2,132 matches
-
înainte între doi indivizi, este mutat în cadrul unei realizări materiale. În doi ani, Okendza dezmembrează plantația colectivă; nu vor mai exista decât plantații individuale. Nevoind să se lase învins, Lessassi își deschide cu ajutorul sătenilor o plantație individuală. Calitatea de fost milițian îl ajută considerabil pe Okendza în acțiunea lui: el mai beneficiază întru câtva de puterea suprastructurii, fiind în plus direct încurajat de liderul politic din nord, Opangault, care vede în acțiunea lui Okendza un dublu avantaj: prin succesul arborelui de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
descurajare. 140 Cine sunt aceștia? Le-am stabilit biografia, nu vom spune decât câteva cuvinte despre ei. Onkoura (40 ani), întors în sat în noiembrie 1957, după ce îl părăsise la vârsta de 10 ani pentru a servi ca ajutor unui milițian, a învățat vag să citească, a fost catihet, infirmier, puțin din toate meseriile, a trăit în Brazzaville și Leopoldville. Ekania (38 ani), întors în 1955, a muncit ca zidar 14 ani în afara satului (7 ani în atelierele CFHBC la Mossaka
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
atelierele CFHBC la Mossaka, 7 ani în diverse întreprinderi din Brazzaville). 141 Leboka (39 ani), plecat la 20 de ani din sat; s-a întors în 1958; a fost zidar la Brazzaville, Pointe-Noire și în Gabon. Lebende (40 ani), fost milițian, s-a întors în 1958, pensionat după ce a lucrat în aproape toate posturile din Congo. Sanga (45 ani), plecat din sat de la vârsta de 15 ani, s-a întors în martie 1960, după ce a lucrat ca șofer la Brazzaville și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
București, este locul continuității, al micilor sfințenii și rituri. Constat acum, la a treia revenire, că Păltinișul a devenit o proiecție plină a spiritului lui Noica. Până și oamenii de aici - îngrijitoarele, vânzătoarea de la alimentară, băieții de la teleschi, recepționerul, meteorologul, milițianul, fetele de la cantină - și-au primit prin el un legato, ființa lor pare să atârne de salutul lui, de căciula pe care și-o scoate cu un gest prelung și încetinit, însoțit de zâmbetul lui smerit, prin care el, cel
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în valea Moravei. De la mersul întîmplărilor în acest punct vor atârna toate. Alexinaț e cartierul general al armiei de sud, pe care o comandează generalul rusesc Cernaieff. Această armie consistă din mica oștire permanentă și din clasa I-a a milițienilor. Tăria ei e de la 45 Pîn' la 50 de mii de oameni. Avangardele ei sunt postate pe liniile fruntarielor. Oștirea turcească dimprotiva acestui corp se razimă pe lagărul fortificat de la Niș. După știri telegrafice din 27 iunie st. n., astăzi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de câtăva vreme el este suspendat din serviciu. [2 iulie 1876] MOBILIZARE IN AUSTRO-UNGARIA Telegraful român (din Sibiu) aduce știrea că ministeriul de răzbel al Austro-Ungariei a avizat prin ordin pe ofițerii activi, pe cei de rezervă și pe cei milițieni (honvezi) ca fiecare din ei să-și întregească armatura. Afară de armatura obicinuită, fiecare ofițer trebuie să-și mai procure un revolver "Gasser" atârnat de o curea, o cartușieră cu 40 cartușe, un portofoliu de lac negru, o ploscă de câmp
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
-l mănâncă lupii. Din câte se vestesc asupra propunerii de armistițiu vedem că Poarta nu dorește războiul. Ar primi orișicând pacea, păstrându - se neschimbat statu-quo teritorial. Pe de altă parte, propuind un armistițiu așa de lung, ea a propus dezarmarea milițienilor pe vreme de iarnă, întoarcerea la căminuri și redeprinderea cu pacinicele ocupații, reintrarea pe câtăva vreme în liniștea obicinuită, așa încît orișicând pacea ar putea ieși definitivă dintr-un atât de ademenitori provizoriu. Condițiile armistițiului sunt: 1) Sîrbia nu poate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
monede rusești din timpul Ecaterinei a II-a, una - fără an din cupru, și alta din 1770, din argint. Un țechin venețian din aur, datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, i-a fost confiscat autorului, în timpul dictaturii ceaușiste, de către milițianul Furtună, care a afirmat că l-a predat Băncii Naționale. Cântărea în jur de 2 grame. Monezile enumerate, alături de alte categorii de dovezi arheologice, sunt mărturii și indicii sigure ale unei continui și permanente locuiri ale meleagurilor umbrăreștene. Ele pot
