7,435 matches
-
și a fost recompensat cu Premiul Giovanni Boccaccio. Povestea relatată în carte este una emblematică pentru destinul femeilor din Iran. Ea începe în 1979, cu puțin timp înainte de revoluția iraniană și instaurarea Republicii Islamice, și urmărește destinul eroinei până la finele mileniului. Personajul central al cărții este o fată care se îndrăgostește în drum spre școală. Când iubirea îi e descoperită, tânăra e măritată cu forța. În scurt timp devine văduvă, căci soțul ei, un disident politic, este executat în ultimele zile
Parinoush Saniee - Cel care mă așteaptă (fragment) by Cerasela Barbone () [Corola-journal/Journalistic/4494_a_5819]
-
ajuns să ne gândim la Herta Müller, inclusă și ea în secțiunea prietenilor Grupului. Dar nu numai la ea. Cariera fiecăruia a depășit (și uneori a contrazis) așteptările din perioada de latență. De ce am concede că un poem din plin mileniu al treilea își are locul cuvenit aici pe când unul din Vânt potrivit până la tare, nu? Personal, înclin să cred că n-ar fi fost rău ca toate grupajele din carte să conțină texte pe cât se poate scrise în cei trei
Grupuri și grupaje by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3291_a_4616]
-
patristice ale curentului isihast, coborând în timp până în secolul al IV-lea al erei creștine, urma astfel să realizeze, prin traducerea și răspândirea textelor sale. o uniune culturală și spirituală a spațiului răsăritean, racordată la tradiția mai veche de un mileniu a elitei monahale răsăritene, tradiția isihastă, uniune ce voia să-și definească propria identitate și propriile repere, ca un răspuns dat mareei iluministe venind dinspre apus. Macarie din Corint (1731-1805) și Nicodim Aghioritul (1749-1809) realizează prima ediție în limba greacă
Europa Enciclopediei și Europa Filocaliei by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/3427_a_4752]
-
Mulți s-au lăsat înșelați, au admirat deghizarea într-un Jack Kerouac chilian, dar Detectivii sălbatici îl arată ca pe al treilea mare scriitor din spațiul sudamerican, după Gabriel García Márquez și Mario Vargas Llosa, schimbând proza în prag de mileniu, printr-o revoluție devastatoare. Detectivii sălbatici transcende granițele romanului și ale ficțiunii, iar diagnosticul pus de critici de capodoperă a autorului părea de nedepășit. Roberto Bolaño s-a depășit pe sine cu romanul postum, 2666, creație sfidătoare și monstruoasă. Merită
Nebuni întru Poezie by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3429_a_4754]
-
transmițându-ne următoarele: Declarațiile lui Gheorghe Funar vin după ce a prezentat, în urmă cu câteva zile, cum sate întregi din Transilvania sunt retrocedate către cetățeni maghiari, cu toate că statul român a plătit anterior sume uriașe pentru acele terenuri. Vezi aici: Jaful mileniului: În Transilvania se retrocedează pământul cumpărat de România de la grofi și dat unor români la reforma agrară. Sate întregi, evacuate cu tot cu cimitire
Boc, acuzat că a retrocedat către culte religioase ungurești 60 de imobile din centrul Clujului. Ce spune Primăria by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/34689_a_36014]
-
această omagiere. Și la câțiva ani, tot sub egida Academiei Române, a apărut cea de-a doua Biblie din istoria culturii românești, Biblia lui Petru Pavel Aron 1769-1761 (urmând Bibliei de la București din 1688!), și rămasă, vreme de un pătrar de mileniu în manuscris. Ea se deschide cu un cuvânt introductiv semnat de academicianul Eugen Simion, în care subliniază farmecul limbii acestei tălmăciri a Sfintei Scripturi, amestec de grai popular ardelenesc și savantă sintaxă latină; cu ocazia aniversării centenarului Serbărilor jubiliare ale
Aniversări: Eugen Simion – 80 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3687_a_5012]
