1,562 matches
-
clasicist N.I. Herescu, de către Virgil Ierunca 54, pe baza unor indicii precum numele ales aluzie la toponimul Severin, orașul natal al profesorului de istorie a literaturii latine, pasiunea pentru clasici, vădită în frecvența citatelor și a topoi-lor greco-latini, caracterul aproape memorialistic al multor pasaje referitoare la situația românilor exilați din Paris. Captivantul roman în care "N.I. Herescu relatează fapte autentice, inventând situații și personaje"55, ipostaziază erosul și thanatosul în contextul zbuciumat al exilului, oferindu-ne o cronică vie a anului
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Noul locatar), a invaziei inconștientului (Victimele datoriei) și, mai ales, a morții (Ucigaș fără simbrie, Regele moare, Setea și foamea, Jocul de-a măcelul) neutralizate prin parodiere, caricaturizare și cufundare în grotesc, deci prin procedeele deriziunii. În eseistica, publicistica și memorialistica ionesciană, absurdul revine cu obstinație, iar aprecierile confesive sau polemice oglindesc aceeași frământare hrănită de nevoia de ofensivă, conștient sisifică, împotriva absurdulului inexorabil, care-i stârnește "când o pornire de a lua în zeflemea tot ce există, sentimentul comicului, când
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
felul de lucruri, pe mai multe filiere: opinii ale unuia despre celălalt și - firește - despre ei Înșiși, deopotrivă În planul prezentului lor studențesc (la filologie) și În cele ale copilăriei și adolescenței trecute. M. (Martin) notează de multe ori pasaje memorialistice, În timp ce din jurnalul lui A. (Aurora Barnea, numită de toată lumea Aura), Între Începutul și sfârșitul datând din perioada studenției, sunt transcrise Însemnările anilor de liceu. Încă de la 14 ani (În 1959), A. e stăpânită de un veritabil complex al „victoriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
1931); poezie: Poesías (1907); Rosario de sonetos líricos (1911); El Cristo de Velázquez (1920); Teresa (1924); De Fuerteventura a París (1925); Cancionero (din 1928, vast jurnal poetic, postum); teatru: La venda; El otro; El hermano Juan; Sombras de sueño etc.; memorialistică: Recuerdos de niñez y mocedad (1908); Diario íntimo, postum); traduceri: Medeea etc; vastă activitate publicistică. Notă liminală Propun în volumul de față o nouă versiune românească a romanului Niebla (1917) de Miguel de Unamuno. Pe lângă dorința de a da o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Cotroceni, Academia Militară, parcul. Aici se întâlnea cu Ciocu Vintilă, Silviu Olaru, Peșelu, Pațurcă, Ionel Ghircoiașu - de la Meteor. Are cronologii, fișe separate, este dicționar sau lexicon ? Nu. Atunci ce este ? Am putea spune că este de fapt un roman - oarecum memorialistic, mai precis autobiografic. Ce conține? Scrie chiar el in prefață - amintiri de familie, note publicate, articole despre cultura vremii. Se simte imediat că este un vechi om de condei, cu fraze meșteșugite și cuvinte rare, suculente - ignobil, neuronal, eutarhie, homerizi
Recenzii Nicu Alifantis by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83803_a_85128]
-
despre literatură e vorba. Și despre intenție. Pentru prima dată în ultimii ani, un asemenea op colectiv nu e lăsat în voia amintirii, ci fixat de la bun început în necesitățile stricte ale concepției. El nu adună o colecție de fragmente memorialistice, în schimb provoacă o sumă de proze autentice având ca subiect - central sau numai presimțit - privirea cu consecințe afective imediate. Narațiunile de aici nu devin proze prin ricoșeu, pe parcursul lecturii, ci se nasc direct cu o conștiință prozastică remarcabilă. Cum
Cinci cititori în cinci feluri de lectură by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8373_a_9698]
-
