2,032 matches
-
de cel bun. Atunci vor slobozi din râme apă și după aceea să le scoți din acea apă și să le pisezi, iar apa să o strângi și să te uzi pe ochi. Omul ce nebunește (Înebunește): să bei Sfântul Mir pe nemâncate și să ții curat omul. Omul care nu poate grăi (vorbi): să fiarbă curechi (varză) verde și gulii și zeama să bea. La omul ce se face bubă mare: să iei untdelemn și cu unt de vaci cald
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ți, s-ajung TR LUCIN ci VORON dența Mo al președi Alexandru ilor din Pa l interviu deau ghion care răspu țe poporul s din Stat eoană a t", din cau rte, spunea "Faceți prim-secr SCHI IN ldovei, pe ntelui Mir Poamă. A rlamentul ca președi turi cei de ndea dega . e. Atunci, recunos ză că Eur una prese unirea, d etar de jud 30 cea șa de nte la jat. pe cut opa i și -le eț? Dar, un statut
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și de creație în anonimat devenise sufocant în lipsa unei reacții din partea cititorilor. Pentru A. Soljenițîn, "ieșirea din ascunzătoare" înseamnă decizia de a da spre publicare nuvela O zi din viața lui Ivan Denisovici, care apare în 1962, în revista "Novîi mir". Debutul a fost favorizat de condițiile a ceea ce s-a numit "dezghețul hrușciovist", perioadă în care au fost condamnate abuzurile staliniste și cultul personalității instituit de "tătucul" Stalin. Autorul care debuta avea, atunci, 45 de ani și nu era deloc
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
anume i se propune. Astfel, a fost de acord cu schimbarea titlului nuvelei de debut, care se numea, inițial, Șcea-854 (O zi din viața unui zek). Titlul a fost schimbat la sugestia lui Aleksandr Tvardovski, redactorul șef al revistei "Novîi mir", iar varianta propusă este, într-adevăr, de preferat. Alte modificări au vizat atenuarea unor atacuri politice și introducerea unei mențiuni la Stalin ("tătucul mustăcios"), care nu apărea în varianta inițială. În felul acesta, își pune amprenta tendința de condamnare a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
lui Ivan Denisovici a durat numai patruzeci și cinci de zile, ea fiind scrisă în pauzele de lucru la romanul Primul cerc, în anul 1959. Manuscrisul, semnat cu pseudonimul Aleksandr Riazanovski, fusese dus în noiembrie 1961 la redacția revistei "Novîi mir" de către prietenul din închisoare al scriitorului, Lev Kopelev. Hotărând să iasă din "ascunzătoare", Soljenițîn începe să se îngrijoreze: "L-am dat și unde n-am început să mă frământ, nu ca un tânăr autor ahtiat după glorie, ci ca un
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
drept "o chestie văzută de un mujic", cunoscând interesul redactorului șef pentru problematica țărănească. Tvardovski este încântat de nuvelă și, în urma eforturilor sale, O zi din viața lui Ivan Denisovici apare în noiembrie 1962, în numărul 11 al revistei "Novîi mir". Decizia de publicare a aparținut Biroului Politic al Partidului, în octombrie 1962, cu aprobarea personală a lui Nikita Hrușciov. Ulterior, nuvela a fost editată în "Sovetskij pisatel'" și în "Roman-gazeta", ajungând la opt sute de mii de exemplare în total. O
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a fost puțin probabilă până acum115. (trad. a.) Este adevărat că, pentru publicare, s-a profitat de breșa formată în sistemul de cenzură, dar nuvela se impune și rezistă prin calitatea sa artistică superioară. Pentru acest motiv, redacția revistei "Novîi mir" a propus candidatura lui Soljenițîn pentru premiul Lenin pe anul 1963, însă premiul nu i s-a acordat acestuia. La vremea respectivă, nuvela a avut un efect zguduitor, deoarece se rosteau public, pentru prima dată, adevăruri importante. Dar se petrecuse
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de debut, Soljenițîn scrie povestirea O întâmplare în gara Kocetovka. Era nevoie de încă un material care să cultive imaginea scriitorului nou descoperit. Povestirea a fost scrisă în noiembrie 1962 și a apărut în numărul 1/ 1963 al revistei "Novîi mir". La publicare, denumirea reală a stației în care se petrece acțiunea, Kocetovka, a fost schimbată în "Krecetovka", din motive extraliterare. Redactorul șef al revistei "Oktiabr", concurentă a revistei "Novîi mir", se numea Vsevolod Kocetov, iar scriitorul, deși lasă toate celelalte
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și a apărut în numărul 1/ 1963 al revistei "Novîi mir". La publicare, denumirea reală a stației în care se petrece acțiunea, Kocetovka, a fost schimbată în "Krecetovka", din motive extraliterare. Redactorul șef al revistei "Oktiabr", concurentă a revistei "Novîi mir", se numea Vsevolod Kocetov, iar scriitorul, deși lasă toate celelalte repere geografice neschimbate, renunță la denumirea reală a gării "pentru a nu zgândări dușmănia pe care kocetovkista revistă Oktiabr o purta celor de la Novîi mir"116. Pentru consolidarea numelui, Soljenițîn
