1,199 matches
-
din România. În acest context nesigur, a avea deja contacte sociale și a-ți face „noi prieteni” este fundamental. Dacă „prietenii vechi” sunt deja relații sociale stabilite în România în condițiile de încredere din localitățile sau zonele de origine ale migranților, „noile prietenii” sunt adeseori stabilite în condițiile de lipsă de încredere și speculație existente în mediul de migranți din Milano, în care noii migranți au nevoie de cât mai multe relații sociale pentru a-și putea extinde oportunitățile de a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
existente în mediul de migranți din Milano, în care noii migranți au nevoie de cât mai multe relații sociale pentru a-și putea extinde oportunitățile de a găsi de muncă. Datorită faptului că piața informală de muncă în care lucrează migranții români este puțin instituționalizată la nivel de formalizare a cererii și ofertei, o parte dintre migranți intermediază informația privind nevoia de muncitori și oportunitățile de muncă. Spre exemplu, când un patron italian are nevoie de muncitori suplimentari, întreabă muncitorii români
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
muncitori suplimentari, întreabă muncitorii români în care are încredere („sunt serioși”) dacă știu alți muncitori. Aceștia, cel mai adesea, își sună cunoscuții dacă știu pe cineva care are nevoie de muncă și/sau se duc în zonele unde se strâng migranții fără muncă. Astfel, în cele mai multe cazuri, oportunitățile se transmit „din gură în gură” și atunci strategia cea mai bună pentru mulți migranți fără muncă este să aibă cât mai mulți cunoscuți pe care să îi sune regulat să vadă dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cazuri, oportunitățile se transmit „din gură în gură” și atunci strategia cea mai bună pentru mulți migranți fără muncă este să aibă cât mai mulți cunoscuți pe care să îi sune regulat să vadă dacă „știu ceva de muncit”. Pentru migranții care intermediază informația direct (adică au legătură directă cu patronul) intermedierea poate înseamna uneori câștig financiar (prin oprirea unei sume de bani din intermediere) sau construirea unui credit social (în sensul în care noul muncitor „îi este dator cândva cu
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și, în multe cazuri, capitalul social din localitățile de origine este instrumentat mai puțin speculativ în obținerea unui loc de muncă. Astfel, în mare parte dintre cazuri, relațiile sociale cu noii prieteni au caracter funcțional 17 și durează uneori atât timp cât migranții au nevoie să își găsească un serviciu sau cât timp frecventează anumite medii sociale de migranți. În același timp, migranții inițiali acceptă caracterul speculativ al multor „prietenii” datorită faptului că au nevoie de cât mai multe oportunități de muncă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
muncă. Astfel, în mare parte dintre cazuri, relațiile sociale cu noii prieteni au caracter funcțional 17 și durează uneori atât timp cât migranții au nevoie să își găsească un serviciu sau cât timp frecventează anumite medii sociale de migranți. În același timp, migranții inițiali acceptă caracterul speculativ al multor „prietenii” datorită faptului că au nevoie de cât mai multe oportunități de muncă pentru a ieși din perioada de „boschetăreală”, dar după ce își găsesc o activitate constantă, în multe cazuri își „uită prieteniile”. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
al multor „prietenii” datorită faptului că au nevoie de cât mai multe oportunități de muncă pentru a ieși din perioada de „boschetăreală”, dar după ce își găsesc o activitate constantă, în multe cazuri își „uită prieteniile”. Cu alte cuvinte, socialitatea dintre migranții ilegali este adesea „fluidă”: o „prietenie” se poate realiza sau „uita” în câteva momente, în timpul pe care oamenii îl petrec în aceeași vecinătate. În momentul în care o muncă apare în altă zonă din Italia sau la o anumită distanță
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
adesea „fluidă”: o „prietenie” se poate realiza sau „uita” în câteva momente, în timpul pe care oamenii îl petrec în aceeași vecinătate. În momentul în care o muncă apare în altă zonă din Italia sau la o anumită distanță de oras, migranții adesea „își uită” prieteniile și își fac alte „prietenii”. Procesul de uitare în experianța de migrație este observat și de Carsten (1995), care semnalează „amnezia” în procesele de migrație din Langkawi (Asia de Sud-Est). În acest caz, migranții uitau care era locul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
anumită distanță de oras, migranții adesea „își uită” prieteniile și își fac alte „prietenii”. Procesul de uitare în experianța de migrație este observat și de Carsten (1995), care semnalează „amnezia” în procesele de migrație din Langkawi (Asia de Sud-Est). În acest caz, migranții uitau care era locul de origine al părinților lor, spre exemplu, dar aveau reprezentate și valorizate relațiile cu rude cu care interacționau cotidian. Cu alte cuvinte, în cazul acesta, memoria referitoare la descendență și origine se pierde și este înlocuită