o călătorie turistică în Elveția și obține azil politic în Germania, unde în 1970, la München, devine angajat al postului de radio "Europa liberă". Abia după 1990 cazul său va fi mai bine cunoscut dintr-o serie de cinci volume memorialistice Închisoarea noastră cea de toate zilele (1991-1996). În anii '50 însă, cazul Ion Ioanid nu exista decât în investigațiile și în arhivele Securității. Din intervalul 1948-1964 ar mai fi de semnalat, după știința mea, numai două alte cazuri de exil
Cronologia exilului literar postbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8379_a_9704]
-
Al. Săndulescu In afară de Tudor Vianu, care a lăsat un Jurnal (1961) și câteva pagini memorialistice: [Generația mea], [Giurgiu (Isarlâk)], [București], nici un critic dintre postmaiorescieni, care i-au urmat lui E. Lovinescu (Perpessicius, G. Călinescu, Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu) nu și-a scris amintirile. Singurul a fost Șerban Cioculescu, tocmai el, antiliricul, nerecunoscând scrisului său calități
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
o spun pe ocolite, în fond nimic altceva decât un răspuns polemic - de o civilitate exemplară - pe care Ion Simuț i-l adresează congenerului său Dan C. Mihăilescu. Dinspre, adică, un partizan al ficțiunii resuscitate către un apărător al deliciilor memorialistice. Nu ar fi rău să ne întrebăm cât se poate de insistent: cine ești dumneata, domnule memorialist sau domnule diarist, și ce cădere ai să încondeiezi acid pe toată lumea? Nu cumva ne lăsăm furați de spectacolul vanităților? Mie mi se
Idei contagioase by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8695_a_10020]
-
lui Nicolae Titulescu cât și “Relațiile românosovietice. Documente” din perioada 1917-1934 vol. I și 1935-1941 vol. al II lea, alături de “Documentele privind istoria României între anii 1918-1944”. De asemenea, pentru cercetarea întreprinsă am apelat și la o serie de lucrări memorialistice precum: Benno Brănișteanu - “Amintiri. Note. Reflexii”; Raoul Bossy “Amintiri din viața diplomatică (1918 1940)”; Mihail Manoilescu - “Memorii”; Traian Zorzoliu - “Casa de la țară. Noi mărturii despre viața și activitatea lui Nicolae Titulescu”. Am folosit ca sursă de informare două monografii de
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
M. Opreaă, București, Editura Enciclopedică, 1994. 8. Idem, Pledoarii pentru pace, (ediție îngrijită de George G. Potra și Constantin I. Turcuă, București, Editura Enciclopedică, 1996. 9. Pro și Contra Titulescu, (coord. George G. Potraă, București, Editura Enciclopedică, 2002. 91 81 Memorialistică : 1. Argetoianu Constantin, Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri, în Monarhia de Hohenzollern văzută de contemporani, (editori: Ion Popescu - Puțuri, Augustin Deac, Ion Ilincioiuă, București, Editura Politică, 1968. 2. Bossy Raoul, Amintiri din viața diplomatică (1918
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
M. Opreaă, București, Editura Enciclopedică, 1994. 8. Idem, Pledoarii pentru pace, (ediție îngrijită de George G. Potra și Constantin I. Turcuă, București, Editura Enciclopedică, 1996. 9. Pro și Contra Titulescu, (coord. George G. Potraă, București, Editura Enciclopedică, 2002. 91 81 Memorialistică : 1. Argetoianu Constantin, Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri, în Monarhia de Hohenzollern văzută de contemporani, (editori: Ion Popescu - Puțuri, Augustin Deac, Ion Ilincioiuă, București, Editura Politică, 1968. 2. Bossy Raoul, Amintiri din viața diplomatică (1918
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
parte de foști membri ai Partidului Comunist convertiți la o formă sau alte de social-democrație și extremist naționalist. Cele mai sistematice eforturi de recuperare a memoriei traumatice a comunismului au fost depuse de victimele directe ale fostului regim, prin intermediul literaturii memorialistice de detenție. Doar până în anul 2005, pe piața cărții românești erau vehiculate nu mai puțin de 150 de testimoniale de acest gen (Cesereanu, 2005). Nu ar fi deloc exagerat să vorbim despre o adevărată "avalanșă memorialistică" declanșată în cultura română
