6,587 matches
-
înălțime considerabil mai mică decât 760 de milimetri (Figura 22). Să fi fost oare natura mai puțin tulburată de vid în vârful muntelui decât în vale? Pentru Pascal, acest comportament oarecum ciudat a demonstrat că nu oroarea de vid ridica mercurul în tub, ci greutatea atmosferei, ce apăsa asupra suprafeței expuse la aer a mercurului din vas. Presiunea atmosferică exercitată asupra unui vas plin cu lichid - fie mercur, apă sau vin - va face ca nivelul din interiorul tubului să se ridice
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
natura mai puțin tulburată de vid în vârful muntelui decât în vale? Pentru Pascal, acest comportament oarecum ciudat a demonstrat că nu oroarea de vid ridica mercurul în tub, ci greutatea atmosferei, ce apăsa asupra suprafeței expuse la aer a mercurului din vas. Presiunea atmosferică exercitată asupra unui vas plin cu lichid - fie mercur, apă sau vin - va face ca nivelul din interiorul tubului să se ridice, la fel cum se întâmplă când strângem un tub cu pastă de dinți până ce
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Pascal, acest comportament oarecum ciudat a demonstrat că nu oroarea de vid ridica mercurul în tub, ci greutatea atmosferei, ce apăsa asupra suprafeței expuse la aer a mercurului din vas. Presiunea atmosferică exercitată asupra unui vas plin cu lichid - fie mercur, apă sau vin - va face ca nivelul din interiorul tubului să se ridice, la fel cum se întâmplă când strângem un tub cu pastă de dinți până ce pasta sare din el. Deoarece atmosfera nu are putere să împingă infinit de
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
face ca nivelul din interiorul tubului să se ridice, la fel cum se întâmplă când strângem un tub cu pastă de dinți până ce pasta sare din el. Deoarece atmosfera nu are putere să împingă infinit de tare, nu poate ridica mercurul decât până la o înălțime de 760 de milimetri în tub - iar în vârful muntelui, este și mai puțină atmosferă care să împingă, astfel încât mercurul nu poate ajunge nici măcar până la 760 de milimetri. A fost o problemă pusă subtil: vidul nu
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
sare din el. Deoarece atmosfera nu are putere să împingă infinit de tare, nu poate ridica mercurul decât până la o înălțime de 760 de milimetri în tub - iar în vârful muntelui, este și mai puțină atmosferă care să împingă, astfel încât mercurul nu poate ajunge nici măcar până la 760 de milimetri. A fost o problemă pusă subtil: vidul nu absoarbe; atmosfera împinge. Însă experimentul simplu al lui Pascal a demolat teoria lui Aristotel, că natura are oroare de vid. Pascal scria: „Însă până
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
mișcare și gravitație ale lui Newton au oferit fizicienilor o explicație pentru modul în care planetele și corpurile se deplasează în univers. Fiecare nouă cometă descoperită a venit în sprijinul calculelor lui Newton. Au fost și câteva probleme. Orbita lui Mercur, de exemplu, oscila într-o manieră care nu corespundea cu previziunile lui Newton, dar, în ansamblu, teoriile lui Newton au fost testate de nenumărate ori și, de obicei, au fost confirmate. Teoriile lui Einstein au corectat erorile lui Newton; de
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
care nu corespundea cu previziunile lui Newton, dar, în ansamblu, teoriile lui Newton au fost testate de nenumărate ori și, de obicei, au fost confirmate. Teoriile lui Einstein au corectat erorile lui Newton; de pildă, ele au explicat oscilațiile lui Mercur. Totodată, aceste teorii au mai făcut și previziuni verificabile referitoare la modul în care acționează gravitația. Eddington a observat cum razele de lumină stelară se curbează în timpul unei eclipse solare, confirmând una dintre previziunile lui Einstein. Teoria stringurilor, pe de
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
sugerează încetineala acestei planete; a doua poartă îi este atribuită lui Venus, de care amintește maleabilitatea cositorului; a treia, care, fiind făcută din cupru, nu poate fi decât dură, îi este atribuită lui Jupiter; a patra îi este atribuită lui Mercur, pe care oamenii îl consideră un lucrător neobosit și rezistent, ca fierul; a cincea, care, fiind com pusă din diferite metale, este imprevizibilă și variată, îi este atribuită lui Marte; a șasea îi este atribuită Lunii, albă ca argintul; iar
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
ele, sunt însuflețite de inteligențele angelice, care le fac să strălucească mai tare sau mai stins după câtă bucurie le infuzează din marea bucurie divină. Când Beatrice, sí lieta, ajunge, însoțindu-l pe Dante, în al doilea cer, al lui Mercur, planeta însăși, parcă râzând de bucurie, strălucește mai intens (Paradisul, 5, 94-97). Iar toate spiritele fericite ce sălășluiesc în Paradis devin mai luminoase când se însuflețesc de bucurie și de caritate, și le cresc bucuria și lumina pe măsură ce urcă spre
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
