1,344 matches
-
Cred, spuse el, că nu va mai fi nevoie de forță. Poate că era de vină kava sau poate doar șocul - dar era adevărat. Mi se părea că sunt ca laptele în plin proces de fermentație, că membrele mi se metamorfozează în globuri inutile de cheag și că nu aș putea să mă mișc - nici dacă aș vrea. Profesorul se mișca prin compartiment cu o eficiență de temut. Pe când trecea prin fața mea, deschizătura șlițului îmi defilă prin fața ochilor. Era un singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
gura la cuci... și pupeze... PUPĂZA Farsă Urăsc sinistra râpă de dincolo de crâng, Deschisă ca o rană de sânge picurând, Cu-adâncuri izvodite din tainică oroare, Că, de arunci o vorbă, ecoul ei e „moare“. Alfred, Lord Tennyson, Maud 1 Metamorfoza Bull, un tânăr masiv, cu greutate, descoperi într-o dimineață că, în timpul somnului, dobândise o nouă caracteristică sexuală primară: pe scurt, un vagin. Vaginul se afla pitit în scobitura moale, mărginită de tendoane, din spatele genunchiului său stâng. E lesne de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
de parcă le-ar fi citit de pe prompter. — Cum adică? — Păi, e o rană destul de urâtă provocată de o arsură. — Mă gândeam eu! Și mai rău e că simt că mi-a afectat tot interiorul piciorului. Ca și cum... ca și cum m-aș fi metamorfozat cumva. — Și doare foarte tare? Vocea lui Margoulies sugera îngrijorarea. Acum stătea lângă Bull și privea spatele lat și pistruiat al monstrului. — Dacă mă doare? Păi, da... normal că mă doare... Vocea lui Bull se stinse și pe față i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
respinge maniheismul creștin, opoziția bine/rău, Dumnezeu/Satana, optând pentru amestecul de divin și demonic, care nu țintește neapărat spre distrugerea răului, ci spre îmblânzirea lui. Un mod aparte de manifestare a miraculosului, ce a provocat teama medievalului, îl reprezintă metamorfoza. Aceasta traduce riscul ce-l pândește pe om de a-și pierde, momentan sau definitiv, natura umană în schimbul naturii animalice, diabolice. De aceea lumea miraculosului este locuită deopotrivă de ființe umane și antropomorfe: uriași, pitici, zâne, oameni cu particularități fizice
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
redutabil colecționar. Atmosfera luxoasă, cvasiboemă, cvasiinterlopă, de conversație rafinat licențioasă și libertinaj a salonului era „animată” și de prezența soției sale Domnica (alias Iada Gună din Lunatecii): „de origine poloneză, fostă femeie ușoară culeasă dintr-un cabaret, aceasta se va metamorfoza peste cinci decenii în «tovarășa Bogdan», soră la serviciul deparazitări din Spitalul Central, mereu tunsă băiețește, cu glas și alură de bărbățoi” (C. Beldie, op. cit., p. 166)... Tunsă á la garçonne și cu atitudini foarte libere, „prietenă” a scriitorilor de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
sensibilitatea noastră a unui platou de unde toată creațiunea, scîrnavă sau îngerească, să se poată vedea, ridicată și schimbată la față”. Poemele lui Ilarie Voronca sînt, pentru Lucian Boz, un fel de „traduceri vizuale ca în filmele suprarealiste. Căci la Voronca metamorfoza nu mai este haină, ci esență”. Remarcabilă este observația privind imanența poeziei acestuia, al cărei principiu constitutiv refuză interpretarea (în sensul de descifrare): „Poemul — o criptografie, hieroglife al căror sens trebuiește căutat — dar nu încercați nici o interpretare, ci lăsați-vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pe picior de plecare. Surprinse o privire a lui PM care, Înainte de a lua loc În limuzina familiei, se Întoarse spre fereastra de la care ea Îi observa. Era o privire aproape animalică, scînteind de ură. Își zise că toți se metamorfozaseră la Lands’en, ca și cum, Întorcîndu-se pe insulă, ea trezise, precum o zînă malefică, partea cea mai Întunecată a fiecăruia. Tresări simțind mîna lui Lucas strecurîndu-i-se În plete. Se desprinse, făcu un efort să zîmbească, Își luă jacheta și se Îndreptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
făcu să simtă toată furia, să trăiască senzația de trădare, de nedreptate pe care o controla de mult prea multă vreme. Marie avea În fața ei tot ce o aducea mai mult la disperare: zeul copilăriei ei, idealul ei, visul ei, metamorfozat Într-o caricatură roșie la față și vulgară. Merse drept spre ea și o Înșfăcă, răsturnînd-o direct pe podea. - Ești nevasta mea! Nevasta mea, Înțelegi? N-am să accept niciodată să te pierd! Ești a mea! - Dă-mi drumul! Christian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pe care nu i le cunoștea. RÎse În sinea lui. El, dezlegătorul profesionist de mistere, investigatorul faptelor inexplicabile, se dădea bătut, renunțînd să mai rezolve o enigmă, pentru el totuși esențială: prin ce magie mîna asta de femeie izbutea să metamorfozeze un macho cinic În Îndrăgostit pierdut, cum reușea să facă dintr-un celibatar Înrăit un soi de domnișoară sentimentală visînd la căsătorie și la urmași... Urcă la rîndu-i bombănind pentru sine. Nu vedea cum s-ar mai fi putut dispensa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