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Oktiabr", concurentă a revistei "Novîi mir", se numea Vsevolod Kocetov, iar scriitorul, deși lasă toate celelalte repere geografice neschimbate, renunță la denumirea reală a gării "pentru a nu zgândări dușmănia pe care kocetovkista revistă Oktiabr o purta celor de la Novîi mir"116. Pentru consolidarea numelui, Soljenițîn avea încă o povestire, scrisă în toamna anului 1959 Gospodăria Matrionei. Titlul dat de scriitor, Nu e sat fără un sfânt, a fost modificat la propunerea lui A. Tvardovski. Povestirea a fost publicată în numărul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
încă o povestire, scrisă în toamna anului 1959 Gospodăria Matrionei. Titlul dat de scriitor, Nu e sat fără un sfânt, a fost modificat la propunerea lui A. Tvardovski. Povestirea a fost publicată în numărul 1 din 1963 al revistei "Novîi mir". Acțiunea se petrece în 1956, dar la tipărire anul a fost schimbat cu 1953, pentru a desemna perioada pre-hrușciovistă, aceasta fiind o concesie făcută din considerente politice. Scriitorul va face o multitudine de modificări în varianta finală a povestirii 117
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cu 1953, pentru a desemna perioada pre-hrușciovistă, aceasta fiind o concesie făcută din considerente politice. Scriitorul va face o multitudine de modificări în varianta finală a povestirii 117. Tot în această perioadă, în condițiile relațiilor strânse cu redacția revistei "Novîi mir", Soljenițîn scrie povestirea Pentru binele cauzei, pe baza unui fapt real petrecut la școala din Riazan, unde prozatorul era profesor de matematică. Scrisă în primăvara anului 1963 și publicată în numărul 7 din 1963 al revistei, povestirea este rezultatul unei
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
percutantă și, în același timp, în atmosfera de dezbateri aprinse generate de întâlnirile de la Kremlin, părea aptă să treacă. Dar se născuse cam greu (semn sigur de ratare) și n-a perforat prea adânc. Ceea ce nu înseamnă că la "Novîi mir" nu s-a bucurat de o aprobare foarte largă, chiar unanimă de data aceasta (semn rău!). Motivul acestei atitudini era unul singur: revista își întărea poziția și făcea dovada că, introducându-mă pe mine în literatură, nu săvârșise nici o eroare
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și își retrage manuscrisul, eliberat de pretențiile de corectură venite din partea redacției. Faptul că romanul deja circulă în samizdat și este citit îi este suficient deocamdată, deoarece consideră că are control asupra propriei scrieri. În anul următor, reîncep la "Novîi mir" discuțiile nesfârșite despre posibilitatea de a publica romanul. Se ajunge până la momentul în care se dau la cules opt capitole din roman, dar totul se oprește aici. Soljenițîn apreciază acest moment ca fiind "un plus de slăbiciune la CC și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
un plus de slăbiciune la CC și un surplus de fermitate la editor"120. Odiseea publicării romanului Pavilionul canceroșilor atinge punctul culminant în anul 1968, când se prefigurează pericolul ca romanul să apară în Occident, fără acordul autorului. Redacția "Novîi mir" primește o telegramă de la "Grani", revista emigranților ruși din Germania, prin care este avertizată că tocmai KGB a trimis un exemplar pentru publicarea în limba rusă a romanului, încercând să blocheze astfel publicarea acestuia în "Novîi mir". În felul acesta
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
autorului. Redacția "Novîi mir" primește o telegramă de la "Grani", revista emigranților ruși din Germania, prin care este avertizată că tocmai KGB a trimis un exemplar pentru publicarea în limba rusă a romanului, încercând să blocheze astfel publicarea acestuia în "Novîi mir". În felul acesta, se încerca să se arunce o lumină proastă și asupra autorului, care ar intenționa să-și croiască drum în Occident. Soljenițîn își exprimă clar dezacordul pentru o asemenea publicare într-o scrisoare din 25 aprilie 1968, adresată
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a luptat cu sine însuși pentru a-și învinge slăbiciunile. Scriitorul curajos nu a existat dintotdeauna, ci s-a format într-o luptă permanentă. Romanul Primul cerc are, ca și Pavilionul canceroșilor, o istorie a trecerii prin redacția revistei "Novîi mir". Soljenițîn îi duce romanul lui Tvardovski, care îl citise deja, ca oaspete al scriitorului, la Riazan. În ședința secretă de redacție din 1964 are loc o dezbatere, în cadrul căreia publicarea (în urma unor modificări) este susținută de Tvardovski și de Lakșin