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a nu mai vorbi de scenarii de film, prezintă personaje pozitive din rândul trupelor de securitate și descriu lupta lor eroică. Nu e prea clar împotriva cui. Mai exact, lucrul acesta e trecut sub tăcere. În ceea ce îi privește pe milițieni, ei luptă cu infractorii și sunt detectivi desăvârșiți. Unii sunt persoaje recurente precum Căpitanul Apostolescu, un fel de Maigret corcit cu Kojak. Exasperat probabil de clișee, Petre Sălcudeanu recurge la un detectiv de modă veche, moștenit de la vechiul regim, Bunicul
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
a mima ceea ce așteptau tinerii de la ideea de "libertate": "puteam să lipsim de acasă noaptea și să mergem pe străzi și să nu fie nici o problemă, pentru că, atunci, pe vremea respectivă, era o problemă dacă ieșeai noaptea pe stradă", căci milițienii legitimau oricând trecătorii, cerându-le explicații (Zoltán Rostás, Florentina Țone, op. cit., p. 21). 164 Se pare că situația nu se datora întru totul faptului că "era un oraș mic". În București, în aprilie 1982, orice trecător ar fi putut vedea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
păcat! termina corespondentul cu o exclamație ce păcat, că tânărul entuziast n-a trăit până la triumful ideilor sale strălucite, că nu poate vedea transformarea văii!"208. (trad. a.) Furioasă, Anna Modestovna smulge ziarul din vitrină, dar este văzută de un milițian. Discuția cu acesta relevă pericolul în care se află fata. Tensiunea scenei crește în momentul în care milițianul presupune că Anna Modestovna a rupt ziarul pentru ca oamenii să nu-l citească. Cea mai inofensivă pedeapsă ar fi amenda. Conștientă de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
strălucite, că nu poate vedea transformarea văii!"208. (trad. a.) Furioasă, Anna Modestovna smulge ziarul din vitrină, dar este văzută de un milițian. Discuția cu acesta relevă pericolul în care se află fata. Tensiunea scenei crește în momentul în care milițianul presupune că Anna Modestovna a rupt ziarul pentru ca oamenii să nu-l citească. Cea mai inofensivă pedeapsă ar fi amenda. Conștientă de pericol, fata cere iertare și explică faptul că în articol este vorba despre tatăl ei. Ar fi vrut
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
despre tatăl ei. Ar fi vrut să păstreze ziarul, deoarece nu se mai găsea de vânzare, fiind vechi de trei zile. Convins de această explicație (sau poate nu, doar pentru că era un om "nu tocmai rău", așa cum înțelege Anna Modestovna), milițianul o lasă să plece. Un deznodământ fericit, mai rar întâlnit în povestirile lui Soljenițîn, în care, de obicei, omul, neputincios, este strivit de sistem. Finalul povestirii este construit ca o clarificare și o completare a informațiilor din ziar. Ceea ce nu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
coadă vreau să-l văd în zeghe! Măcar o lună, pentru că nu-i așa, ce pericol social mai mare decât un Dictachior cercetat în stare de libertate! Ha-haha! Vreau să-l văd, ca în filmele americănoase, împins de cap de milițieni când e urcat în mașină ca să fie condus la mititica! Ha-ha-ha! Hai dă-mă dreacu' că sunt cam răutăcios! Ha-ha-ha! Și acum alt comentariu: „eBA de la spital : înainte să ajungă Chiompu la bulău, eu îi doresc multă sănătate ca să li
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
în frunte, curgea sângele șuvoi de nici nu mai vedea cu un ochi, dar învârtea scaunul ca pe o morișcă, mulți au ieșit pe ferestre, vreo câțiva care rămăseseră lați pe jos, i-a aruncat el pe ușă afară. Zece milițieni de abia l-au putut lua de acolo. Acum și-a găsit și el nașul, dar eu nu văd pe nimeni în orașul acesta care săi caute lui râcă și să-l taie așa ca pe un pui de găină
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
stop până la căderea lui Hitler dar toți germanii sunt de acord că nemții nu au trăit niciodată mai bine ca în perioada 1933-1941. Teroarea revoluționară de la noi după venirea la putere a comuniștilor am trăit-o și eu nemijlocit. Veneau milițienii în miez de noapte și îl arestau pe tata iar a doua zi era deja la închisoare. A fost și la Poarta Albă și la Văcărești iar noi copiii stăteam acasă fără tată. Asta ar fi trebuit să-mi stârnească
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
greutăți... Alții au fost împiedicați să intre"2503. La trei săptămîni după aceea, Whitehead mărturisea unui for al drepturilor omului din New York că în timpul vizitei sale a "simțit pe propria piele problemele pe care le are România în privința drepturilor omului. Milițienii îmi urmăreau fiecare mișcare, fie cu mașina, fie pe jos". El nu remarcase vreun efort în direcția ameliorării situației "jalnice" în care se afla economia românească. "Conducerea, obsedată de o campanie draconică de reducere a datoriilor externe, ori nu este