să adune niște raci. Tulburat de goliciunea mea a făcut dragoste cu mine deasupra coșului cu raci. O aspidă nu are voie să cadă ea însăși în mrejele iubirii, cu alte cuvinte am căzut în propria mea plasă. M-am metamorfozat în brațele lui, reluându-mi înfățișarea de aspidă, căci nu mai puteam să-mi mențin forma umană și m-am strecurat subtil înapoi între răchite, la locul meu de pază. Pescarul, perplex, a povestit la toată lumea despre reveria lui și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ființa ce se cățăra prin copacii rezervației Makonde sau desfăcea banana, așa cum îi stătea bine unei maimuțe. Chipul ei era mai uman decât al multor oameni, trăsăturile ei homini păreau a se fi accentuat în exercițiul conversației, figura i se metamorfoza pe măsură ce o priveai mai intens; zbârciturile feței se destindeau în linii de expresie, ochii se mișcau vioi, buzele se nuanțau în linii curbe. Radia lumină, subtilitate, înțelegere și, mai mult decât atât, un spirit distins și ales. Religioșii o urmăreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ei elaborată și proteică, dar avea o aprehensiune pentru mulțime, ce o îngrozea, o dezarma cu forța ei năstrușnică și imbatabilă, cu obstinația și perversitatea ei. Intuia că mulțimile aveau acea capacitate să se transforme oricând în orice, să se metamorfozeze și să ia forme nebănuite la cel mai stupid și ignobil semnal și-atunci deveneau năprasnice și necontrolabile. La fel ca turmele de bizoni ce trec și calcă totul în picioare. Îi era teamă și de turmele de gazele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ridice. Bravo, să știi că m-am bucurat că m-ai recunoscut! Puțină lume intuiește sau înțelege legăturile subtile dintre lucruri, sau ce devine țesătura lor peste ani. Ca și cum ar sta prinse într-o pânză de păianjen și s-ar metamorfoza unele în altele de-a lungul timpului. Și-acum? Ce vrei de la mine, acum? l-a întrebat ea, oarecum uimită de propria ei memorie și de surprinzătoarea revelație a legăturilor. Vreau să-mi spui numele! a zis el și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
o metamorfoză a ei. Fie că e interzisă sau respinsă moralicește de propriul nostru eu, iubirea revine sub o înfățișare "schimbată și de nerecunoscut". Tăinuită din ce în ce mai mult, sub semnul rușinii, iubirea e împinsă în subconștient, de-acolo lovește cu furie, metamorfozându-se lent răul ascuns în boala cronică, "incurabilă", așa cum e adeseori calificată. Krokowski opune iubirii castitatea, rușinea, puritatea, teama, decența, dezgustul. Ele nu pot ucide iubirea, dar o și pot converti în simptomele bolii. Nu întâmplător este aleasă metaforic tuberculoza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
instalarea bolii. Ea se alimentează ca o căpușă, ca o tumoră, din acest surplus încrâncenat, neeliberat de forțe și energii searbede ce zac în noi, sub forma iubirii interzise, refulate, neîmplinite. Deci atunci când nu poate fi eliberată, obiectivată, iubirea se metamorfozează în boală, afectul paralizat eșuează în fiziologic. Interesant cum Thomas Mann dedică capitole interminabile exercițiilor filozofice ce fac obiectul discuțiilor dintre Settembrini și Naphta, epuizează, numai în câteva rânduri de-o conciziune și forță de expresie rare, problematica esențială a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ochii alungiți ca niște agrafe. Și, în nemișcarea lor, numai râsul se propaga de la unul la altul, ca o respirație. Tonuri de portocaliu, arămiu, galben și arareori verde se întrețeseau și formau noi nuanțe cu modificările de lumină. Lumina se metamorfoza cu fiecare popas al soarelui între doi nori și culorile în transformare aduceau cu ele schimbări subtile în peisaj. Un arbust în floare îți atrăgea dintr-o dată atenția ca și cum ar fi crescut intempestiv în imagine între două deplasări leneșe ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
să-i fac o propunere, zice Curistul. N-o să accepte, îi răspunde Gulie fără să clipească. De unde știa el? Păi cine dacă nu ei îl cunoșteau cel mai bine pe Roja? Nu e ceea ce pare, Curistule, zice Gulie, s-a metamorfozat în zilele alea, nu mai seamănă deloc cu un revoluționar călit care luptă pentru idealurile sale. A ținut cu tot dinadinsul să dărîme Baraca imediat după ce s-au liniștit apele, însă n-a avut destul curaj și s-a chinuit
