1,658 matches
-
a < subst. comun apáca „călugăriță“). Azi, strada Argeș (n. ed.). o curte vastă, cu un rond mare de flori în mijloc, curte despărțită, la dreapta cum intrai pe poartă, printr-un gard, de o imensă grădină cu mulți pomi roditori, meri, pruni, cireși, nuci și un păr uriaș, vara încărcat de fructe mărunte și delicioase, cu miezul roșu; accesul, printr-o portiță, spre grădina altfel invadată de buruieni și în neorânduială era liber: deoarece eu n-am frecventat-o decât în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
însăși curtea oferind destul teren pentru construcții viitoare, o curte adumbrită de castani grandioși, lepădând la vremea lor fructele sălbatice, voluminoase și lucioase, la dispoziția copiilor, ca și sutele de cărăbuși în anotimpurile de invazie. Grădina era plină de peri, meri, cireși, pruni și o despica în lungimea ei o alee mărginită de ambele părți de tufe doldora de coacăze roșii și agrișe galbene. Mai rămânea însă în grădină destul loc pentru straturi de ceapă verde, tomate, salată, pătrunjel, mărar, chiar
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
separați și slabi. Fără neam. Fără apărare. Cum ar trebui să ne protejăm? Scrisoarea 148 Un alt lucru ce m-a ținut pe loc în această familie au fost copiii. Elena, doi ani, grăsuță și cu părul numai cârlionți, nu mer gea la culcare până nu saluta luna. — Ciao, luna! Noapte bună! În serile când era înnorat, se speria și trebuia să i se explice că luna e doar obosită și doarme. Chiara, șase ani, vorbea cu arborii. Este o mică
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
al exceselor extravagante și ca membru al partidului moderat constituțional și ca șef al grupului doctrinarilor, din care făcea parte și Guizot, inspirator al guvernului cu tendințe liberale al lui Decazes, ce reprezenta interesele claselor mijlocii. -SAINTE-BEUVE, CHARLES AUGUSTIN ăBoulogne-sur Mer, 1804-Paris, 1869). Critic și istoric literar, scriitor, profesor universitar. Aparține unei familii din vechea burghezie provincială atestată din secolul al XVI-lea. După studii clasice strălucite se înscrie în 1823 la medicină, la care renunță pentru activitatea lite rară. Ajunge
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
suprafața agricolă, deoarece condițiile climatice, pedologice și hidrice sunt mai puțin favorabile dezvoltării pomiculturii. Totuși, cele câteva zeci de hectare de livadă denotă existența unei anumite tradiții în pomicultură, prin cultivarea unor soiuri adaptate condițiilor de aici: pruni, cireși, vișini, meri, nuci. Destinația principală a terenurilor agricole s-a păstrat în mare parte după 1990, cu excepția sectorului legumicol și viticol, care au avut de suferit consecințele aplicării greoaie a noii legi funciare. Astfel, profitându-se de vidul legislativ creat și de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și în cazul sectorului viticol, producțiile influențate de factorii climatici, pedologici și hidrici, în sectorul pomicol, în anii buni pot fi la nivelul potențialului productiv al zonei și al materialului biologic plantat. Soiurile adaptate condițiilor de aici sunt reprezentate de meri, pruni, cireși, vișini, peri, caiși, zarzări și nuci. Analizând tabelul nr. 18 si fig. nr. 18 se observa ca numărul de pomi fructiferi s-a menținut, în general, între 25000 și 30000 în perioada 1985-2001 .În structura pe specii a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
vișini, peri, caiși, zarzări și nuci. Analizând tabelul nr. 18 si fig. nr. 18 se observa ca numărul de pomi fructiferi s-a menținut, în general, între 25000 și 30000 în perioada 1985-2001 .În structura pe specii a livezilor predomină merii (cca. 44% din numărul total de pomi fructiferi) și prunii ( cca.30%), urmați de cireși și vișini (cca.6%), apoi de peri (cca.5%), caiși și zarzări (cca.4,5), nuci (cca.4%), piersici (cca. 3%) și alți pomi (cca.
