6,725 matches
-
braț, pentru mulți dintre noi reprezintă o imagine ce nu vrea și nici nu poate să ne încapă în închipuire. Cel tânăr se amuză de moarte, iar cel bătrân o tratează serios. Lucrul acesta nu numai că nu este de mirare, dar este și foarte firesc. Osvald, însă, deși era tânăr, se gândea acum la moarte mai mult decât oricine altcineva, însă o făcea demn, privind la ea drept și admițându-i certa existență. În fine, operația de amputare se făcu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
a nu se închipui că femeia aceasta nu avea și părțile ei - s-ar putea zice - curioase și nefirești. Bunăoară, de multe ori, ea zâmbea și chiar râdea tare, dar cu totul inconștient și fără vreun motiv știut, stârnind, astfel, mirarea clienților. Alteori, doar murmura pe negândite cine știe ce istorii, abătută în întregime de la hârțoagele sale și cu gândul în altă parte; iar toate acestea fiind, fără nicio îndoială, doar roade nefericite ale muncii sale îndobitocitoare-n lege... De asemenea, desigur, a
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
pusese în gând ca, sinucingându-se, s-o înșele și, astfel, tot s-o învingă! În sufletul ei, din zi în zi, era o neliniște tot mai sălbatică și mai greu de potolit. Lucrul acesta nu trebuie să fie, însă, de mirare pentru nimeni, căci, în ființa sinucigașilor, întotdeauna se învârt gânduri și sentimente dintre cele mai tari și mai neobișnuite unei inimi ușoare. Continuu, și tot mai haotic, în Adriana erau arderi și purificări clocotitoare, ce lucrau în ea cu vuietul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de la Adriana, de la un țărm de mare... Se dezrobise, într-adevăr! Era liberă acum, încheindu-și orice socoteală cu trecutul. Niciun fel de veste, nicio urmă de ecou nu mai dorea să aibă. Și, de fapt, nu-i prea de mirare; era de așteptat. Urdorile trecutului sunt întocmai ca urdorile ochilor: până nu le înlături complet, te împiedică să privești totul limpede! iunie, 2013 Istorisiri nesănătoase fericirii 147 Experiență aparte cum câțiva ani - imposibil de spus cu precizie câți anume -, un
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
mult decât un singur sac cu sare, ea nici nu intuia (era departe chiar și de a bănui) cam ce lucruri îi trec fiului ei prin cap. Acum, sincer mărturisind, la cât de puțin comunica tânărul cu dânsa, era de mirare că știe despre el până și atât cât știa deja! Într-adevăr, a doua zi, când se trezi Șerban din somn, după ce se dezmetici din amorțeală cât de cât, ca lovit de trăsnet parcă fiind, el își vorbi în sinea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
doar un fleac ce se poate trece cu vederea ușor...”, și încheind astfel, el continuă să meargă mai departe. Drumul ce lega locuința sa de cârciuma la care trebuia s-ajungă nu era prea lung, însă este cu adevărat de mirare cum mii de gânduri îi străbătură tânărului, pe tot parcursul lui, cugetul, iar asta într-un timp atât de scurt! Dintr Istorisiri nesănătoase fericirii 165 odată, îi venise și acest teribil gând: „Poate, dacă aș face-o, aș ajunge prea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și neîntârziat. Prafurile ușoare și într-o cantitate mică, pe care le consumase dânsul la început, acum se prefăcuseră în totalitate în prafuri foarte puternice, ce le consuma nesățios în cantități tot mai mari, încât mai că ajunsese să stârnească mirarea până și-n rândurile celor deja îndelung versați. De fapt, singurul și cel mai important criteriu, pe care ajunsese tânărul să se bizuie în alegerea și în consumarea drogurilor, era: mult bine, puțin-rău. Alte criterii, în privința aceasta, nu mai avea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și rămase țeapăn și palid la marginea patului cu pricina. Era ca lemnul. Fiorii aceia reci de pe spatele lui se preschimbară demult în gheață, încât nu mai ajunse să simtă nimic altceva, decât pe ea, gheața! Și nu este de mirare, căci, într-adevăr, dacă cititorul a avut prilejul de a încerca pe propria-i piele așa ceva, o spaimă mare are, de cele mai multe ori, forța miraculoasă de a te face să uiți atunci, pe loc, de orice fel de durere trupească
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
