79,860 matches
-
pot, la rîndul lor, îngroșa rîndurile "celorlalți semnificativi". Faptul nu este lipsit de importanță, în condițiile în care baza socială a partidului comunist, pepiniera personalului socializator, nu depășea înainte de război o mie de persoane. Structura de verosimilitate - pauperă, dar cu misiunea de a crea o lume cu caracter singular - recurge la diferite strategii pentru a spori și a se impune. Dacă în manieră clasică, individul supus resocializării este luat din lume și izolat într-o structură de verosimilitate (mînăstire, cazarmă etc.
Scriitorul, personajul și socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16328_a_17653]
-
Ion Bănuță) concediat imediat. Dar dincolo de acest accident regretabil, care avertiza asupra inconsecvenței liberalizării, înfăptuirile editorial-culturale, au fost, atunci, remarcabile și de durată. În decembrie 1969 sistemul editorial s-a reorganizat și s-a întemeiat Editura Minerva, ca editură cu misiunea de a publica în ediții și studii, literatura română clasică și folclorul. Conducători ai editurii erau doi cărturari, regretatul Aurel Martin și dl Teodor Vârgolici. Aici, chiar de la început, am devenit șeful redacției de istorie literară și folcloristică, (adus fiind
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
vechi scheme, la care a recurs între alții la vremea ei și Agatha Cristie, crima nu are doar un singur făptaș. Cititorii germani se vor mai întîlni cu Charlotte Valentin - ale cărei calități de detectiv o recomandă din plin unor misiuni viitoare în diverse ambasade germane din străinătate. Se spune că următorul popas pe care Charlotte îl face va fi Djakarta... R.B.: Stimate Domnule Thomas Prinz, sunteți din nou prezent pe piața germană de carte cu al doilea dvs. roman polițist
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
care ați dotat-o, Charlotte Valentin poate să se angajeze și în deslușirea altor cazuri, în romane viitoare? T.P.: Cu siguranță. Ea își va continua vocația de detectiv. Ea va păși pe urmele mele. În 1997, după ce mi-am încheiat misiunea în România, am fost detașat la Ambasada Germană din Indonezia, în Djakarta, unde am lucrat vreme de trei ani. Am convenit cu editorul meu ca acțiunea următorului roman, avînd-o ca eroină principală tot pe Charlotte Valentin, să se petreacă la
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
la Paris. Acum a frecventat marile cafenele literare "Closerie des lilas" și "Vachette". Își ia ambele licențe în 1914, 1915, reîntorcîndu-se în țară, fără a evita, din august 1916, războiul, la care a participat ca ofițer de legătură pe lîngă Misiunea franceză, scăpînd, ca prin minune, de două ori, de la moarte. Poezie a început să scrie încă licean fiind. Și s-a întîmplat ca, în 1911, cîteva poezii ale sale, încredințate flirtului său de atunci, o domnișoară Rosetti, nepoata lui Maiorescu
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
ar fi vrut în depărtări s-arate/ O clipă încă drumul care pierea pe mări". Și tot așa pe întregul traiect al volumului care aduna creația primei sale vîrste lirice. D-na Cornelia Pillat și-a asumat, încă în 1983, misiunea care îi fusese încredințată de marele poet fiului său Dinu, bun, stimat coleg de breaslă cu generația noastră. Misiunea pe care și-a asumat-o d-na Cornelia Pillat, în locul soțului ei decedat înainte de vreme, de a-i edita opera
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
întregul traiect al volumului care aduna creația primei sale vîrste lirice. D-na Cornelia Pillat și-a asumat, încă în 1983, misiunea care îi fusese încredințată de marele poet fiului său Dinu, bun, stimat coleg de breaslă cu generația noastră. Misiunea pe care și-a asumat-o d-na Cornelia Pillat, în locul soțului ei decedat înainte de vreme, de a-i edita opera socrului ei a înfăptuit-o cu devoțiune, cu dragoste și oarecare știință a meșteșugului de istoric literar. Cel dintîi
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
l-a respirat. Becoming What One Is nu e deloc obișnuita carte de memorii, și prin "obișnuită" vreau să spun narcisistă, auto-justificatorie, angajată în patosul propriei interiorități. Warren nu e încîntat de spectacolul propriului sine, ci mai curînd intimidat de misiunea pe care și-a asumat-o: aceea de a reconstitui un traseu personal în cea mai rațională manieră posibilă, omițînd tocmai momentele de suspense, răspîntiile, dilemele, aparentele erori sau alunecări din logica unei identități în formare, încă nesigură de proiectul
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
București - cântat de o orchestră bine instruită, vădit antrenată de un scop artistic însemnat și de un cor al cărui dirijor, Dan Mihai Goia, a lucrat remarcabil amănuntul și strategiile întregului - a fost înainte de toate un boom afectiv. Reușită a misiunii verdiene: imagini plastice decupate în spațiul sonor ca acte ale unei tragedii. Un derapaj al basului sau al sopranei, o paloare a vocii de alto, timbritatea inegală a tenorului... răstoarnă cîteva fire de pai carul cu fîn? Ce este sigur