-
admirației de ordin intelectual. Admirăm cu atît mai mult o direcție de gîndire și de simțire cu cît aria sa de răspîndire este mai întinsă și mai durabilă. Aci, în cazul religiilor iraniene, ele au dominat timp de mai multe milenii și pe toate continentele. Nu se putea mai mult. Fascinația în fața acestui fenomen atinge, ca să zicem așa, plafonul. Să coborîm la literatura modernă și mai ales la aceea pe care Mircea Eliade nu o agreează. La 6 martie 1967, scria
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
Armaghedonului de Marta Petreu și Spovedania ( roman cu 30 de ferestre) de Ovidiu Moceanu. Dacă romanul este (și) o formă de cunoaștere, atunci pot spune că romanul dublei experiențe este cea mai importantă dimensiune a prozei românești la început de mileniu III. Pe același teritoriu și în aceeași categorie de autori îl introduc pe Mircea Pora cu a sa carte Tour Eiffel, turiștii toamnei, apărută în 2012, la Editura Paralela 45. Prin acest volum sau cel puțin prin prima lui secvență
Cronica unui eșec existențial by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/3548_a_4873]
-
faptele sunt puse pentru Înșelare”. Desigur, această oculta mondială, „iluminații”, au preluat multe din simbolurile și ideile din vechime, dar acestea, simbolurile În sine, nu trebuie blamate doar pentru ca ulterior au fost preluate de ocultiști. Zvastica un simbol vechi de milenii, aparținând strămoșilor noștri, a fost preluată de budiști de la brahmani, apoi de național-socialiștii germani, semnificația ei a fost denaturată, dar nu simbolul este de vină și nici cei ce l-au creat. „Mulți poate află pentru prima oară de aceasta
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
369.wordpress.com/) Studiul mărturiilor vechi ne arată o uimitoare unitate și omogenitate a concepțiilor lumii vechi care nu pot duce decât la unică concluzie: Popoarele europene se trag toate dintr-un același neam care a ocupat Înainte chiar de mileniul VII Î.H. spațiul centrat pe teritoriul României de azi și care În mare reprezintă teritoriul de etnogeneză a noastră. „Originea tuturor ideilor”, ne spune Homer, „este la Oceanos Potamos”, adică Dunărea. De-a lungul istoriei ei au iradiat În
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
lui Ham (ibid., pag. 109). În epoca romană găsim În Lybia tribul Dauchitae (N.Densușianu, D.P., Vol. II, p113). Triburile Saka [sacii sau sciții], Paratas [parții], Daradas [dahii] și Kinas [celții] ar fi constituit, În a doua jumătate a primului mileniu Î.e.n., baza statului Parth din sud-estul Caspicei conform lui Nicolae Minulescu. Persanii aminteau și ei de temuta castă a războinicilor „daha”, care se aliaseră cu triburile nomade din sudul Kazahstanului de azi, hărțuind granițele imperiului Ahemenid. Li se mai spunea
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
Dulcu, Românii, o antichitate arhaică, c. I.). Un zeu babilonian se numea Damkina (Idel Segal, Gândirea hittită În texte, pag. 110). Un val de migratori, printre care și triburile dardiilor și daunilor au invadat peninsula italică plecând din Balcani, În mileniul II Î.H. (I.C. Drăgan, Revista Noi Tracii, nr. 70-71, iulie august 1980). Un trib pelasgic al daunilor locuia În sudul Italiei În epoca de dinainte de fundarea Romei (Wilhelm Putz, Manual de geografie și istorie antică, p. 412-413). Pliniu cel
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
Ronald Reagan considerându-l drept cel mai bun vals al secolului respectiv”, se arată într-un comunicat trimis de Centrul de Promovare și Comunicare a FIE Iași, potrivit activenews.ro. Supranumit „Maestru în artă, Artist al Poporului și Om al Mileniului”, Eugen Doga, născut la 1 martie 1937, în satul Mocra, din Transnistria, a adunat pe parcursul vieții numeroase distincții și premii naționale și internaționale. El este înscris în lista celor 200 de personalități ale lumii. Piesele sale se regăsesc într-un