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ucraineni. Rodolfo de la discotecă... Europa nu înțelege spiritul slav, America, nici atît. În 1996, la cinci ani după implozia URSS-ului, în vremea lui Elțîn, mă găseam la Moscova și urmăream pe chipurile oamenilor, dar mai ales ale soldaților și milițienilor, un soi de deznădejde și de derută. Nu înțelegeau nici ei cum au ajuns aici, după ce o viață învățaseră că sunt cei mai mari și cei mai tari. Acum își vindeau căciulile și șepcile, cu însemnele Uniunii Sovietice, cu 10
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
iar oamenii mor după cum o dictează raporturile de forță dintre cei mari, sau interesele lor. Parcă am fi înaintea semnării pactului Ribbentrop-Molotov. În timp ce emisarii speciali ai Uniunii Europene negociau nopți întregi cu Ianukovici și cu reprezentanții opoziției, în timp ce protestatarii și milițienii se băteau în piață, Merkel și Putin discutau pe firul scurt prețul la gaze. Doamna de fier a Europei e singura din păcate care poate rezolva problema ucraineană, împreună cu Putin. Angela merge mai departe... Obama face play-back. Dar, după Soci
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
culturale. Și e suficient să ne amintim numai de Sighet pentru a conștientiza dimensiunea acestei tragedii naționale unde au fost încarcerați și au pierit Iuliu Maniu, Constantin Argetoianu, Mihail Manoilescu, Grigore Georgescu, Henri Cihoski, Gheorghe Brătianu, Anton Durcovici, Ioan Suciu. Milițienii au început să umple temnițele săpate în Grădina Maicii Domnului cu mărturisitorii lui Hristos. La Aiud, Pitești, Sighet, Gherla, Târgu Ocna și în alte locuri de prin țară, s-au deschis porțile gheenei pe unde au intrat, învăluiți în lumină
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Sf. Sinod, 24.03.1949 „Domnule Ministru, Stareța mănăstirii de maici M., jud. R., ne aduce la cunoștință că, pe ziua de 7 martie a.c., a venit în mănăstire o comisie din partea autorităților județene R., însoțită de comandantul postului de milițieni din comuna M., pe nume Popescu, și, după ce a inventariat toate bunurile din mănăstire, a pus în vedere maicilor că trebuie să plece de acolo, desființându-se această mănăstire. După aceea, administratoarea fostei moșii, cu doi țărani din sat, însoțiți
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
nume Popescu, și, după ce a inventariat toate bunurile din mănăstire, a pus în vedere maicilor că trebuie să plece de acolo, desființându-se această mănăstire. După aceea, administratoarea fostei moșii, cu doi țărani din sat, însoțiți de același șef de milițieni Popescu a venit și a luat o căruță din fânul mănăstirii, fără nici o formă. Asemenea acte atât din partea acelei comisiuni, cât și din partea administratoarei susmenționate, asistați de comandantul de milițieni Popescu, săvârșite contra mănăstirii M. - R., sunt cu totul abuzive
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
cu doi țărani din sat, însoțiți de același șef de milițieni Popescu a venit și a luat o căruță din fânul mănăstirii, fără nici o formă. Asemenea acte atât din partea acelei comisiuni, cât și din partea administratoarei susmenționate, asistați de comandantul de milițieni Popescu, săvârșite contra mănăstirii M. - R., sunt cu totul abuzive, și iată de ce: Mănăstirea M. a luat ființă cu aprobarea Sfântului Sinod, pe bază de lege și tot numai prin lege s-ar desființa dacă ar fi cazul, ceea ce nu
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
din străinătate au cerut găzduire pentru o noapte la biserica respectivă. Conform legislației, preotul avea datoria să declare la Miliție acest lucru. Dar procedura era atât de absurdă încât ar fi generat verificări amănunțite, preotul trebuind să-i convingă pe milițieni că nu se cunoștea cu oaspeții și că vizita lor a fost o pură întâmplare. Așadar, preotul a ales să nu declare nimic. Dar informatorul veghea conștiincios, așa că a urmat CONVOCAREA la Securitate, REDACTAREA unor declarații, o avertizare și o
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
actualele adaptări și redefiniri sociale. Una dintre consecințele perioadei evocate a fost apariția unor mutații în cadrul instituției în ceea ce privește: a) Mentalitatea trecerea de la o instituție cu un determinant rol represiv la una cu un determinant rol suportiv; trecerea de la mentalitatea de „milițian” la mentalitatea de „polițist”. Obiectivul consolidării parteneriatului cu societatea a determinat reconsiderarea rolului și locului polițistului, prin intensificarea și îmbunătățirea contactelor cu cetățenii, în scopul realizării unui dialog real și permanent cu acesta. Schimbarea mentalităților va trebui să se producă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]