Centenar Giuseppe Verdi: Lumina de peste timp by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16413_a_17738]
-
ca el. După înfrîngerea rebeliunii, îl consideră pe Antonescu un dezonorat pentru că a învins cu ajutorul armatei germane. În situația dată, reflectează de Weck la 5 februarie 1941, "sarcina mea devine din ce în ce mai dificilă. peste puțin timp, ea își va pierde obiectul misiunii, căci activitatea diplomatică nu poate fi exercitată normal decît într-o țară liberă. Voi continua să mă bat pînă în ultimul moment. Trebuie să lupt atît contra dezordinii și a crasei neglijențe a administrației românești, cît mai ales contra nemților
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
cu mai bine de un an în urmă. Însă, dimensiunea acestei sălbăticii primitive este revelată de faptul că în rîndul șefilor legionari se găsesc preoți și seminariști!" Dar, în noile condiții politice date, cum se angajase, își vedea de rosturile misiunii sale diplomatice, făcînd, mereu, mult bine. La 24 septembrie 1941 iată o însemnare despre Iuliu Maniu: "Ieri l-am văzut pe Maniu. Este un om curajos însă fără geniu... Bietul Maniu se simte izolat de lumea exterioară și a vrut
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
câteva cuvinte..." ale lui C. Vremuleț aflăm că ar fi vorba de satul ialomițean, ceea ce nu exclude posibilitatea ca aceste peisaje și personaje să fie localizate prin Grecia, Albania, sudul Italiei, Bulgariei, mai precis într-o Balcanie ideală. Nu este misiune ușoară să scrii despre țăranul român după Galaction, Marin Preda, N. Velea, Ștefan Bănulescu, și mai ales despre condiția lui materială și spirituală desfigurată ireversibil de tăvălugul comunist. După unele detalii (cozi la alimente, CAP-uri, valoarea banilor) deducem că
Povestiri din zona gri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16428_a_17753]
-
în citadela propriului sine și loialitatea, deschiderea față de ceilalți. O tensiune care face din fiecare dintre membrii acestei grupări potențiale personaje de roman. Dar și o tensiune fertilă ca temă de reflecție, de problematizare, ca mod de a înțelege însăși misiunea intelectualului în societatea civilă. Lionel Trilling a murit în 1975 cu reputația de a fi fost poate cel mai important critic literar american al secolului. A lăsat în urmă cîteva cărți fundamentale, între care Beyond Culture și The Liberal Imagination
Un intelectual new-yorkez by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16440_a_17765]
-
care era vorba mai sus, își propune să descrie un "tip național", specific a ceea ce dînsul va numi cîțiva ani mai tîrziu,- spre exasperarea lui Eminescu,- Halb-Asien, "Semiasia", ținutul aflat la marginea civilizației europene, populat de nații unde după dînsul misiunea civilizatoare a Occidentului, de fapt a germanilor, s-ar afla abia la început. Dincolo de stîngăciile debutantului într-ale scrisului, Franzos ilustrează însă la modul cel mai eclatant degradarea și trivializarea esteticii clasice în faza epigonică a realismului minor de după jumătatea
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
sălbaticul cel nobil", inclusiv pentru năzuința lui spre libertate, pe care o însoțește cu o strașnică critică la adresa "barbariei", a moravurilor încă foarte crude, a misticismului și a lenii, eradicabile toate printr-o pedagogie optimistă, de asumat, după el, prin misiunea "civilizatoare" a germanilor în Halb-Asien. În imaginea emblematică a "serbării culturale" din Cernăuții anilor 1875, cu parada dansantă a naționalităților din Bucovina etalîndu-și, îmblînzite, o "diferență" cel mult folclorică și, în plus, o zgomotoasă bucurie la aniversarea anexării provinciei la
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
privește, nu văd deloc deosebirea între vîrstă universală și aceea politică a angajării. Angajamentul intelectualului n-a fost vreodată abstract. Michel Winock atrage atenția asupra faptului că angajamentul intelectualului nu e totul: "de la intelectual se așteaptă de asemenea îndeplinirea unei misiuni de ghid, de călăuzitor" pe care "mării intelectuali ai secolului XIX și-au asumat-o", dar urmașii lor nu. Din nou, mi se pare că schimbarea e mai curînd iluzorie. Europa n-a dus lipsa de profeți nici în secolul
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
fie 2 Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Cu privire la Sfinții Părinți, în Telegraful Român, anul 140, Sibiu, 1 și 15 decembrie, nr. 45-48, 1992, p. 4. 3 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. I, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1984, p. 34. 4 Eusebiu, Istoria bisericească, Cartea a V -a, 4, 2, Traducere, studiu, note și comentarii de Pr. Prof. T. Bodogae, în Col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 13, Editura Institutului Biblic și