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de masă, ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc. Creșterea oilor, a vitelor, cultivarea viței de vie au adus din totdeauna sătenilor frumoase câștiguri, ca și îngrijirea nucilor, a merilor, a perjilor și perilor, cultivarea răsăritei și a cânepei. Aici va trebui să cităm din marele cărturar Nicolae Iorga moldoveanul, din cartea sa “Istoria românilor prin călătorii”: “sărăcia căsuțelor e înviorată de belșugul lucrurilor țesute... nu poți călca un astfel
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mare rotat Pe roate mari măsurat De șapte merțe și-un mertic. Și dacă l-a scos în tindă, L-a scos cu tot cu grindă, Îl întorceau doisprezece cu parii. Când om mai veni la anul Să vă găsim îmbobociți Ca merii, ca perii, În mijlocul verii, Ca toamna cea bogată, De toate îmbelșugată! Busuioc verde pe masă Rămâi, gazdă, sănătoasă! La anul și la mulți ani! Seara lui Sfântu' Vasile Aho, ho, hooo! Seara lui Sfantu' Vasile Să vă fie gospodari de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de Anul Nou (urând se aruncă grâu sau orez) Bună dimineața, An Nou! Seamăn, grău și cu secară, Până-n seară Să răsară, Până mâne să se coacă, Pâne multă să se facă, Să fim cu toții voioși, Să rămâneți sănătoși, Ca merii Ca perii, În mijlocul primăverii, Și ca toamna cea bogată, De toate îndestulată. Semănatul Să ningă, Să plouă, Să picure rouă, Și grâu să-ncolțească, Bogat să redească! s-aducă nădejde trecând de primejdie. Copiii să crească, Mulți ani să-nflorească
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
perii, În mijlocul primăverii, Și ca toamna cea bogată, De toate îndestulată. Semănatul Să ningă, Să plouă, Să picure rouă, Și grâu să-ncolțească, Bogat să redească! s-aducă nădejde trecând de primejdie. Copiii să crească, Mulți ani să-nflorească Ca merii, Ca perii În mijlocul verii Și-n timpul primăverii. Tare ca piatra, Iute ca săgeata, Tare ca fierul, Iute ca oțelul. La anul și la mulți ani! Sorcove Sorcova, Vesela, Sa traiti, Să-mbătrâniti Ca merii, Ca perii, În mijlocul primăverii; Ca vița
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
crească, Mulți ani să-nflorească Ca merii, Ca perii În mijlocul verii Și-n timpul primăverii. Tare ca piatra, Iute ca săgeata, Tare ca fierul, Iute ca oțelul. La anul și la mulți ani! Sorcove Sorcova, Vesela, Sa traiti, Să-mbătrâniti Ca merii, Ca perii, În mijlocul primăverii; Ca vița de vie La Sfânta Marie. Anul Nou ce vine, Cu zile senine Ș i cu sănătate Și cu spor la toate La anul și la mulți ani! Sorcova, vesela, Să trăiți, să-mbătrâniți, Peste
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de masă, ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc. Creșterea oilor, a vitelor, cultivarea viței de vie au adus din totdeauna sătenilor frumoase câștiguri, ca și îngrijirea nucilor, a merilor, a perjilor și perilor, cultivarea răsăritei și a cânepei. Aici va trebui să cităm din marele cărturar Nicolae Iorga moldoveanul, din cartea sa “Istoria românilor prin călătorii”: “sărăcia căsuțelor e înviorată de belșugul lucrurilor țesute... nu poți călca un astfel
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mare rotat Pe roate mari măsurat De șapte merțe și-un mertic. Și dacă l-a scos în tindă, L-a scos cu tot cu grindă, Îl întorceau doisprezece cu parii. Când om mai veni la anul Să vă găsim îmbobociți Ca merii, ca perii, În mijlocul verii, Ca toamna cea bogată, De toate îmbelșugată! Busuioc verde pe masă Rămâi, gazdă, sănătoasă! La anul și la mulți ani! Seara lui Sfântu' Vasile Aho, ho, hooo! Seara lui Sfantu' Vasile Să vă fie gospodari de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de Anul Nou (urând se aruncă grâu sau orez) Bună dimineața, An Nou! Seamăn, grău și cu secară, Până-n seară Să răsară, Până mâne să se coacă, Pâne multă să se facă, Să fim cu toții voioși, Să rămâneți sănătoși, Ca merii Ca perii, În mijlocul primăverii, Și ca toamna cea bogată, De toate îndestulată. Semănatul Să ningă, Să plouă, Să picure rouă, Și grâu să-ncolțească, Bogat să redească! s-aducă nădejde trecând de primejdie. Copiii să crească, Mulți ani să-nflorească
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
perii, În mijlocul primăverii, Și ca toamna cea bogată, De toate îndestulată. Semănatul Să ningă, Să plouă, Să picure rouă, Și grâu să-ncolțească, Bogat să redească! s-aducă nădejde trecând de primejdie. Copiii să crească, Mulți ani să-nflorească Ca merii, Ca perii În mijlocul verii Și-n timpul primăverii. Tare ca piatra, Iute ca săgeata, Tare ca fierul, Iute ca oțelul. La anul și la mulți ani! Sorcove Sorcova, Vesela, Sa traiti, Să-mbătrâniti Ca merii, Ca perii, În mijlocul primăverii; Ca vița
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
