3,309 matches
-
militare care până în prezent a fost încununată cu succes. Aș dori să mai aibă încredere în bastonul meu de comandă, doar încă un pas. Prin urmare, Genba nici nu se plecă în fața celor pe care fusese trimis să le spună mesagerul, nici nu se supuse ordinelor cât se poate de explicite ale comandantului său suprem. Își folosise orgoliul ce pe un scut. Stând acum în fața lui, chiar și Joemon - care fusese ales să vină acolo de Katsuie însuși - nu-i putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
dar am să-i transmit răspunsul dumitale. Și Joemon plecă repede, fără a mai lungi discuțita. În mod firesc, dădu pinteni calului pentru a-și grăbi înapoierea, la fel cum făcuse și la venire. La fel plecă și al treilea mesager, iar la vremea când sosi al patrulea, soarele pălea la apus. Bătrânul războinic, Ota Kuranosuke, vasal veteran și aghiotant personal al lui Katsuie, vorbi îndelung. Totuși, se referi mai mult la relația dintre unchi și nepot decât la ordinul propriu-zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
periculos după apusul soarelui, bătrâne. Du-te înapoi. N-o vei face, așa-i? Despre ce vorbești? — Ce hotărâre ai luat? — Nu mă gândeam să iau hotărârea asta, din capul locului. Istovit, bătrânul vasal se retrase. Sosi și al cincilea mesager. Genba devenise și mai țeapăn. Ajunsese atât de departe și n-avea de gând să se întoarcă din drum. Refuză să-l primească pe emisar, dar omul nu era un servitor mărunt. Mesagerii care veniseră în acea zi erau cu toții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
vasal se retrase. Sosi și al cincilea mesager. Genba devenise și mai țeapăn. Ajunsese atât de departe și n-avea de gând să se întoarcă din drum. Refuză să-l primească pe emisar, dar omul nu era un servitor mărunt. Mesagerii care veniseră în acea zi erau cu toții oameni distinși, însă al cincilea era un membri deosebit de puternic al anturajului lui Katsuie. — Știu că s-ar putea ca emsiarii trimiși la dumneata să nu ți se fi părut satisfăcători, dar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
obstacol. — Comportamentul lui Genba e inadmisibil. Niciodată n-am suferit o înfrângere, nici n-am întors spatele adversarului. Ahh, e inevitabil. Noaptea devenea tot mai întunecoasă, iar angoasa lui Katsuie se transforma în resemnare. N-au mai fost trimiși alți mesageri. STRATAGEMA LUI GENBA În aceeași zi - a douăzecea din lună, la Ora Calului - Hidenaga trimise primul raport la tabăra lui Hideyoshi din Ogaki. Azi dimineață, a forță a lui Sakuma de opt mii de oameni a urcat pe cărările de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
a nouăsprezecea, dar ploile abundente și revărsările râului Roku îl obstrucționaseră pe Hideyoshi și nu existau perspective de a mai trece din nou râul în ziua aceea. Aștepta de două zile o ocazie să înaineze. Hideyoshi primi scrisoarea urgentă a mesagerului la poarta taberei și citi mesajul cât timp încă se mai afla în șa. După ce-i mulțumi emisarului, reveni la cartierul său general fără a da nici un semn vizibil de emoție. — Ce-ar fi să-mi faci un vas de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
emisarului, reveni la cartierul său general fără a da nici un semn vizibil de emoție. — Ce-ar fi să-mi faci un vas de ceai, Yuko? întrebă el. Cam la vremea când își termina de băut ceaiul, sosi un al doilea mesager. Armata principală de douăsprezece mii de oameni, sub comanda Seniorului Katsuie, a ocupat pozițiile. Pornește din Kitsunezaka în direcția Muntelui Higashino. Hideyoshi se mutase pe scaunul său de campanie din comandamentul îngrădit cu perdele, iar acum îi chemă pe diverși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
tu aici. Cu aceste ultime ordine, Hideyoshi părăsi îngrăditura. Își chemă pajul și-l întrebă: — Ce se-aude cu curieriipe care i-am comandat adineaori? Sunt gata? Pajul alergă grăbit și se înapoie cu cincizeci de alergători. Întorcându-se spre mesageri, Hideyoshi li se adresă direct: — Ziua de azi nu seamănă cu nici o alta din viețile noastre. Este o mare binecuvântare pentru voi că ați fost aleși să fiți vestitorii acestei zile. Continuă, apoi, cu ordine individuale: — Douăzeci dintre voi vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
