, Vasile Borneanu, Teofil Steriad, Alexandru Bistrițianu, Al. Soare. Producția dramatică este ilustrată de actul V
DATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
Troian, D. nu este, altfel, decât un tehnician al stihuirii, dexter în combinații prozodice de o lejeră virtuozitate. Un oarecare ecou a avut Balada strămoșilor, în care „a neamului datină” și gloria străbună sunt exaltate cu o energică afectare. În memorialistica de tip anecdotic, două suveniruri, Robert Laurent și Ahmed, păstrează ceva din duhul scrisorilor lui Ion Ghica. Câteva Amintiri din teatru nu puteau, desigur, să lipsească. În tușe repezi, sunt creionate portretele unora Dintre cei răposați (Paul Verlaine, V. Alecsandri
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
număr care se ocupă în totalitate de literatură, sub titlul Iară n-avem roman?, apare în octombrie 1995. George Pruteanu susține până la mijlocul lui 1998 o „Cronică literară de tranziție”, în care se oprește cu precădere asupra literaturii de frontieră (memorialistică, jurnale, publicistică); rubrica va fi înlocuită de un „Bon de lectură” semnat prin rotație de mai multe nume. Un dosar „Eminescu”, îngrijit de Cezar Paul-Bădescu în numărul 265 din 1998, își propune să rediscute locul ocupat de poet în imaginarul
DILEMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286762_a_288091]
-
fost și ispravnic, și al Tribunalului de Comerț din Galați (1839). Om vechi, rămas în urma vremurilor pe care nu le mai poate înțelege, în ultimii ani ai vieții trăiește izolat și nebăgat în seamă. Înzestrarea lui D. a fost pentru memorialistică. A scris însă și versuri, publicate în „Alăuta românească” (1837). Cunoscător de limbi străine, a tradus o carte despre Iconomia rurală și dumesnică - una dintre primele lucrări de știință economică la noi -, un cod comercial și o culegere de rețete
DRAGHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286850_a_288179]