ele, sunt însuflețite de inteligențele angelice, care le fac să strălucească mai tare sau mai stins după câtă bucurie le infuzează din marea bucurie divină. Când Beatrice, sí lieta, ajunge, însoțindu-l pe Dante, în al doilea cer, al lui Mercur, planeta însăși, parcă râzând de bucurie, strălucește mai intens (Paradisul, 5, 94-97). Iar toate spiritele fericite ce sălășluiesc în Paradis devin mai luminoase când se însuflețesc de bucurie și de caritate, și le cresc bucuria și lumina pe măsură ce urcă spre
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
mecanic de spălare a agenților cu potențial patogen de pe suprafața mucoasei bucale; imunoglobulinele A, lizozimul prezente în salivă au efecte antibacteriene. d. Excretor: prin salivă are loc excreția de metaboliți (uree, acid uric), virusuri (poliomielitic și rabic), substanțe toxice (plumb, mercur, iod, bismut), medicamente. e. In vorbire: saliva menține umedă cavitatea bucală; uscăciunea mucoasei bucale face dificilă pronunțarea cuvintelor. f. Reparator: se realizează datorită prezenței în salivă a factorilor de creștere epidermică și a factorilor procoagulanți. g. In homeostazia hidro-electrolitică: în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
controlabilă și măsurabilă) asupra peretelui arterial și observarea pulsațiilor arteriale sau a zgomotelor Korotkof distal față de zona de compresie. Tensiometrul clasic este format dintr-un manșon pneumatic prevăzut cu o pompa aspiro respingatoare (pară de cauciuc) și un manometru cu mercur sau cu capsulă aneroidă (cu cadran). Tensiometrele moderne au construcție similară, dar folosesc un traductor de presiune și afișaj numeric. Pulsațiile arteriale pot fi detectate palpator, prin compresia ușoară a arterei pe planul dur subiacent. Distensia ritmică astfel percepută (pulsul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
mecanic de spălare a agenților cu potențial patogen de pe suprafața mucoasei bucale; imunoglobulinele A, lizozimul prezente în salivă au efecte antibacteriene. d. Excretor: prin salivă are loc excreția de metaboliți (uree, acid uric), virusuri (poliomielitic și rabic), substanțe toxice (plumb, mercur, iod, bismut), medicamente. e. In vorbire: saliva menține umedă cavitatea bucală; uscăciunea mucoasei bucale face dificilă pronunțarea cuvintelor. f. Reparator: se realizează datorită prezenței în salivă a factorilor de creștere epidermică și a factorilor procoagulanți. g. In homeostazia hidro-electrolitică: în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
controlabilă și măsurabilă) asupra peretelui arterial și observarea pulsațiilor arteriale sau a zgomotelor Korotkof distal față de zona de compresie. Tensiometrul clasic este format dintr-un manșon pneumatic prevăzut cu o pompa aspiro respingatoare (pară de cauciuc) și un manometru cu mercur sau cu capsulă aneroidă (cu cadran). Tensiometrele moderne au construcție similară, dar folosesc un traductor de presiune și afișaj numeric. Pulsațiile arteriale pot fi detectate palpator, prin compresia ușoară a arterei pe planul dur subiacent. Distensia ritmică astfel percepută (pulsul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
înrudite, prezintă mai multe serii de acest fel: market (marketing) este înrudit, mai de aproape sau mai de departe, cu marfă (< magh. marha „vită“ < v. germ. marhat < germ. actual Markt „piață“ < lat. mercatus „piață“), cu miercuri (< dies Mercurii „ziua lui Mercur, zeul comerțului la romani), cu iarmaroc (< ucr. jarmarok < germ. Jahrmarkt „bâlci“, compus din germ. Jahr și Markt < lat. mercatus „comerț“, derivat al lat. merx „marfă“), cu marchitan (înv.) „negustor (ambulant) de mărunțișuri“ (< pol. markietan < germ. Markender < it. mercante „negustor“ < lat.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
lat. mercatus „comerț“, derivat al lat. merx „marfă“), cu marchitan (înv.) „negustor (ambulant) de mărunțișuri“ (< pol. markietan < germ. Markender < it. mercante „negustor“ < lat. mercatus), cu comerț (< lat. commercium, adaptat în parte prin it. commerzio sau în pronunțarea germană) și cu mercur „numele unui metal“ (< fr. mercure, nume dat de alchimiști pornind de la lat. Mercurius „Mercur, mesagerul lui Iupiter“, probabil datorită mobilității mercurului, numit popular argint-viu, cf. fr. vif-argent). La numele metalului, se pot asocia mercurial „listă de prețuri“ (< fr. mercuriale, împrumutat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
mărunțișuri“ (< pol. markietan < germ. Markender < it. mercante „negustor“ < lat. mercatus), cu comerț (< lat. commercium, adaptat în parte prin it. commerzio sau în pronunțarea germană) și cu mercur „numele unui metal“ (< fr. mercure, nume dat de alchimiști pornind de la lat. Mercurius „Mercur, mesagerul lui Iupiter“, probabil datorită mobilității mercurului, numit popular argint-viu, cf. fr. vif-argent). La numele metalului, se pot asocia mercurial „listă de prețuri“ (< fr. mercuriale, împrumutat din lat. mercurialis pentru că Mercur era zeul comerțului) și mercenar (< fr. mercenaire, împrumutat din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
