2,110 matches
-
de bătaie expus de Generalul K. Conform viziunii hiperparodice a lui Florin Șlapac, generalul este posedat de grandomania sentințelor latine, a concettismelor, ciunismelor, parte integrantă a armamentariului de lexeme și stereotipii criante, patriotarde, ce asigură rezistența sarcarstică a cărțiii. Trecerea metropolei spre totalitarismul cu elanuri expansioniste se răsfrânge fidel în sintaxa prolixă și găunoasă a spiritului revanșard, direct proporțional cu dezagregarea moravurilor cetății pe fondul haosului istoric deja în mers. Tabăra de antrenament a recruților este o colonie penitenciară cu toată
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
se află Alexandru, o victimă nu numai a acestor măști truculente, dar și a propriului program estetic, acel ecumenopolis sau cetatea ideală, menită să abolească haosul, iadul războiului și al spectrelor asimilării vieții cu bestiarul morții. Alexandru se întoarce în Metropolă, cu originile și rădăcinile anihilate. Familia sa oferă spectacolul jalnic al menajeriei Adams, varianta senilă. Casa unor gloriole sfărâmate, a unor inimi schimonosite. Servitorul Totoeste tipic pentru ceea ce înseamnă sodomizarea pe viață, autismul dobândit prin complexul miles gloriosus. Romanul se
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
înseamnă mai întâi de toate a avea. Banii, cum a arătat Balzac, sunt sursa puterii și motivează atitudinile și comportamentul. Această întronare triumfala a Banului răstoarnă ordinea valorilor umane. Astfel apar consecințele diverse ale operației lui Haussmann: progresive pentru urbanizarea metropolei și discutabile pentru ceea ce se ascunde în spatele fațetelor: oameni și relații. Lumea descrisă de Zola și Maupassant este cea a banului învingător în societate. Aici totul se cumpără: decorul japonez în Au bord du lit de Maupassant, falsă servitoare cu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
care intră în contact. Pariziana (la Balzac, cu majuscula) este femeia care a produs asupra scriitorului impresia cea mai puternică dintre toate speciile de femei. "Sedus de fenomenul parizianismului feminin" [Cioculescu, p.145], de noile aspecte ale feminității, descoperite în metropola, Balzac a reprezentat zeci de mii de Pariziene rafinate. "Cocheta, calculată, temătoare de scandal, ea nu e însă incapabilă de pasiune" [ibidem, p.142], așa cum apare doamna de Nucingen: "Și leș Parisiennes șont souvent fausses, ivres de vanité, personnelles, coquettes
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
poate fi asemuit unui mozaic de mici lumi tangențiale care, sub influența proceselor de democratizare, cosmopolitizare și deschidere a lumii, se întrepătrund tot mai mult. Ne propunem să urmărim aceste fenomene în societatea franceză și repercusiunea lor asupra femeii pariziene. Metropola este stratificata în sferele aristocrației, burgheziei înalte, mijlocii și mici și a clasei a treia. Universul citadin se caracterizează printr-o multiplicare a rolurilor fiecărui individ 338. Fiecare societate concepe și condiționează rolurile sociale ale femeilor și bărbaților într-un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
spleen cauzat de monotonia vieții de suburbie. Cea de-a doua familie este a unor imigranți (evrei) de primă generație, confruntați cu sărăcia și blocajele specifice acestei lumi. Tateh, Mameh și Fetița locuiesc în Lower East Side (partea săracă a metropolei) și încearcă din răsputeri să supraviețuiască financiar de pe o zi pe alta. În sfîrșit, tinerii de culoare Coalhouse Walker (muzician ragtime) și Sarah formează cea de-a treia familie expusă terorii rasiale și, ulterior, disoluției. De fapt, "disoluția" apare în
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de multiplele perspective în dreptate asupra sa: cea melancolică, a intelectualului adult, expatriat, cea optimistă, a copilului care descoperă primele mistere existențiale și cele ale numeroșilor scriitori și ziariști turci, incluși de Pamuk în textul lui cu ample eseuri despre metropolă. (O mențiune suplimentară devine necesară în acest punct. Prozatorul a apelat frecvent, în romane, la astfel de "reconfigurări" ale "culorii locale", bazîndu-se pe vechi scrieri turcești. Acuzația de plagiat din partea unor conaționali nu a întîrziat să apară, ducînd, în ultimii
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
într-un impas, oferă soluția unei cunoașteri complexe și fertile. Dar vedetele Salonului din acest an au fost două extreme geografice: literatura nordică, prezentă prin circa patruzeci de autori din Suedia, Finlanda, Norvegia, Danemarca, Islanda, respectiv cea mai europeană dintre metropolele Americii latine, Buenos Aires, desemnată "capitala mondială a cărții" în 2011 de către UNESCO, reprezentată de douăzeci de autori argentinieni. Se pare că populația acelor meleaguri nu și-a pierdut interesul pentru lectură, iar orașul însuși are o politică de carte pasionată
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