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fostului regim, prin intermediul literaturii memorialistice de detenție. Doar până în anul 2005, pe piața cărții românești erau vehiculate nu mai puțin de 150 de testimoniale de acest gen (Cesereanu, 2005). Nu ar fi deloc exagerat să vorbim despre o adevărată "avalanșă memorialistică" declanșată în cultura română, care a continuat să capete amploare până când eforturile literare ale victimelor directe ale regimului comunist au fost preluate de statul român. Odată ce, în 2006, președintele României a comisionat un raport de condamnare a regimului comunist, statul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
The Historian's Craft (pp. vii-xviii). Manchester: Manchester University Press. Cahill, T. (1995). How The Irish Saved Civilization (Hinges of History). New York: Doubleday. Câmpeanu, P. (1993). De patru ori în fața urnelor. București: All. Cesereanu, R. (2005). Gulagul în conștiința românească. Memorialistică și literatura închisorilor și lagărelor comuniste (eseu de mentalitate). Iași: Polirom. Chelcea, S. (1996). Memoria socială. În A. Neculau (coord.), Psihologie socială: aspecte contemporane (pp. 109-122). Iași: Polirom. Chelcea, S. (2001). Metodologia cercetării sociologice: Metode cantitative și calitative. București: Editura
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în artist), Ovidiu Papadima (Poezia sentimentelor mari, Folclor și clasicism, Între povestire și roman, O ordine creștină a noastră: rânduiala etc.), N. Roșu, Toma Vlădescu, Radu Gyr (Adevăruri simple despre poezie, D’Annunzio artistul, Fericirile stalactitare, o suită de medalioane memorialistice, Privighetoarea oarbă), Ernest Bernea ș.a. Urmează „trăiriștii” Mircea Vulcănescu (Despre „experiență”), Mircea Eliade (în intervalul iulie 1939 - iulie 1940, cu numeroase studii de mitologie, interviuri, câteva proze și un fragment din drama Iphigenia), Constantin Noica (o suită de eseuri în
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Alexandru George, Ion Vlasiu, Nicolae Manolescu, Ion Lăncrănjan, Mircea Horia Simionescu, Dana Dumitriu, Valentin Șerbu ș.a. În cadrul „Antologiei science-fiction”, alături de numeroase texte ale unor scriitori străini, apar povestiri semnate de Ov. S. Crohmălniceanu, Constantin Abăluță, Vasile Andru, Constantin Cubleșan. Literatura memorialistică este amplu reprezentată prin numeroase pagini de jurnal, autori fiind Liviu Rebreanu, Veturia Goga, Mircea Eliade, Radu Petrescu, Adrian Marino. Cu dramaturgie figurează Radu Stanca (Madona cu zâmbetul), Horia Lovinescu, Marin Sorescu, Ileana Vulpescu, D. R. Popescu, Iosif Naghiu. O
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
Grigore Popa, Aurel Gr. Zegreanu, Romeo Dăscălescu, Sergiu Grosu, George A. Petre, Virgil Șotropa, Lucian Valea, Eugenia Mureșan, D. Gherghinescu-Vania, V. Copilu-Cheatră, Valentin Raus. Proză semnează Victor Papilian (nuvela Din alte timpuri, schița Cântec de cătană), Victor Ion Popa (fragmentul memorialistic Moș Calistrat Hogaș glumește cu tâlc, schița Cravata), Ion Agârbiceanu (nuvela Reformat), Cella Delavrancea (Amintiri), Ștefana Velisar Teodoreanu (povestirea Niță Berbecul), Al. Lascarov-Moldovanu, A. Nanu, Eugen Dobrotă, Coriolan Bărbat. La secțiunea de traduceri Axente Banciu selectează versuri de Peto´´fi
VIAŢA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290521_a_291850]
-
despre problema ardelenismului în viața culturală a României de azi, în timp ce George Dorul Dumitrescu figurează cu singurul text tradus din revistă, Iuda din Keriot de Leonid Andreev. Invitat să intre în corpul colaboratorilor, Grigore Tăușan se rezumă la două texte memorialistice, Prieteniile de altădată și Un ziarist de altădată (despre George Panu), din aceeași zonă cu E ceva putred... în Danemarca, note ale lui Constantin Banu pe marginea unui discurs ținut la Cameră de Constantin C. Bacalbașa. Cronichete, informații, știri, noutăți