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
părinților lor, spre exemplu, dar aveau reprezentate și valorizate relațiile cu rude cu care interacționau cotidian. Cu alte cuvinte, în cazul acesta, memoria referitoare la descendență și origine se pierde și este înlocuită de conștientizarea relațiilor cu rudele cu care migranții interacționează zilnic și cu care își petrec viața. La migranții români, acest proces de uitare și de revalorizare a relațiilor sociale se referă în special la „cunoscuții” făcuți în mediul din Milano și mai puțin la rudele din localitățile de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu rude cu care interacționau cotidian. Cu alte cuvinte, în cazul acesta, memoria referitoare la descendență și origine se pierde și este înlocuită de conștientizarea relațiilor cu rudele cu care migranții interacționează zilnic și cu care își petrec viața. La migranții români, acest proces de uitare și de revalorizare a relațiilor sociale se referă în special la „cunoscuții” făcuți în mediul din Milano și mai puțin la rudele din localitățile de origine. Borșenii provin dintr-un oraș mic, în care „fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai puțin la rudele din localitățile de origine. Borșenii provin dintr-un oraș mic, în care „fiecare se știe cu fiecare”, și au sosit la Milano în număr relativ mare; de aceea, numărul de cunoștințe sau de rude pe care migranții îi au în Milano este mare comparativ cu cazurile altor migranți români, care provin din alte zone ale României. Astfel, în multe cazuri, oportunitățile de a găsi de muncă și de a minimiza riscurile migrației sunt mai mari comparativ cu
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
este nu numai un spațiu al insecurității și riscurilor, dar și un loc de reconstruire sau de menținere a relațiilor de solidaritate și de construire a unei vieți mai bune decât în România. După găsirea unei oportunități constante de muncă, migranții pot spera pentru regularizare (legalizare) dacă sunt „asumați” de patroni italieni. Legalizarea este un fel de „bilet de intrare” în societate: odată legali, migranții pot să își deschidă conturi bancare, pot să închirieze apartamente și au șansa să se integreze
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
construire a unei vieți mai bune decât în România. După găsirea unei oportunități constante de muncă, migranții pot spera pentru regularizare (legalizare) dacă sunt „asumați” de patroni italieni. Legalizarea este un fel de „bilet de intrare” în societate: odată legali, migranții pot să își deschidă conturi bancare, pot să închirieze apartamente și au șansa să se integreze în societatea italiană. O parte dintre migranții români se gândesc să înființeze mici companii sau să muncească autonom, iar alții speculează din când în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sunt „asumați” de patroni italieni. Legalizarea este un fel de „bilet de intrare” în societate: odată legali, migranții pot să își deschidă conturi bancare, pot să închirieze apartamente și au șansa să se integreze în societatea italiană. O parte dintre migranții români se gândesc să înființeze mici companii sau să muncească autonom, iar alții speculează din când în când alți migranți ilegali, la intermedierile de muncă sau prin oferirea unor oportunități de cazare. Chiar dacă mediul de migranți români este relativ segmentat
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
când în când alți migranți ilegali, la intermedierile de muncă sau prin oferirea unor oportunități de cazare. Chiar dacă mediul de migranți români este relativ segmentat între migranți legali și migranți ilegali, există încă mulți migranți legali care păstrează relații cu migranții ilegali fie pentru că au încă multe cunoștințe printre migranții ilegali, fie pentru că pot să își micșoreze costurile (prin constituirea de menaje comune cu migranți ilegali) sau să câștige din intermedierea (constantă ori întâmplătoare) de muncă. Varianta extremă a acestei relații
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
muncă sau prin oferirea unor oportunități de cazare. Chiar dacă mediul de migranți români este relativ segmentat între migranți legali și migranți ilegali, există încă mulți migranți legali care păstrează relații cu migranții ilegali fie pentru că au încă multe cunoștințe printre migranții ilegali, fie pentru că pot să își micșoreze costurile (prin constituirea de menaje comune cu migranți ilegali) sau să câștige din intermedierea (constantă ori întâmplătoare) de muncă. Varianta extremă a acestei relații este antreprenoriatul informal de migranți. Aceștia sunt migranți români