transportul pe mare) s-au dezvoltat mai rapid decât firmele ale căror relații comerciale le impuneau o desfășurare În plan național, fiind bazate pe transportul terestru . Pe de altă parte, ca urmare a faptului că cele mai multe tranzacții se efectuau Între metropole și coloniile acestora, nu se făcea nici o distincție sau se făcea una foarte palidă Între tranzacțiile interne și cele internaționale. Un alt aspect ce trebuie evidențiat este acela că Între emigrarea populației și activitățile investiționale a existat o relație de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
pentru soluționarea căreia se confruntă, ca de obicei, multe concepții cu organizațiile lor. Obiectivele constructive au fost adesea blocate în noile state, pe considerentele deținerii puterii, ale adoptării anumitor tradiții, a limbii oficiale în stat, ale stabilirii raporturilor cu vechile metropole și cu alte țări. Întrucât comerțul de bunuri și produse a fost înlocuit de comerțul cu arme, muniții, tehnicieni și instructori, ocupațiile militar-războinice au secătuit avuțiile. Părăsindu-se agricultura și celelalte activități "tradiționale", care conferă o ținută pașnică unui popor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
hrăniți, echipați pentru a înșfăca aur, pietre prețioase, fildeș, tineri, femei, copii). Un reprezentant al țării colonizatoare, numit de autorități sau prin cumpărarea postului, devenea adminstratorul politic, economic și militar al zonei și al oamenilor de acolo, în schimbul transferării în metropolă a localnicilor ajunși în condiție de sclavi, a bunurilor și cantităților de aur și de bani. Prin urmare, livrări de mărfuri cu prețuri mici dinspre colonie spre metropolă. Fenomenul reapare modificat astăzi, nu numai în "traficul" de "carne vie", dar
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și militar al zonei și al oamenilor de acolo, în schimbul transferării în metropolă a localnicilor ajunși în condiție de sclavi, a bunurilor și cantităților de aur și de bani. Prin urmare, livrări de mărfuri cu prețuri mici dinspre colonie spre metropolă. Fenomenul reapare modificat astăzi, nu numai în "traficul" de "carne vie", dar și de organe ori materie seminală, sânge și alte produse căutate, mergând până la "competențe" în diferite profesii deficitare la un moment dat. Aurul și banii aduc alte titluri
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
importantele descoperiri științifice din mecanică, fizică, chimie și biologie. Concomitent, s-au afirmat artele și filosofia, noile concepții religioase extinse dincolo de granițele continentului, mai ales în Vestul Extrem. În Estul Extrem au acționat companiile pentru exploatarea resurselor naturale. Între diferitele metropole ale sistemelor coloniale a funcționat concurența, care a produs stări de criză generatoare de conflicte și războaie. Ca fenomen economic, astăzi criza a revenit odată cu falimentele sutelor de bănci, burse, companii de asigurare americane, urmate de intervenția administrației Obama de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și pentru admiterea inerentei superiorități a primului asupra celui din urmă". (1a, p. 28) Occidentul asociat cu modernizările derulate din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea generează uneori regrete, alteori nostalgii pentru frumoasele vremuri de altădată. Imaginile luminoaselor metropole de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, cum erau cele din Viena, Paris, Londra, Berlin, München, Barcelona, parțial și din București, i-au făcut pe unii să povestească despre La Belle Époque. Călăuziți de vechi
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
socialist, format din 14 țări europene, asiatice și insulara Cuba, erau tributare piețelor de mărfuri și de capitaluri occidentale, livrând în schimb materii prime și dobânzile la împrumuturile de miliarde de dolari de la băncile mondiale sau locale aflate tot în metropole occidentale. Produsele finite și serviciile necompetitive ale multor țări socialiste aveau debușee asigurate, cu prețuri și dobânzi foarte scăzute, în țările cu populații la nivel tribal. Costurile cursei înarmărilor apăsau din greu lumile a doua și a treia. URSS-ul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
care se află „tradiția celor oprimați“ și metoda fizionomistului sunt momente ale desfășurării experienței urbane, forme care, odată extrase din „povestea“ acestei experiențe, își pierd înțelesul, se pietrifică și devin simple scenarii ideologice. Din întâlnirea concretă, surprin ză toare cu metropola modernă decurge o „istorie naturală“ a formelor culturii moderne și, concomitent, a adevărului. Miza scrierilor lui Benjamin nu ține doar de filozofia istoriei sau de filozofia culturii (deja un termen impropriu în cazul său), ci de o metafizică în care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
flaneurul, care găsește metoda de a „tezauriza“ impresiile pe care le lasă trecătorii anonimi: metoda fizionomică. În capitolul al treilea al lucrării de față voi detalia, cum am anunțat deja, reperele experienței prin care flaneurul își mediază raporturile cu labirintul metropolei. Pentru moment, ajunge notarea acestui rezultat important în discuția despre conceptul de experiență: atunci când „obiectul“ ei este modernitatea urbană, experiența devine o structurare și o recunoaștere a persistenței unui șoc, cauzat de întâlnirea cu mulțimile anonime și cu lucrurile care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
