5,977 matches
-
clădire (...) menită a servi și ca teatru în timpul iernii"2902. O altă acuzație la adresa prefectului județului Constanța era aceea că "a lăsat în părăsire frumoasele băi de pe plaja de la Mamaia care fac admirația vizitatorilor și podoaba țării"2903. Totodată, autorii memoriului arătau că "tot domnului prefect Vârnav i se datorește faptul că s-a oprit din lucrare linia ferată ce se construia de la Constanța la renumitele băi de la Techirghiol"2904. În finalul memoriului autorii acestuia îl rugau pe regele Carol I
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
admirația vizitatorilor și podoaba țării"2903. Totodată, autorii memoriului arătau că "tot domnului prefect Vârnav i se datorește faptul că s-a oprit din lucrare linia ferată ce se construia de la Constanța la renumitele băi de la Techirghiol"2904. În finalul memoriului autorii acestuia îl rugau pe regele Carol I "a opri opera de ruină a domnului Scarlat Vârnav"2905 și a-i ajuta, astfel, pe locuitorii Dobrogei, menționând că "în timpul răscoalelor țărănești populația Dobrogei a stat neclintită în respectul legilor, al
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
opera de ruină a domnului Scarlat Vârnav"2905 și a-i ajuta, astfel, pe locuitorii Dobrogei, menționând că "în timpul răscoalelor țărănești populația Dobrogei a stat neclintită în respectul legilor, al supunerii și dragostei către tron și țară"2906. Printre semnatarii memoriului se aflau domnii: Constantin Oancea, "mare proprietar și exportator de cereale"2907, Luca Oancea, consilier județean, Nicolae Circa, "proprietar, fost, mult timp, primar și șeful coloniei române din Hârșova în timpul dominației otomane"2908, Iordache I. Perșoiu, "mare comerciant angrosist, membru
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
că era necesară "îndreptarea nenorocitei stări ce ni s-a creat prin exclusivismul comisiilor instituite pentru întocmirea primelor liste electorale"3086 deoarece "au rămas depărtați de la cetățenie peste 5 000 capete de familie reprezentând 20 000 de locuitori"3087. În memoriul înaintat primului ministru se preciza că "nu este echitabil ca, acum, când după o îndelungată așteptare ni s-a dat dreptul de a fi egali cu frații noștri, să fim îndepărtați de familia mare a românilor pe care am îmbrățișat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fără rezultate concrete iar, la 18 februarie 1913, Dimitrie Ghica informa de la Sofia că guvernul bulgar era de acord cu o acțiune de mediere a Marilor Puteri. La 15/28 februarie 1913 guvernul român a înaintat guvernelor Marilor Puteri un memoriu ce argumenta cererea României privitoare la rectificarea graniței dobrogene cu Bulgaria. La 31 martie 1913 au început lucrările conferinței ambasadorilor Marilor Puteri, protocolul convenit cu această ocazie fiind semnat abia la 26 aprilie/9 mai 1913 la Petersburg 3213. Articolul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
epocă privind istoria Dobrogei, vol. I, doc. nr. 61, p. 186. 1767 Ibidem. 1768 Ibidem. 1769 Constanța, II, nr. 40/21 noiembrie 1893, p. 1. 1770 Ibidem. 1771 Ibidem. 1772 Gazeta Dobrogei, VI, nr. 352/28 noiembrie 1893, pp. 2-3; ***, Memoriul delegațiunei Consiliului General al județului Constanța asupra situațiunei acelui județ presentat M. S. Regelui, București, 1893, passim. 1773 Apud Stoica Lascu, Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei, vol. I, doc. nr. 62, p. 187. 1774 Ibidem. 1775 Ibidem. 1776 Ibidem
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
că, prin urmare, puțin importa schimbarea guvernelor sau regimurilor, dacă nu încercam, în primul rând, să schimbăm oamenii. Aveam nevoie de oameni; trebuia să-i educăm". (A minha resposta) Salazar scria toate acestea cu zece ani mai târziu, într-un memoriu din 1919. Dar le-a spus și într-o conferință despre problema educației, ținută la l decembrie 1909 în colegiul Via-Sacra. Tânărul repetitor își începe cuvântarea astfel: "Din fericire, n-am fost invitat aici să țin un discurs!". Din fericire
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
la "Centrul Academic de Democrație Creștină" și cum, fără îndoială, erau destui democrați republicani care voiau să-i ia locul la catedră, a fost acuzat de monarhism și activitate antirepublicană. În ancheta făcută de către comisia Universității, Salazar se apără prin memoriul menționat mai sus, A minha resposta, fără să răspundă, totuși, la toate insinuările. Din cele douăzeci și două de depoziții ale martorilor, numai unul îl acuză de monarhism, amintindu-și că a fost coleg cu el la seminarul din Vizeu
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