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
era greu de priceput sensul real al conjuncturii și linia de urmat. Și dacă ratam o ocazie?124. Destinul romanului Primul cerc este marcat de cotitura politică reprezentată de căderea lui Nikita Hrușciov, din octombrie 1964. Acesta susținuse revista "Novîi mir" și, implicit, pe Soljenițîn însuși. Scriitorul începe să se teamă de o percheziție la seiful revistei, unde se află romanul și, sub influența acestei temeri, îl expediază în Occident, după care se simte ușurat: Acum n-aveți decât să mă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
păcat. Adăugând la acestea povestirea Mâna dreaptă (scrisă încă din 1960), scriitorul încearcă să le publice, propunându-le unor reviste sovietice. Dintre acestea, doar Zahar-Kalita este considerată "aptă să treacă" și apare în numărul 1 din 1966 al revistei "Novîi mir". Mâna dreaptă va circula în samizdat, dar schița Ce păcat nu va ajunge la cititori decât după 1990. Despre aceste scrieri, Soljenițîn își amintește: Îmi regăsisem echilibrul activ și am reușit să termin câteva povestiri începute anterior: Ce păcat, Zaharia-Chimir
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
reușit să termin câteva povestiri începute anterior: Ce păcat, Zaharia-Chimir și încă una. Și m-am decis să le cuplez cu riscanta mea Palmă dreaptă și buchetul ăsta de patru povestiri să-l propun cuiva. Cuiva, dar nu revistei "Novîi mir". Tvardovski reușise deja să-mi respingă o duzină dintre scrieri mai mult decât îmi publicase. Căci Tvardovski, în ajun încă, se speriase de Palma dreaptă, se speriase așa de tare încât nu mai arătase textul nici măcar membrilor redacției 128. Lucrarea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ficțional (monologul interior al personajului), dar ele sunt verificabile istoric. Modificările pe care le-a sugerat Aleksandr Tvardovski după ce a citit romanul au vizat suprimarea capitolului " Schița unei vieți ilustre". Acestea erau justificate, în opinia redactorului șef al revistei "Novîi mir", de faptul că scriitorul nu trebuie să creeze impresia de autenticitate și de precizie în jurul unor detalii ale vieții cotidiene pe care nu le poate cunoaște cu certitudine. Contemporanii lui Soljenițîn erau încă prea legați de realitatea extratextuală pentru a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de unire de la 1918, o aniversare, o sp eranță? C.A. - Adevărat, la Salon au fost invitați, într-o bună tradiție a acestuia, nu numai academicieni, universitari, scriitori, editori, publiciști, bibliotecari, ci și actori, interpreți folk, pictori din comunitățile românești (Mir ela Caranfil, Maria Mocanu, Carolina Jitaru) și din Iași (Petrică Ciubotaru, Liviu Suhan, Anca Cristina Ciubotaru, Radu Ștefan, Gabi Lazăr), care au însuflețit, cu harul lor, acest eveniment, amintindu-ne dureros de nemuritorii Ion și Aldea Teodorovici. Ceea ce face Salonul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Și Doamne, să nu vorbesc iar cu păcat, eu nu vreau să mă ridic la ora aceasta împotriva Slavei Tale, dar am și eu ,păcătosul de mine, ați face smerit o rugăciune ca măcar de ziua Sfântului Dimitrie izvorâtorul de mir, să mă lași ca să-i fac albie de porci, pe slujitorii tăi cei pământeni, care din cauza mult prea îndestulatului trai pământesc, au uitat nu numai calea spre Tine, ci și cum e să te comporți omenește, în fața unui popor umilit
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
finele anului 1986, volumul comerțului româno-sovietic crescuse cu 47% față de 1985. După aproape 20 de ani, în România apăruseră iar tehnicieni, specialiști și agenți de achiziție sovietici. Specialiștii români colaborau cu cei sovietici pentru a conecta România la rețeaua energetică Mir, comună tuturor țărilor CAER, pentru a construi o conductă de gaze pe teritoriul țării, prin care Bulgaria, Grecia și Turcia să fie alimentate cu energie și pentru a construi o uzină energetică lîngă Piatra Neamț. Moscova a acceptat, de asemenea, să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
leu... Eul auctorial discută (obișnuit) cu un alt Eu, secund, ori cu o Ea. În fapt, poetul e un insular, un elegiac agresat de singurătate, stresat de complicațiile citadine; în "intimitatea orașului / copacii / plini de bube, cu coroanele lor de mir" veghează "tembelizați"; absurdul dezechilibrează inevitabil: "Îmi ies din fire și iar mă sui deasupra mea"; bacovian parcă grotescul bate spre delir: "O fată / întunecată / cântă la ghitară, creanga de pe nour șfichiuie / mortul: nu mai suport nesiguranța zilei de mâine, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]