armată numeroasă e pe drum încoace, iar trupele noastre sunt izolate aici. În seara trecută, Genba refuzase cu încăpățânare să asculte ordinele lui Shibata. Acum, le ordonă el însuși oamenilor săi panicați să ridice tabăra, zorindu-și servitorii și pajii. — Mesagerul de la Hachigamine mai e aici? îi întrebă Genba pe vasalii din jur, în timp ce încăleca. Aflând că mesagerul mai era în tabără, îl chemă la el. — Du-te și spune-i imiediat lui Hikojiro că batalionul nostru principal începe retragerea, revenind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
cu încăpățânare să asculte ordinele lui Shibata. Acum, le ordonă el însuși oamenilor săi panicați să ridice tabăra, zorindu-și servitorii și pajii. — Mesagerul de la Hachigamine mai e aici? îi întrebă Genba pe vasalii din jur, în timp ce încăleca. Aflând că mesagerul mai era în tabără, îl chemă la el. — Du-te și spune-i imiediat lui Hikojiro că batalionul nostru principal începe retragerea, revenind prin Shimizudani, Iiurazaka, Kawanami și Moyama. Forțele lui Hikojiro să ne urmeze în ariergardă. De cum termină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
pe generalii din jurul lui. Doi dintre samurai, însă, îi aduseră calul. „Ei, acum s-a hotărât să intre în luptă.” În adâncul sufletului, asta părea să fie speranța soldaților. Dar, în timp ce se sălta în scări, Inuchiyo îi șopti ceva unui mesager care tocmai sosise cu un răspuns din campamentul lui Toshinaga. Apoi se așeză în șa, dar fără a părea gata să pornească. Dinspre poala mutelui se auzi o răbufnire zgomotoasă. Când Inuchiyo și toți ceilalți priviră într-acolo, văzură că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
să se retragă în Castelul Fuchu. În timpul crâncenei bătălii, care durase două zile, campamentul clanului Maeda fusese ca o pădure solitară stând liniștită în mijlocul norilor haosului. Care erau condițiile în tabăra lui Katsuie, începând din noaptea trecută? Katsuie trimisese cinci mesageri diferiți la Genba, și fiecare se întorsese cu un eșec total. Apoi, Katsuie se lamentase că nu mai era nimic de făcut, și se culcase resemnat amarnic. De fapt, nici n-ar fi trebuit să poată dormi: ce semănase, aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
plină de trupele lui Hideyoshi, până la vreo treizeci, patruzeci de metri distanță de zidurile castelului propriu-zis. Cu toate acestea, în castel situația rămânea calmă. După un timp, tobele dușmane încetară; se apropia noaptea și diverși generali care păreau a fi mesageri ieșeau și intrau în castel. Poate că se pusese în mișcare o acțiune pentru cruțarea vieții lui Katsuie, sau generalii erau soli de capitulare. Asemenea zvonuri se tot răspândeau, însă atmosfera din castel nu părea să confirme teoriile. În timpul serii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
rău pentru el. Talentele înnăscute ale lui Genba îi plăceau la fel de mult cum îl încântaseră pe Katsuie și simțea că ar fi fost mare păcat să-l ucidă. Prin urmare, la scurt timp după ce reveni în Kyoto, Hideyoshi trimise un mesager pentru a-i exprima sentimentele și a încerca să discute rațional cu Genba. — Katsuie nu mai este, începu mesagerul, și prin urmare ar trebui să te gândești la Hideyoshi în locul lui. Dacă o faci, vei fi liber să te întorci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
că ar fi fost mare păcat să-l ucidă. Prin urmare, la scurt timp după ce reveni în Kyoto, Hideyoshi trimise un mesager pentru a-i exprima sentimentele și a încerca să discute rațional cu Genba. — Katsuie nu mai este, începu mesagerul, și prin urmare ar trebui să te gândești la Hideyoshi în locul lui. Dacă o faci, vei fi liber să te întorci la castelul și în provincia dumitale natală. Genba râse: — Katsuie a fost Katsuie. E cu neputință ca Hideyoshi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
neputință ca Hideyoshi să-i ia locul. Katsuie s-a sinucis deja și un mai am de gând să rămân în astă lume. Nu-l voi servi niciodată pe Hideyoshi, chair dacă mă pune stăpân peste întreaga națiune. Al doilea mesager fusese Hikoemon. Acesta plecase știind din capul locului că avea să-i fie dificil. Și, cum era de așteptat, nu reușise să-i schimbe gândul lui Genba. Cum a mers? îl întrebă Hideyoshi. Stătea învăluit în fumul contra țânțarilor care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