noaptea însîngerată" din 19 octombrie, îl împiedecă să se retragă într-un adevărat turn de fildeș la Coimbra. În zilele de 29 și 30 aprilie 1922 are loc la Lisabona a doua sesiune a Congresului Centrului Catolic. Salazar prezintă un memoriu - Centra Catolico Portugues. Principios e orga zaçao - care e primit cu entuziasm de congresiști și dă naștere la destule critici și comentarii violente în întreaga presă portugheză. În prefața care însoțește textul comunicării, tipărit în broșură pe spezele comitetului diocezian
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
lipsite de valoare: D'Almeida Vitor, Salazar (Rio de Janeiro, 1938); José Gonçalves de Andrade, Doutor Oliveira Salazar, o seu tempo e a sua obra (Porto, 1937). A minha resposta, de Oliveira Salazar, a fost reeditată sub forma ei de memoriu dactilografiat, de Secretariatul propagandei Naționale. CAPITOLUL X Oliveira Salazar, Centro Cathólico Portugues (Coimbra, 1922); I. Fernando de Souza, Acçao catholica e politica nacional (Porto, 1922), răspuns la teza lui Salazar; Despre asasinatele din noaptea de 19 octombrie, cf. lucrările lui
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
asta să simt că mâine mă voi reapuca de lucru, mai grandios și mai țanțoș și mai contestabil decât am fost vreodată. Aceasta se datorează faptului că, acum vreo două ore, am citit o veche scrisoare - mai exact un lung memoriu -care mi-a fost lăsat, într-o dimineață din 1940, pe farfuria de la micul dejun. Ca să fiu mai precis, sub o jumătate de grepfrut. Îmi propun ca peste vreo două minute să-mi ofer negrăita („plăcere“ nu-i cuvântul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
de la micul dejun. Ca să fiu mai precis, sub o jumătate de grepfrut. Îmi propun ca peste vreo două minute să-mi ofer negrăita („plăcere“ nu-i cuvântul de care am nevoie)- negrăitul spațiu liber în care să pot reproduce lungul memoriu, cuvânt cu cuvânt. (O, hiperfericită hepatită! Încă n-am cunoscut vreo boală - sau suferință -sau dezastru - care mai târziu să nu se desfacă precum o floare sau un bun memoriu. Nu trebuie decât să fim atenți. Seymour a spus odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
nevoie)- negrăitul spațiu liber în care să pot reproduce lungul memoriu, cuvânt cu cuvânt. (O, hiperfericită hepatită! Încă n-am cunoscut vreo boală - sau suferință -sau dezastru - care mai târziu să nu se desfacă precum o floare sau un bun memoriu. Nu trebuie decât să fim atenți. Seymour a spus odată, pe undele radiofonice, pe când avea unsprezece ani, că lucrul care-i place lui cel mai mult în Biblie sunt cuvintele LUAȚI AMINTE!). Înainte de a ajunge la punctul principal pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
în gând argumentele pe care i le adusese directorului și veselia lui a început să prindă aripi. I se umfla inima în piept de bucurie. Pașii i s-au iuțit. A început să fluiere o melodie. Șlagărul: K-K-K-Katy. Și acum Memoriul. Prezentat cu mândrie și resemnare. Mândrie pentru că -mă rog, s-o lăsăm baltă. Resemnare pentru că s-ar putea să asculte și unii dintre colegii mei de breaslă - toți măscărici veterani organizați - și am impresia că, mai devreme sau mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
clipa asta, impulsul meu cel mai arzător ar fi să-i fac cititorului promisiuni astrale pentru rendez-vous-ul nostru de mâine seară. Dar cred că, dacă sunt deștept, o să mă spăl pe dinți și o să mă duc la culcare. Dacă lungul Memoriu al fratelui meu a fost obositor pentru cititor, pentru mine, nu mă pot opri să adaug, a fost efectiv epuizant să-l bat la mașină pentru a-l oferi prietenilor mei. În clipa de față îmi înfășor în jurul genunchilor acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
imediat într-o scrisoare ce conținea un pasaj care descria „un tânăr cu o percepție politică sănătoasă, cu sentimente autentice față de problemele regiunii?“ Cine ar fi spus că destinatarul scrisorii, un oarecare colonel Brightman, va menționa numele tânărului într-un memoriu care va ajunge unde altundeva decât pe biroul lui sir David Handley Scott? Cine ar fi crezut că privirea lui sir David va poposi scurt asupra acelui nume și dându-și seama că, ia te uită, era individul de la PVH
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