acestor rânduri, anume conceptul de „experiență urbană“, textul despre Leskov are mai degrabă o valoare „arheologică“. El descrie premisele unei distanțări, ale unei modificări a percepției care, în urma dispariției gestului arhaic de a povesti, fac să survină personajele paradigmatice ale metropolei. Figura povestitorului este asimilată de Benjamin celei a meșteșugarului. Ambii realizează o continuitate între esența lu crului și propria lor activitate. Înainte de a istorisi, povestitorul relatează circumstanțele în care el însuși a aflat povestea. Într-un fel, ceea ce se povestește
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ulte rioară momentului ei auratic. Dominată de forțe seculare (säkularer geschichtlicher Produktivkräfte), lumea devine un spațiu al efemerității, al trecerii dezvrăjite. Aici însă, un nou mod al experienței îi poate „reface“ frumusețea: „eine neue Schönheit in dem Entschwindenden fühlbar macht.“ Metropola, cum voi încerca să arăt, își descrie contururile în această lume fluidă. În experiența urbană se configurează cu noașterea acestei noi lumi. Descrierile urbane ale lui Benjamin, cunoașterea fragmentară a flaneurului survin în urma și pe ruinele înțelepciunii povestitorului. Arhetipurile acestuia
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pasul sacadat (pas saccadé) care îl aduce în proximitatea figurii flaneurului, chiffonnier-ul face parte din mecanismul atotputernic al industriei secolului al XIX lea, chiar dacă se află pe o treaptă inferioară a acestuia. De aici provine gestul său de constructiv în raport cu metropola. La fel ca flaneurul, chiffo nnier-ul este o figură urbană, trăiește într-un univers al ruinelor care afectează însăși inima metropolei sau, mai exact, istoria acesteia. Faptul că metropola „lasă“ mereu un rest nu este un fapt accidental, după cum voi
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
XIX lea, chiar dacă se află pe o treaptă inferioară a acestuia. De aici provine gestul său de constructiv în raport cu metropola. La fel ca flaneurul, chiffo nnier-ul este o figură urbană, trăiește într-un univers al ruinelor care afectează însăși inima metropolei sau, mai exact, istoria acesteia. Faptul că metropola „lasă“ mereu un rest nu este un fapt accidental, după cum voi încerca să arăt în ultimul capitol. Metropola nu dispune de consistența ontologică a naturii, la care se raporta metafizica tradițională. Caracterul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
inferioară a acestuia. De aici provine gestul său de constructiv în raport cu metropola. La fel ca flaneurul, chiffo nnier-ul este o figură urbană, trăiește într-un univers al ruinelor care afectează însăși inima metropolei sau, mai exact, istoria acesteia. Faptul că metropola „lasă“ mereu un rest nu este un fapt accidental, după cum voi încerca să arăt în ultimul capitol. Metropola nu dispune de consistența ontologică a naturii, la care se raporta metafizica tradițională. Caracterul „slab“ al ființei acestei lumi stă în rolul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
este o figură urbană, trăiește într-un univers al ruinelor care afectează însăși inima metropolei sau, mai exact, istoria acesteia. Faptul că metropola „lasă“ mereu un rest nu este un fapt accidental, după cum voi încerca să arăt în ultimul capitol. Metropola nu dispune de consistența ontologică a naturii, la care se raporta metafizica tradițională. Caracterul „slab“ al ființei acestei lumi stă în rolul pe care îl joacă „noutatea“ în cultura urbană, tensiunea între ceea ce este „la modă“ și ceea ce este demodat
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
treacăt că, probabil, „caracterul național“ italian este într-o oarecare măsură răspunzător de acest fapt. Impor tant este că gestul flaneurului, arta de a parcurge labirintul orașului, nu se identifică nici cu modul în care străinul vizitează obiectivele turistice ale metropolei, nici cu promenada filozofică (flaneurul nu este un „philosophischer Spaziergänger“, notează Benjamin) și, în fine, nici cu drumurile celor pentru care orașul reprezintă locul de desfășurare al unei activități anume. Arta flaneurului este arta prin care un oraș se constituie
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
se refugiază fără a-și dizolva identitatea, se manifestă modul său specific de cunoaștere: prin schițarea unei fizionomii a acesteia, prin identificarea acelor urme și trăsături care conferă trecătorilor un chip. Este o modalitate de a asuma alienarea specifică vieții metropolei prin identificarea exterioară a mărcilor care conferă celorlalți o identitate fluidă, con struită ca diferență. Trăsăturile identificate ca fiind individuale se dovedesc a fi de fapt trăsături tipologice, ele stau sub legitatea colportajului și creează un univers fantomatic (o aparență
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]