VALS de EUGEN DOGA, în topul UNESCO al primelor 4 capodopere muzicale ale secolului XX by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/37083_a_38408]
-
exilați-vă / în cerul vostru albastru, că pe-aici nu-i nevoie de voi, / și pe-aici umblă lupii desculți și desfigurați,/ trîmbițași și slobozi / prin creiere sterpe. // Secerile zbîrnîie prin lanurile pîrjolite, / prin ficatul galben, prin luna tumorală a mileniului. / Ciocanele bat cuie peste tot, în lemn și în carne. Gropile comune umblă pe catalige prin cer. / Cerul e ars, cerul gurii e ars. dumnezeu arde pe dealuri. // Bucurie, fericire, seninătate... a murit iubirea noastră, / floare-albastră... cruce dreaptă... vînt nebun
Proiectul unificator by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3500_a_4825]
-
peste tot, în lemn și în carne. Gropile comune umblă pe catalige prin cer. / Cerul e ars, cerul gurii e ars. dumnezeu arde pe dealuri. // Bucurie, fericire, seninătate... a murit iubirea noastră, / floare-albastră... cruce dreaptă... vînt nebun...”. Celălalt - Acum un mileniu, dimineața - apelează la mărcile biografismului pentru a supune experiența ideii: „La un colț de stradă se oprește ea, îmbrăcată / ca altădată, în rochie de fată / cu ochii fierbînd de dragostea de altădată, / nu știe / dacă așa a fost să fie
Proiectul unificator by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3500_a_4825]
-
colț de stradă se oprește ea, îmbrăcată / ca altădată, în rochie de fată / cu ochii fierbînd de dragostea de altădată, / nu știe / dacă așa a fost să fie, dar precis nu a terminat totul de spus, / mă așteaptă de un mileniu la colțul acela de stradă / să-mi spună ce s-a petrecut între timp, / toate ororile istoriei, toate parșiveniile secolelor / spintecate de barbarii ne-ntrerupte.// La un colț de stradă plouă cu frunze galbene / înnebunite de flăcări leproase./ Ea mă așteaptă
Proiectul unificator by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3500_a_4825]
-
aerul dulce și calm din preajmă se colorează cu miros / de smirnă și mir. Stăm un timp uitați, uitați. Uitînd./ Ieșim apoi și o pornim iar, ea înaintea/ mea. // Drumul se sfîrșește undencepuse, / într-o picătură de cer, acum un mileniu, / dimineața”. Ambele poeme contrazic cîteva din inerțiile care funcționează în legătură cu poezia lui Liviu Georgescu. În fond, un poet în continuă febrilitate, atent la ansambluri, tot mai convingător la nivelul detaliului de etapă. Un poet care, împotriva aparențelor, nu se repetă
Proiectul unificator by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3500_a_4825]
-
fotografe de a pune în evidență partea dezagreabilă, viscerală a personalității umane. Or, „cei patru care au speriat America” nu par altceva decât niște ființe decrepite, dezorientate de știrea că omenirea nu i-a uitat. Și a doua: la tehnologia mileniului trei, când toată lumea filmează și înregistrează pe toată lumea, isprava lui Nixon n-ar beneficia azi nici măcar de-un paragraf într-o publicație distribuită gratuit la gurile de metrou
Speranța de celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3574_a_4899]
-
e una de ordin metafizic: refuzul fiarei captive de a mai propulsa în ei agresivitate. O formă superioară de renunțare. Despre vreo urmă de vanitate a unuia dintre cei mai sîngeroși și cruzi patrupezi nu se mai poate vorbi de milenii. De la prima dresură. Faima leilor s-a stins odată cu prima lor generație sedusă de om. Zumzet de elicopter. Din nou. Am ridicat capul. E altul decît cel de la amiază. Cu siguranță, nu-l scoseseră pe primul din cursă, doar se