făcut iute în mișcări. Atunci când le povestesc niponilor că, în țara mea de dor, sunt unul dintre cei mai de pe urmă "descurcăreți" și că, prin consecință, ceea ce admiră ei este un sărman iepure șchiop, sunt întâmpinat invariabil cu onomatopee traducând mirarea sau chiar uluirea. Dezvoltarea economico-socială conduce, neîndoielnic, la o viață de invidiat, însă te reduce la condiția deloc măgulitoare de individ asistat, dependent în totalitate de ceea ce ți se oferă din exterior. Apendice: Domnului Sugiyama nu-i place mâncarea olandeză
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
din sârmă și din carton. Ați reușit? Vedeți că, până la urmă, n-a fost chiar atât de greu. Ei bine, supunându-mă, la o lună după întoarcerea din Japonia, acestui rigid exercițiu de contemplație, descopăr, nu fără o undă de mirare, un cerșetor citind. Surprinzător nu este, propriu-zis, ce lecturează el (o revistă zdrențuită, înfățișând mașini de ultimă generație, la care nu ar avea acces nici măcar în proiecțiile sale onirice), ci poziția firească de semilotus, care, în ochii unui hindus credincios
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
gâtului, se zbătea cercul viu al unei eșarfe de mătase neagră, cu o puzderie de petale smulse, parcă, de vânt. Ea ne cerea scuze, înțelegeam treptat, se pleca și nu îndrăznea să se mai ridice, Reiko își ridicase sprâncenele a mirare, iar eu îmi doream, pe jumătate vinovat, pe jumătate implorator, să plângă, să îi văd frumusețea supusă în fața mea. Ea vorbea. Povestea se așternea, suavă, la picioarele noastre. Atunci când, în iarnă, cu două luni înainte, veniserăm să cumpărăm dulciuri pentru
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
m.). Ciocoiul își continuă solilocviul în cheie antihamletiană, prevestind rictusul antilivresc al unui Marean Vanghelie: "Mie-mi trebuiesc cărți care să-mi subțieze mintea, să mă învețe mijlocul de a mă ridica la mărire". În aceste condiții, nu este de mirare că nici măcar personajele pozitive nu se pot înălța pe căi cinstite, de vreme ce au doar o spoială de educație. Filimon atinge tristul apogeu al declarațiilor involuntar-contradictorii atunci când îl pune pe banul C... să-l angajeze ca grămătic pe proaspăt demisul Gheorghe
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
pe kimono: Deși vreau să fac dragoste cu tine, pe veșmintele tale a răsărit luna". Prințesa preia perifraza ca și cum aceasta ar fi fost cea mai naturală sugestie cu putință și adaugă o notă subtilă de ironie: "Nici nu e de mirare că, de când te aștept în van, luna a răsărit pe veșmintele mele". După cum observăm, limbajul aluziv nu face nici un fel de concesii licențiozității cu care noi, europenii, am fi obișnuiți să ne confruntăm în asemenea ocazii. Am reprodus acest episod
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
verii Ceahlăului scăldat în soare, nu vine și la noi primăvara, cu floricele pe câmpii? Sigur că da, orice existență umană se definește prin acordarea la aceste ritmuri cosmice, evident și banal atunci de ce mă înalț eu într-o neistovită mirare, de ce încep această poveste? Pentru că... atunci când deschizi o carte de bucate românească sau italiană sau franțuzească, nu te aștepți să găsești o prezentare a celor patru anotimpuri, cu fotografii de câmpii cotropite de alb, cu arbori înfloriți care se frâng
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ar fi tulburat somnul bătrânului filosof. Vă întrebați cum am supraviețuit până în prezent, spre a vă încerca răbdarea cu aceste rânduri. Vă atrag atenția că, acum, vă țin de vorbă pentru a vă arăta că mult mai interesant decât această mirare cu caracter general este cazul particular, în speță, cum am supraviețuit călătoriei la Kyoto. După planul lui Reiko, trebuia să ne sculăm în fiecare zi la șase, uneori la cinci, într-o jumătate de oră să părăsim hotelul pentru a
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
la o adică, dobândi virtuți eliberatoare, groaza de a fi înghițit într-o peșteră fără sfârșit, așa cum este imaginat vaginul alb, sau strivit sub sâni imenși, spre deosebire de contururile abia ivite, de veșnice adolescente, ale japonezelor, este paralizantă. Nu este de mirare că Pamela Anderson nu are prea mulți fani în Japonia. Uimirea scriitorului Donald Richie, care, cu vreo patruzeci de ani în urmă, pe parcursul unei călătorii pe așa-numita Mare Interioară a Japoniei, a fost întrebat cu precauții, dar imediat după ce
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