negustor“ < lat. mercatus), cu comerț (< lat. commercium, adaptat în parte prin it. commerzio sau în pronunțarea germană) și cu mercur „numele unui metal“ (< fr. mercure, nume dat de alchimiști pornind de la lat. Mercurius „Mercur, mesagerul lui Iupiter“, probabil datorită mobilității mercurului, numit popular argint-viu, cf. fr. vif-argent). La numele metalului, se pot asocia mercurial „listă de prețuri“ (< fr. mercuriale, împrumutat din lat. mercurialis pentru că Mercur era zeul comerțului) și mercenar (< fr. mercenaire, împrumutat din lat. mercenarius, derivat de la merces cu sensul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
mercure, nume dat de alchimiști pornind de la lat. Mercurius „Mercur, mesagerul lui Iupiter“, probabil datorită mobilității mercurului, numit popular argint-viu, cf. fr. vif-argent). La numele metalului, se pot asocia mercurial „listă de prețuri“ (< fr. mercuriale, împrumutat din lat. mercurialis pentru că Mercur era zeul comerțului) și mercenar (< fr. mercenaire, împrumutat din lat. mercenarius, derivat de la merces cu sensul de „plată, recompensă, salariu“). Seria poate continua cu mercerie, merceolog(ie), marșandă (înv.) „modistă, femeie care ține un magazin de modă“ (< fr. marchande de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
vieții“ care să dea tinerețe veșnică și să vindece toate bolile. în afara acestor cercetări utopice arabii au obținut succese remarcabile în domeniul practic al farmacologiei: prepararea siropurilor, extraselor de fructe, întrebuințarea narcoticelor. Geber în sec. VII a preparat clorura de mercur. Pentru Istoria Medicinii este demn de semnalat In Abu Oseivia (1203-1267) din Damasc care a scris biografia a 400 de medici arabi și Abul Faradasch (1226-1286) care a scris „Istoria dinastiilor“ ce cuprinde istoria civilizației arabe și istoria medicinei arabe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
acordat vieții intrauterine. în aceleași texte sunt prezente și manifestările bolilor precum: tuberculoza, lepra, icterul, hemoroizii, variola, reumatismul poliarticular, diabetul, maladiile febrile etc. În registrul terapeutic sunt înscrise băile, sângerara, regimul dietetic, clismele, farmacia botanică, minerală ca sarea, petrolul, sulful, mercurul și cea de natură animală: blănuri, piei, sânge, carne proaspătă pusă pe rană și bandaje, folosirea lipitorilor, a prafului de rocă neagră etc. Pentru stabilirea diagnosticului, medicul lua în considerare mai multe elemente privind atent limba, ochii și culoarea urinei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de lues. Agentul patogen era bănuit, nu izolat. Se presupunea a fi un germene cu mare viteză de diseminare. în 1505 se înființează în Bologna un spital special și încă unul în Ferrara. S-au propus și încercat tratamente cu mercur, unguente cu Gaiacol. Eforturile medicale sunt dublate de măsuri legislative privind igiena persoanei și a mediului ambiant. Pe la 1550 sifilisul a început să dispară făcând loc tifosului exantematic, holerei asiatice, depistată de portughezul Garcia de Orta, rabiei, identificată de Jean
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
din organism și etiologia maladiei în vederea precizării științifice a diagnosticului. Ideea lui Paracelsus a ajuns în timp să fie confirmată. În diversele maladii Paracelsus propune în tratament dozarea atentă a sărurilor de plumb, fier, potasiu, sulf, după caz sau a mercurului și sărurilor de antimoniu în cazul sifilisului, a arsenicului și a extractelor sub formă de elixiruri, bioenergizante. Cu proprietăți anestezice recomandă acidul sulfuric combinat cu alcool. Ulterior tehnica utilizării acestui preparat a fost perfecționată (sec. XVIII - XIX) și folosit ca
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
William Gilbert descoperă electricitatea, cu atâtea implicații în forma ei statică, la progresul medicinii și al omenirii. Tot Gilbert studiază și posibilitățile realizării oțelului, atât de necesar nu numai în instrumentarul medical. Spre jumătatea secolului, italianul Toricelli reușește barometrul cu mercur, olandezul Huggens descoperă forța centrifugă și stabilește legile pendulului. În 1675, Nicolas Lémery, ține primul curs universitar de chimie. Acest medic chimist publică și un volum de chimie, extrage sărurile din vegetale și e preocupat de studiul toxinelor. De la încercările
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
bolilor. Se caută medicamente, proceduri și mijloace de a le realiza. Centrele de experimentare erau spitalele pline de bolnavi. Medicii încearcă tratamentul cu fier în combaterea anemiilor; cu sulfatul de cupru și de zinc în boli de piele; se încearcă mercurul în combaterea sifilisului, se dau ceaiuri, extracte de plante împotriva stărilor febrile, dezinteriei etc. Se studiază apele minerale, se caută remedii din medicina naturistă în boli intestinale, plăgi, parodontoză, reumatism etc. Priceperea și eforturile sunt mari, dar bolile sunt multe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]