luptători acasă, dar putea căpitanul să scape de munca de birou de aici? Ca răspuns la scrisoarea sa, prin care-și oferea serviciile pe teatrul european de operațiuni, Londra îl promovă și-l trimise la post, la Fatehpur. Privett-Clampe rupse memoriul și scrise din nou, solicitând să fie trimis în Palestina, soluție considerată de el un compromis. Dar răspunsul veni cu ordinul de a se prezenta la noul regiment, în termen de două săptămâni. Astfel că, pentru maiorul Privett-Clampe , Fatehpur este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de înaltă trădare, moartea pentru deportații care se întorc în țară în mod fraudulos, da, da, erau toate, Decretul privitor la interdicția căsătoriei cu străini și evrei, Processo Graziani, Agravarea pedepselor pentru înaltă trădare și spionaj, peste care se așezase Memoriul celor 65 intelectuali români adresat în aprilie 1944 lui Ion Antonescu, pentru ieșirea României din război, și, și. Și, da, da, erau și ziarele, da, da, și cărțile, bibliotecara știa deja meniul. Dar studiosul pensionar nu avea chef să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Ospitalieri și să pună noul ordin sub controlul unuia dintre fiii săi. Marele maestru al Templului, Jacques de Molay, sosi cu mare pompă din Cipru, unde-și avea acum reședința ca un monarh În exil, și-i prezentă papei un memoriu În care se prefăcea că analizează avantajele, dar În realitate punea În lumină dezavantajele acestei fuziuni. Fără pudoare, Molay observa, printre altele, că Templierii erau mai bogați decât Ospitalierii, iar fuzionarea i-ar fi sărăcit pe unii ca să-i Îmbogățească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
garnizoană la Turnu Severin, a pălmuit la un chef pe un gazetăraș local. S-a făcut un tărăboi enorm; toate ziarele din București I-au luat în primire; a ajuns la consiliul de reformă. Dacă n-ar fi avut în memoriu afacerea aceea, azi ar fi de mult locotenent-colonel. ― Nu pot permite să fiu înfruntat în exercițiul funcțiunii! făcu dânsul umflîndu-și glasul, ca să-și păstreze aparența de mânie. Eu am o răspundere aici! Nu ne jucăm, nu-i așa, domnule prefect
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
state vecine pe uscat, iar popoarele vecine erau: sârbii, bulgarii, ucrainenii, polonii, cehii, slovacii și ungurii. Imediat după înfăptuirea Marii Uniri, conducerea statului român a ținut seama de faptul că în noile frontiere nu puteau fi cuprinși toți românii. În Memoriul prezentat Conferinței de pace, în ședința de la 1 februarie 1919, de către Ion I. C. Brătianu, primul delegat al României, se precizau revendicările nostre teritoriale, ținându-se seama de promisiunile făcute la intrarea în acțiune (1916) și de actele de unire din
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
negocierile puterilor europene. Încă din vara anului 1876, guvernul român a adoptat o atitudine mai hotărâtă față de Poartă, intensificându-se acțiunile menite să ducă la dobândirea independenței. La 15/27 iunie, M. Kogălniceanu, ministrul Afacerilor Străine, a întocmit un lung memoriu ce conținea revendicările României, pe care l-a trimis agenților noștri diplomatici de peste hotare. Se cerea recunoașterea individualității statului român și a denumirii sale istorice, România, inviolabilitatea teritoriului român, fixarea graniței între România și Imperiul Otoman la gurile Dunării, luându
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
soarta popoarelor din Balcani, dar fără participarea reprezentanților lor. Aceștia vor fi, totuși, admiși numai pentru a-și expune revendicările proprii. Delegația României, alcătuită din primul ministru, Ion C. Brătianu, și din ministrul Afacerilor Străine, Mihail Kogălniceanu, a înaintat un memoriu cancelarului Bismarck, președintele Congresului, memoriu ce conținea următoarele revendicări: consfințirea independenței, reintrarea în posesia gurilor Dunării și a Insulei Șerpilor, integritatea teritorială a țării, primirea unei despăgubiri de război. Neprimind nici un răspuns, reprezentanții României au fost admiși să-și prezinte
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fără participarea reprezentanților lor. Aceștia vor fi, totuși, admiși numai pentru a-și expune revendicările proprii. Delegația României, alcătuită din primul ministru, Ion C. Brătianu, și din ministrul Afacerilor Străine, Mihail Kogălniceanu, a înaintat un memoriu cancelarului Bismarck, președintele Congresului, memoriu ce conținea următoarele revendicări: consfințirea independenței, reintrarea în posesia gurilor Dunării și a Insulei Șerpilor, integritatea teritorială a țării, primirea unei despăgubiri de război. Neprimind nici un răspuns, reprezentanții României au fost admiși să-și prezinte memoriul în ședința din 19
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cancelarului Bismarck, președintele Congresului, memoriu ce conținea următoarele revendicări: consfințirea independenței, reintrarea în posesia gurilor Dunării și a Insulei Șerpilor, integritatea teritorială a țării, primirea unei despăgubiri de război. Neprimind nici un răspuns, reprezentanții României au fost admiși să-și prezinte memoriul în ședința din 19 iunie/1 iulie 1878. Mihail Kogălniceanu a insistat în apărarea integrității teritoriale, invocând argumentul istoric: „Credem că, după dreptate, nici o parte a teritoriului ei actual nu trebuie deslipită de România. Reînapoierea unei părți din Basarabia către
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]