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
câștige din intermedierea (constantă ori întâmplătoare) de muncă. Varianta extremă a acestei relații este antreprenoriatul informal de migranți. Aceștia sunt migranți români care câștigă constant sume substanțiale de bani din subînchirierea de apartamente sau din intermedierea constantă de muncă pentru migranții ilegali 18. Piețe de muncă, etnicitate și informalitate la Milano În Milano, borșenii muncesc în general în sectorul secundar: cea mai mare parte în sectorul de constructii sau amenajări interioare, o parte lucrează în fabricile din jur, iar cei mai
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu români sau cu italieni. Pe piețele de construcții din zona Milano muncesc în general românii, albanezii, nigerienii și marocanii; filipinezii lucrează în firmele de curățenie, iar chinezii au o nișă economică formată din magazine cu produse chinezești. Colaborările dintre migranții de etnii diferite sunt sporadice și apar, spre exemplu, atunci când migranții români închiriază „paturi” în locuințe închiriate ori în proprietatea unor marocani, sau în cazul relațiilor dintre migranți români și femei provenind din Ucraina sau din Republica Moldova. Relațiile cu italienii
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Milano muncesc în general românii, albanezii, nigerienii și marocanii; filipinezii lucrează în firmele de curățenie, iar chinezii au o nișă economică formată din magazine cu produse chinezești. Colaborările dintre migranții de etnii diferite sunt sporadice și apar, spre exemplu, atunci când migranții români închiriază „paturi” în locuințe închiriate ori în proprietatea unor marocani, sau în cazul relațiilor dintre migranți români și femei provenind din Ucraina sau din Republica Moldova. Relațiile cu italienii sunt diferite față de cele cu alți migranți și există căsătorii mixte
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
că multe activități sunt temporare, pe piețele de muncă din Italia există o mobilitate teritorială și ocupațională ridicată 19, chiar dacă o mare parte preferă să rămână în nordul Italiei datorită salariilor mai ridicate față de cele din sud. Referitor la mobilitatea migranților est-europeni, Morokvasic (1999) remarcă, de asemenea, o mobilitate ridicată, dar o asociază cu schimbările ce au loc în societățile de origine ale migranților. În cazul borșenilor din zona Milano, mobilitatea ridicată pare să fie generată în primă instanță de insecuritatea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
preferă să rămână în nordul Italiei datorită salariilor mai ridicate față de cele din sud. Referitor la mobilitatea migranților est-europeni, Morokvasic (1999) remarcă, de asemenea, o mobilitate ridicată, dar o asociază cu schimbările ce au loc în societățile de origine ale migranților. În cazul borșenilor din zona Milano, mobilitatea ridicată pare să fie generată în primă instanță de insecuritatea (dezindustrializarea și pierderea locurilor de muncă) din România, iar în Italia, de condițiile dure ale mediului de migranți ilegali. De asemenea, turismul comercial
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în general munca salariată. Acest lucru este valabil și pentru o mare parte dintre borșeni, dar situația din Italia este mai complexă, deoarece în sectorul de construcții emerg companii etnice românești. Astfel, până în 1998 nu existau în Italia firme ale migranților, dar în 1998 s-a dat o lege care permite migranților legali să aibă firme proprii sau să muncească autonom 20. Acest fapt a schimbat substanțial peisajul pieței de muncă pentru migranții români și, ca o consecință, numărul de firme
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mare parte dintre borșeni, dar situația din Italia este mai complexă, deoarece în sectorul de construcții emerg companii etnice românești. Astfel, până în 1998 nu existau în Italia firme ale migranților, dar în 1998 s-a dat o lege care permite migranților legali să aibă firme proprii sau să muncească autonom 20. Acest fapt a schimbat substanțial peisajul pieței de muncă pentru migranții români și, ca o consecință, numărul de firme românești și de muncitori români autonomi este în creștere, ceea ce înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
până în 1998 nu existau în Italia firme ale migranților, dar în 1998 s-a dat o lege care permite migranților legali să aibă firme proprii sau să muncească autonom 20. Acest fapt a schimbat substanțial peisajul pieței de muncă pentru migranții români și, ca o consecință, numărul de firme românești și de muncitori români autonomi este în creștere, ceea ce înseamnă o sursă suplimentară de oportunități (dar și de speculație) pentru migranții români. În plus, nu trebuie subestimat rolul intermediarilor informali din
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]