crească, Mulți ani să-nflorească Ca merii, Ca perii În mijlocul verii Și-n timpul primăverii. Tare ca piatra, Iute ca săgeata, Tare ca fierul, Iute ca oțelul. La anul și la mulți ani! Sorcove Sorcova, Vesela, Sa traiti, Să-mbătrâniti Ca merii, Ca perii, În mijlocul primăverii; Ca vița de vie La Sfânta Marie. Anul Nou ce vine, Cu zile senine Ș i cu sănătate Și cu spor la toate La anul și la mulți ani! Sorcova, vesela, Să trăiți, să-mbătrâniți, Peste
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
nu îngăduia cultura păioaselor. Se cultivă cu rezultate mai bune porumbul, cartoful și plantele de nutreț. Via nobilă nu-și maturizează aici rodul. În jurul caselor se puteau cultiva legume. Cel mai bine era dezvoltată pomicultura. Existau livezi de pruni și meri. (Fig. 11) Cărăușia era o altă îndeletnicire a provițenilor. Ea îi purta într-o lume nouă, plină de neprevăzut, dar tocmai de aici și farmecul ei. (Fig. 12) Vecinătatea Văii Proviței cu drumul comercial al Văii Prahovei i-a marcat
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pregătirea elevilor. În 1967 se construiește în centrul comunei Provița de Jos, aproape de clădirea școlii vechi, localul actual al școlii.( Fig.23a / 23b) Are parter și etaj, opt săli de clasă și un laborator. Este amplasată într-o livadă de meri, la 4 km distanță de școala Drăgăneasa. Școala generală Drăgăneasa are șase săli de clasă. Celelalte clase funcționează în clădirea grădiniței. Localul grădiniței din Provița de Jos este o clădire amplasară în aceeași livadă de meri cu școala. Aici funcționează
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
într-o livadă de meri, la 4 km distanță de școala Drăgăneasa. Școala generală Drăgăneasa are șase săli de clasă. Celelalte clase funcționează în clădirea grădiniței. Localul grădiniței din Provița de Jos este o clădire amplasară în aceeași livadă de meri cu școala. Aici funcționează două grupe de preșcolari în două săli. Jumătate din clădirea grădiniței este ocupată de dispensarul uman, această situație ducând la lipsa de spații pentru grădiniță (nu există spațiu pentru vestiar, cameră de primire, sală de mese
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
rei ax? principal? pleac? de la aleea de acces, se deschide asupra cur?îi din fă??, m?rginit? de acareturi, traverseaz? castelul, apoi ordoneaz? terasele gr?di-nii �n secven?e riguros decupate, dar articul�nd subtil peluze de flori, broderii de meri?or, oglinzi de ap?, jeturi, cascade ?i canale, totul punctat de arbori de tis? ț?ia?i ?i de sculpturi �n marmur?. Cele mai bune unghiuri de privit s�nt �n castel, care se ofer? el �nsu?i că o
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
au voyage ("să descuiem acele încăperi oceanice"2), o chemare la continuarea aventurii cunoașterii, pe noi coordonate, având drept liman, chiar spațiul (literar) imaginat de Edgar Poe ("pornind din pământurile tale"), pentru a se cufunda rimbaudean "dans le Poème / De la Mer, infusé d'astres, et lactescent ("Le băteau ivre")3, cu alte cuvinte, pentru a sonda profunzimile vieții - "cet océan de vie, où nous sommes immergés" [acest ocean al vieții, în care ne cufundam], cum îl identifica, metaforic, la rândul lui
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
se înnămolește, se scufundă și se prăbușește odată cu mariajul său, când dobândește numele de Jeanne de Lamare; sunt semnalați o serie de termeni care alcătuiesc câmpul semantic al cuvântului marasme (în franceză, mare înseamnă mlaștină). Alternativa mlaștinii (mare) este marea (mer), cel din urmă semnificant câștigând tot mai mult teren, în detrimentul celui dintâi; voiajul în Corsica este "verificarea luminoasă a împotmolirii în mlaștina numelui"75 - (tr. m.). Pe de altă parte, sesizează Marie-Thérèse Mathet, prenumele eroinei, Jeanne, prin banalitatea sa, înlătură
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
treabă", "caldă și fără chiloți pentru băieții fermecători", "cu ciocolată vă face abdomenul plat", "cu afine ca să vă bucurați de viață". 6 "S-au scurs șapte ani". 7 J. Supervielle, "La piste et la mare", în L'enfant de la haute mer, Gallimard, Paris, 1958, p. 144. 8 "Ați pierdut asta". RODICA DINULESCU Portocale roșii de Sicilia 2 1 ALIN CRISTIAN Țara cea mai de jos
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
adj. "negru, închis"): med. ro. melanină (cf. fr. mélanine s.f.; en. melanin); menisc(o)- "articulație" (cf. gr.μηνίσκος,-ου s.m. "articulație"); meno-,-meno- "lunar" (cf. gr.μήν, μηνός s.m. "lună"): med. ro. menotoxină s.f. (cf. fr. ménotoxine s.f.; en. menotoxin); mer(o)-,-mero-,-mer "parte" (cf. gr. μέρος, -εος s.n. "parte, porție, serie"): med. ro. merotomie s.f. (cf. fr. mérotomie s.m.; en. merotomy); metop(o)- "frunte" (cf. gr. μέτ-ωπον, -ου s.n. "frunte; parte anterioară"): ro. metopic adj. (cf. fr. métopique adj.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]