compasiune din partea noastră să mai insistăm. Hideyoshi părea să fi renunțat la ideea de a-l convinge pe Genba, iar ridurile de pefață îi dispărură dintr-o dată. — Știu ce sperserăți, stăpâne, dar teamă mi-e că n-am fost un mesager prea competent. — Nu e nevoie să te scuzi, îl consolă Hideyoshi. Chiar dacă Genba e prizonier, nu se va pleca în fața mea ca să-și salveze viața. Are un uluitor simț al onoarei. Regret că pierd un om cu o asemenea probitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Gamo. Avea cu doi ani mai mult decât Nobuo și era căsătorit cu sora acestuia. — Gamo? A picat chiar la momentul potrivit, spuse Nobuo, dând un șut grațios în minge. Va fi un partener bun. Adu-l imediat în grădină. Mesagerul plecă, dar reveni curând, pentru a spune: — Seniorul Gamo a zis că e grăbit și vă așteaptă în camera de oaspeți. — Și jocul? Mi-a cerut să vă transmit că nu are deloc talent la joc. — Ce țărănoi! râse Nobuo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
bea și puțin sake. Vasalii superiori se uitară unii la alții, părând cam jenați. Vă împiedică ceva s-o faceți? îi întrebă Nobuo. Unul dintre servitori spuse, ca și cum s-ar fi scuzat: — Adevărul e că nu demult a sosit un mesager cu o invitație de la Seniorul Hideyoshi, iar noi tocmai am venit ca să vă cerem permisiunea. — Ce? V-a invitat Hideyoshi?! Ce-i asta? Iarăși o ceremonie a ceaiului? apăru o umbră pe chipul lui Nobuo. Nu, nu cred că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
asta, concluzia firească a unui asemenea mod de gândire era aceea că Nobuo avea să-l împingă pe Ieyasu în față, încercând să împiedice ascensiunea lui Hideyoshi la putere. Într-o noapte, după începutul Lunii a Doua, Nobuo trimise un mesager la Ieyasu. Cei doi încheiară o alianță militară secretă, bazată pe înțelegerea mutuală că amândoi așteptau momentul când aveau să-l poată lovi pe Hideyoshi. Apoi, într-a șasea zi din Luna a Treia, cei trei vasali superiori care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
timp de pace, Hideyoshi întărea cu abilitate relațiile dintre ei în așteptarea unei situații de urgență, dar în anul acela - pe măsură ce bătălia decisivă devenea tot mai inevitabilă - tindea mai accentuat spre Shonyu ca aliat principal. Acum, trimise pe neașteptate un mesager la Ogaki, oferindu-se să-l adopte pe ginerele său, Nagayoshi, și a-i da provinciile Owari, Mino și Mikawa. Dedouă ori, Hideyoshi trimise epistole scrise de propria lui mână. Faptul că Shonyu nu-i răspundea prompt nu însemna că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
să vizitez odăile celor trei prințese. — Chiar așa? Bine, mă rog. Cu aceste cuvinte, Hideyoshi schimbă repede vorba, trecând la alte bârfeli: — Ce zvonuri ai auzit pe lângă râul Yodo și prin Kyoto în timp ce erai pe drum? Ori de câte ori trimitea câte un mesager în locuri îndepărtate, Hideyoshi îi punea inevitabil și asemenea întrebări. — Peste tot pe unde am umblat, singurul subiect de conversație era războiul. Chestionându-l mai pe îndelete pe Sakichi despre condițiile din Kyoto și Osaka, Hideyoshi află că nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Dar în cele din urmă, poate impresionat de entuziasmul lui Hideyoshi, Niwa îi trimisese pe Kanamori și Hachiya cu primele întăriri din miazănoapte. Hideyoshi era mulțumit, dar totuși încă nu se liniștise complet. Până la căderea nopții, sosiră de trei ori mesageri cu rapoarte despre situația din Ise. Hideyoshi citi depeșele și-i chestionă personal pe emisari, le încredință răspunsuri orale și dictă scrisori de răspuns în timp ce-și lua masa de seară. Într-un colț al camerei se afla un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Într-un colț al camerei se afla un mare paravan pliant. Pe cele două panouri ale sale fusese pictată cu auriu o hartă a Japoniei. Privind harta, Hideyoshi întrebă: — N-am primit nici o veste din Echizen? Ce se-aude cu mesagerul pe care l-am trimis la clanul Uesugi? În timp ce servitorii săi veneau cu scuze despre distanța dintre provincii, Hideyoshi numără pe degete. Trimisese mesaje în Kiso și Satake. Rețeaua sa diplomatică fusese întinsă cu grijă în lungul și-n latul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
avantajoase decât înainte, încercând să-l convingă pe Ieyasu. Emisarii, însă, nu făceau decât să provoace indignarea lui Ieyasu, și se întorceau complet descurajați. — Seniorul Ieyasu răspunde că Seniorul Hideyoshi este acela care nu-l înțelege pe el, transmise un mesager. Hideyoshi zâmbi forțat, ripostând: — Nici Ieyasu nu-mi înțelege mie sincerele sentimente. Dar indiferent ce altceva făcea, timpul petrecut în Sakamoto era ocupat exclusiv cu munca. Sakamoto era atât cartierul său general militar pentru Ise și partea de miazăzi a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]