-ți călătorești aripile, Vântule? a întrebat Zeul șoaptelor. Noi am primit plângere din partea tuturor florilor de pe pământ, dar nu știm ce să facem și cum să facem... -Tu ești Zeul șoaptelor, iar tu Zâna florilor! Nu este așa? întrebă cu mirare Vântul. Din câte am auzit pe tărâmurile pe unde am umblat, această situație nu este pentru voi. -Dar pentru cine? întrebă precipitată Zâna florilor. -Am auzit că împotriva tuturor copiilor, care nu cunosc prevederile Almanahului celor șapte ani, unde sunt
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
a culcat și el. În vis s-a întâlnit cu omul lepros, care se chinuia de data asta să urce niște scări. Imediat ce l-a văzut Norocel l-a ajutat și au reușit amândoi să ajungă sus unde era, spre mirarea lui, un loc nespus de frumos, o pajiște plină cu iarbă și copaci, cu multe păsări și iarba plină cu flori într-o gamă variată de culori. După ce umblă într-o scorbură a unui copac, omul lepros scoase de acolo
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
a aruncat un suman. Și așa i-a apărut o cocoașă de toată frumusețea. În mâini a rostuit un toiag noduros și îndoit, apoi și-a continuat drumul printre spini de salcâm și mulți ciulini. Nu mică i-a fost mirarea când a zărit printre ramurile de salcâm vârful unei colibe. A dat ocol unui gard drămuit din vreascuri de carpen și a ajuns în fața unei plase din ramuri de mesteacăn care ținea loc de poartă legată de gard cu o
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
pe ei, dar cu o condiție; tu vei răspunde de ei. -Asta va fi ultima ta problemă, a zis cu nepăsare Buburuza. Până plecăm ar trebui să te ocupi de Trotinel. -Ce să-i fac lui Trotinel? a întrebat cu mirare Căiță. -Să-i dai iarba fiarelor. -Pe aici nu se găsește. -M-am gândit să-i dăm atunci când vom ajunge pe Tărâmul târâtoarelor mai precis la Hârtopul șerpilor pentru că pe acolo vom trece mai întâi, zise Buburuza. -Până atunci trebuie să-l
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Dacă nu ești cu nimeni, cum ai ajuns pe tărâmul meu? Eu sunt Regele șerpilor și cât vezi cu ochii tot este teritoriul meu. -A! Înseamnă că sunt la Hârtopul șerpilor și tu ..... Tu ești Dardailă! Zise Stup cu mare mirare. Deci stau de vorbă cu Marele Dardailă. -Exact. Acum dacă ai aflat cine sunt, spune-mi cum ai ajuns aici? -Așa, de unul singur. Încearcă numai și te convinge, i-a zis Stup după ce a primit îndemnul lui Căiță să
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
câțiva ani am revenit. Spre surprinderea mea, începând cu priporul lui Pusoacă pădurea nu mai exista. Incredibil dar adevărat. În locul pădurii am găsit niște tufe și foarte multe buruieni. Momentul m-a copleșit, încercându-mi diferite sentimente, printre care de mirare, de întrebare, de deznădejde, de tristețe. Dar nu avea cine să mi răspundă la întrebare, din cauza răutății existente pe pământ, a nepăsării față de viitor și în final a inconștienței omului. A doua zi, când am revenit la Onești, cu multă
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
înviează ele, oare sau numai cele înhumate? Lumina electrică sau cea provenită din altă materie, decât ceara de albine, nu atinge ea, măreția lui Dumnezeu? etc. etc. Aveau ierarhii bisericii de pe vremuri, atâta râvnă de supranatural, încât nu e de mirare, că ajunseseră să vadă și să audă lucruri extraordinare, așa după cum citim în Viețile Sfinților. Pentru ei, urmăritori sinceri ale celor spuse de Mântuitor, sufletul era de preț, pe când trupul viu ca și cel mort, nu valora nimic. Credința lor
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
să decurgă, desigur, conform protocolului Curții spaniole, ale cărui reguli și tipicuri erau atât de stricte Încât Îi impuneau dinainte familiei regale tot ce avea de făcut În fiecare moment al zilei, anului și anilor vieții ei. Nu este de mirare, așadar, că vizita neașteptată a ilustrului aspirant la starea de cumnat a fost folosită de monarh ca pretext pentru a Încălca eticheta rigidă a Palatului și a improviza serbări și promenade. Lumea se puse pe treabă și organiză o plimbare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
de harță, trăgea razant În tot ce mișca: Încornorat ești, Cutărică, pân’la coate și poți grebla cu tâmplele, cum văd; ți-s coarnele atâta de bogate, Încât În juru-ți o să faci prăpăd. Și tot așa. Încât nu e de mirare că, deși curajos de felul lui și dibaci În mânuitul spadei, ciufutul poet prefera să-l aibă alături pe un om ca Diego Alatriste când se plimba printre eventuali adversari. Un Cutărică aidoma celui zugrăvit În poem - sau cineva care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]