Răpitor și ostatic by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/3578_a_4903]
-
53) De cele mai multe ori, istoria unui singur oraș ajunge să fie o reflexie a istoriei mari. Conflicte, intrigi, revolte (uneori înăbușite sângeros), legătura dintre religie și conducerea unui stat, fanatism, sfere de influență, toate acestea sunt subiecte care au marcat mileniile de istorie a Ierusalimului și au jalonat un tablou în care pacea este mai degrabă excepția și nu regula. Simon Sebag Montefiore reușește de asemenea să radiografieze subtil și altceva - un soi de suflet al locului, o spiritualitate care a
Vârstele Ierusalimului by Mihai Răzvan Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3609_a_4934]
-
Elena Lazăr Pe lista aniversărilor UNESCO din 2013 figurează nume de seamă ale patrimoniului cultural mondial: savantul medieval Avicenna (un mileniu de la naștere), filosoful Søren Kierkegaard și compozitorii Richard Wagner și Giuseppe Verdi - de la nașterea cărora s-au scurs 200 de ani. În Franța sunt aduse în prim-plan numele lui Diderot (300 de ani de la naștere) și al lui Albert
2013 – Anul Kavafis La aniversare by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/3608_a_4933]
-
a Editurii Polirom, datorată unei tinere doctorande de la Universitatea din Iași, Florina-Rodica Hariga, sub îndrumarea profesorului Alexander Baumgarten. Diferența temporală mică între cele două versiuni e marcată însă de o ruptură mult mai mare, deschiderea informațională produsă la începutul noului mileniu. Edițiile critice și studiile apărute după anul 2000 au fost consultate și avem în față o scriere științifică atent elaborată, cu textul latin citibil în paralel (în ediția Vlăduțescu era la sfarsitul cărții, ceea ce îl făcea mai greu consultabil), cu
Cum traducem textele medievale? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3796_a_5121]
-
corpurilor astrale, „muzica sferelor” fiind realitate nudă, scutită de spoială metaforică. „Pulchra numero placent”, scrie Augustin în Despre ordine, numai că nu atît numerele frumoase plac, ci fenomenele care iau naștere din raportul lor: muzica, cromatica, prozodia, astronomia. Cu două milenii înaintea lui Kepler, Pitagora vede universul ca o simfonie a cărei linie melodică e cîntată cu virtuozitate de planete, după o partitură conținînd raporturi numerice. Mai mult, universul e el însuși un organism înzestrat cu suflet, dar un suflet care
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
conceput de muzeul nostru într-o manieră atât de complexă și sperăm ca acest exercițiu expozițional să deschidă drumuri noi în practica muzeală de la noi. Ca medievaliști, ce semnificație desprindeți voi din iconografia frescelor create cu aproape o jumătate de mileniu în urmă pe aceste meleaguri? Ca aspiranți la acest titlu atât de onorant, suntem datori să spunem că pe parcursul cercetării interdisciplinare s-a putut recupera - după 130 de ani de când fragmentele de frescă au fost extrase și și-au pierdut
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
ezitat să își dezvăluie doza de subiectivism atunci când a atras atenția asupra omisiunii lui Cărtărescu de a-l situa printre precursorii postmodernismului literar românesc. Dezbaterile moderate de Andrei Bodiu și de Adrian Lăcătuș, Anul editorial 2012 și Proza românească în mileniul III (2001-2013), le-au oferit lui Caius Dobrescu, George Ardeleanu, Andrei Terian, Alex Goldiș, Marius Miheț, Angelo Mitchievici, Alexandru Mușina, Vasile Spiridon și altora prilejul despicării firului evoluției și dinamicii câmpului literar actual, precum și pe cel al condițiilor de producere
„Exilați“ sub Tâmpa: Dorin Tudoran și Dumitru Țepeneag by Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie () [Corola-journal/Journalistic/3620_a_4945]