VIAŢA DE AZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290520_a_291849]
-
de vreme ce norocul și întâmplarea au binevoit ca să mă facă prigionier pă mine, un om fără dă arme, și în vreme dă armistițiu...”. Față de primul tom al istoriei, relatare seacă, necentrată, cel de-al doilea se arată unitar prin însuflețirea paginilor memorialistice de către un povestitor nu o dată interesant în utilizarea dialogului, a hiperbolei și contrastelor, în condensarea paremiologică, în notele de satiră și de ironie. V. dezvăluie calități de pamfletar în portretul antitetic pe care, „cutremurat și înfricoșat”, îl face în memoriul
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
de versuri: Deplasarea spre roșu sau Moartea termică a planetei (1974), Ca un meteor îndrăgostit de pământ (1975), Aniversarea unui crin (1976), Sâmbătă seara unui deceniu (1979), Alergând (1983), Pasul licornei (1986), Biblioteca de rouă (1993) ori de publicistică și memorialistică de călătorie: Cea mai frumoasă statuie (1983), Fotografia unei iubiri (1987), Fratele grâu (1990), Miazăzi-Miazănoapte (1996), Memorie de rezervă (2000), Eterul și eternul (2003), într-o alternare a genurilor abordate ce creează impresia unui întreg programatic. Dacă în poezie V.
VIJEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290573_a_291902]
-
preocupări constante, lor fiindu-le dedicat și volumul colectiv pe care l-a coordonat, Ioan Slavici. Evaluări critice (1977), culegere de studii care aduce câteva perspective noi. O contribuție însemnată o constituie editarea, în colaborare cu Iosif Pervain, a paginilor memorialistice ale Eleonorei Slavici, soția scriitorului, sub titlul Jurnal (1969). Sunt aici informații prețioase, unele inedite, privind formarea și evoluția unei personalități, și altele referitoare la diverse evenimente, între care întemnițarea la Vác, relațiile cu contemporanii etc. Debutul editorial al lui
VINTILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290581_a_291910]
-
ne permit să Întrevedem cum erau percepute aceleași vizite ale lui Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" , de data aceasta Însă Într-o relatare de peste decenii, aparținând unor sensibilități de secol XIX. În câteva Însemnări cu iz memorialistic, publicate În anul 1847 În gazeta Organul luminării, G. Pop XE "Pop" , fost ofițer În regimentul grăniceresc năsăudean, descrie faimoasa vizită efectuată cândva de Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" la Năsăud. Evident, și din frazele sale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care l-au cunoscut a fost marcată Întotdeauna de aura legendei țesute În jurul lui Iancu, de o sensibilitate pioasă, care Îmbracă relatările În haina de inefabil și mister, sortită să acopere trecerea marilor personalități prin istorie. Pe urmele acestor mărturii memorialistice, istoricii ardeleni care s-au apropiat de biografia „Craiului Munților” (Ioan Lupaș, Silviu Dragomir sau Ștefan Pascu) sunt de acord că Iancu XE "Iancu" , datorită personalității sale atrăgătoare, pare să fi avut succes În lumea feminină. Dar viața sa agitată
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
frate Îi fusese coleg la Cluj-Napoca și la Târgu-Mureș. Iancu XE "Iancu" Împărtășea aceste amănunte unei tinere prezente și ea la reuniunea din casa lui Sever XE "Sever" , Iudita Truța, care va consemna peste ani, cu emoție, În câteva pagini memorialistice, destăinuirile „Craiului Munților”. Povestea de dragoste a lui Iancu XE "Iancu" prezenta, În versiunea confidentei sale, și o nuanță de ordin social. Astfel, Iancu ar fi contrapus imaginea fetei simple și dragi din Munți cunoștințelor sale din Clujul nobiliar: Am
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]