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Bisericii Ortodoxe Române, București, 1984, p. 34. 4 Eusebiu, Istoria bisericească, Cartea a V -a, 4, 2, Traducere, studiu, note și comentarii de Pr. Prof. T. Bodogae, în Col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 13, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1987, p. 193. 5 Ibidem, Cartea a VII -a, 7, 4, pp. 274-275. 2 persoane care n-au fost episcopi. Așa bunăoară Vasile, arhiepiscopul Cezareii (330-379), se va referi la episcopii întruniți la sinodul din
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
1927, p. 3; ș.a.m.d. 10 Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, art. cit., p. 4. 11 Arhid. Prof. Univ. Dr. Constantin Voicu și Preot Conf. Univ. Dr. Nicu Dumitrașcu, Patrologie Manual pentru Seminariile teologice, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2004, p. 16. 12 Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, art. cit., p. 4. 4 Ținând seama de calitățile pe care trebuie să le îndeplinească un Părinte bisericesc, Sfinții Apostoli pot fi considerați ca cei dintâi
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Bălți, 1940, p. 3. 27 Mansi, VI, 959, C, apud arhim. Benedict Ghiuș, op. cit., p. 3. 28 Teodoret Episcopul Cirului, Istoria Bisericească, traducere Pr. Prof. Vasile Sibiescu, în Col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 44, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1995, p. 109. 8 Sfântul Chiril al Alexandriei notează că în lupta sa contra nestorianismului, el urmează ideile Sfinților Părinți, îndeosebi acelora ale Sfântului Atanasie 29. Sinoadele ecumenice și locale au creat pe marii Părinți
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
marii dascăli, aceia care au ilustrat opera de predare a învățăturii creștine 34. Autorii patristici nu voiau să treacă drept literați sau simpli scriitori teologi. Ei se simțeau reprezentanți ai adevărului divin, purtători ai acestuia în folosul comunităților creștine, având misiunea să-l propovăduiască întregii lumi. Orgoliul retorilor și al savanților nu îi atrage, ba chiar e respins cu hotărâre. Ei se consideră învățători legitimi ai Bisericii, filosofi creștini, comentatori competenți și luminați ai Bibliei, care cuprinde revelația mântuitoare a lui
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
genuină, explicând-o corect celor ce au îmbrățișat-o45. Unii din Sfinții Părinți și scriitori bisericești au fost martiri, ca Sfântul Policarp, Sfântul Ignatie Teoforul, Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Sfântul Ciprian, Pamfil, Origen etc., pecetluind cu moartea lor viața și misiunea Bisericii, după pilda marelui martir Iisus Hristos. Moartea lor martirică subliniază sensul și valoarea operelor lor scrise. Alți autori patristici au fost și ierarhi sau membri ai clerului obișnuit și, în această calitate, s-au manifestat ca organizatori de biserici
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
dragostei, Părinții au câștigat progresiv, prin stăruință, majoritatea populațiilor așa de variate ale Imperiului Roman, inclusiv o bună parte din barbarii de la hotare: goți, huni, gepizi etc., pe care de fapt, credința și viața creștină i-a civilizat. În interior, misiunea se îndreaptă a e predicatorială și scrisă de înalt nivel, care exercită și astăzi o deosebită atracție 47. Părinții, uneori luptători din fire, într-o continuă emulație admirabilă cu ei înșiși, împintenind râvna celor buni spre o epectază a binelui
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
care exercită și astăzi o deosebită atracție 47. Părinții, uneori luptători din fire, într-o continuă emulație admirabilă cu ei înșiși, împintenind râvna celor buni spre o epectază a binelui, deveneau mari luptători în numele frumosului, adevărului, binelui și dreptății prin misiunea lor care era aceea de a determina lumea la biruirea răului, la o operă de purificare și 46 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. I..., pp. 12-13. 47 Ibidem, p. 22. 13 de armonie prin rațiune și inimă
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
10. 56 Pr.Prof.Dr. Ioan G. Coman, P 57 Pierre de Labriolle, La réaction paienne, Étude sur la polémique antichrètienne du Ier au Vie siècle, Paris, 1934, p. 424. 58 Pr.Prof.Dr. Ioan G. Coman, Probleme de filosofi Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1995, p. 17. 59 P. Petit, Les étudiants de Libanios, Paris, 1956, p. 206. 60 Sozomen, Church Histories, VIII, 11 in A Select Library of Nicene and Post-Nicene Fathers of the Christian Church, Second Series
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]