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
la țintă cu praștia pare izolat și condamnabil, deși n-a fost decît o mișcare perfect rațională și justificată, menită să ajute la elucidarea enigmei legate de tine. Altfel cum ar fi aflat cei interesați adevărul despre cum s-a metamorfozat Potaie de-a lungul tristei sale derive, și cum rătăcește el după moarte exact la fel cum a făcut-o și în timpul vieții, jerpelit și bolnav? — Te punem pe picioare cît ai zice pește, Curistule, spune Gulie, venindu-i inima
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
s-a așternut un praf miraculos, o pulbere magică ce a netezit locul pentru o coroniță de platină. Care a venit și a preschimbat luna în argint și focul în aur. Încât făcliile ce au ajuns până la ea s-au metamorfozat într-o cale spiralată de aur. Și la castelul scos din cleștarul apelor adânce și albastre ale mării locuia o preafrumoasă prințesă. Pe această prințesă o văzu în vis un prinț, tânăr și frumos ca și ea. Cei doi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
șifonat și o pereche de jeanși sfâșiați, care se sprijineau pe șoldurile lui încă de copil. Datorită șireturilor de la adidași, care atârnau în urma încălțărilor puștiului, pe podea, Shaggy din Scooby Doo era, prin comparație, foarte elegant. Între timp, Fiona se metamorfozase într-un ghid superactiv, care se dădea peste cap ca să capteze interesul partenerului față de operele expuse. Toate tablourile către care îl târâse pe puști fuseseră „în regulă“, „OK“ sau „nașpa“. Fiona se apropiase cel mai tare de un zâmbet din partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
despre îngerul Morții. în poveste el este trimis de Dumnezeu ca să strângă sufletele morților, dar descoperă că i se întâmplă un lucru înfricoșător: atunci când înghite câte un suflet, acesta devine o parte din el. Și astfel Moartea se schimbă, se metamorfozează ca atare cu fiecare ființă care moare. Bietului înger situația i se pare din ce în ce mai greu de suportat și chiar începe să aibă îndoieli că el există într-adevăr ca ființă independentă, cu atâția oameni înăuntrul lui. Așa că se întoarce la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
am simțit dintr-o dată, ca la o chemare, Oboseala. Nu știu dacă s-a datorat infirmității mele, autosugestiei, singurătății impuse ori altui fapt. Cert este că o senzație perversă, neștiută, a Început să-mi devoreze, cu fiecare secundă scursă, energia, metamorfozându-mă Într-un individ confuz, lipsit de vlagă, epuizat. Mă subjugase, Îmi lichefiase oasele, transformându-mă Într-un gasteropod uriaș și neputincios. Într-o vietate ce lăsa În urmă un miros de aer putred, care umilește și Îndepărtează. Am aflat
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
va dispărea peste o generație, la fel ca și șorțulețele legate În talie și friptura de duminică. Încovoiat ca să se apere de ploaie, Richard Împinge căruciorul pe drumeagul care duce la catedrală. Emily e atât de udă Încât s-a metamorfozat din copil În duh al apelor. —Mami? — Ce e, Emily? —Pruncul Iisus are multe case, nu-i așa? Aici vine În concediu? — Nu știu, iubita. Întreabă-l pe tati. Catedralele sunt menite să inspire venerație și teamă. Fortărețe sacre, toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ales după 1930. Dacă i se detectează unui individ (mai mult sau mai puțin notoriu prin operă, comportament etc.) o trăsătură dandy sau maximum două, acesta e Înregimentat dandysmului. Cu singurul argument că fenomenul e viu, că el se perpetuează metamorfozându-se În cele mai neașteptate feluri. De la „Înfometații de acțiune” ai perioadei interbelice, cu gesturile lor de o gratuitate perfectă, la subculturile postbelice există o continuitate de fond, susține Marylène Delbourg-Delphis, Între foarte puținii istorici ai dandysmului care se Încumetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
se desfete În trândăvia lor!... Și lumea Întreagă, spectatoare a acestei bătălii, a văzut cum tocmai cei mai vajnici apărători ai acestui sistem au Început să Îl proscrie, să Îl declare subversiv, periculos, stânjenitor și absurd, de Îndată ce s-au văzut metamorfozați din cei care muncesc În cei care trândăvesc. Iată deci cum, din acel moment, societatea Începu să se realcătuiască, să redevină a baronilor, a conților, a panglicilor, iar penele de cocoș fură Însărcinate să-i Învețe pe sărmanii oameni ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]