2,504 matches
-
divinități, procesele nu sînt În mod necesar opuse, ci sînt uneori analoage. Divinități personificate care ipostaziază, la un moment dat, forțe abstracte (de exemplu, În religiile timpurii ale romanilor și sumerienilor) pot cunoaște ulterior o raționalizare, fiind scoase din cadrul lor mitologic și transformate În alt fel de ipostaze (de exemplu, zeii din Homer și Hesiod ajunși pe mîna lui Plotin /5.1.7 28-45; 3.5.2/). Iar aceste ipostaze filozofice pot fi, la rîndul lor, Întrupate, cum s-a Întîmplat
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
numit Hebdomadă. Mama lui, Sophia, exilată În cel de-al optulea cer, sub limita Pleromei, acționează constant prin intermediul lui, iar În consecință lumea de aici este imaginea eonilor transcendenți. Dincolo de speculațiile numerologice ale lui Marcu valentinianul 48 descoperim același scenariu mitologic: Demiurgul, ignorînd planul creației care Îi este transmis fără știrea lui de către mama sa, Sophia, se folosește de cele patru elemente aristotelice și de cele patru Însușiri care sînt pentru lumea de aici ceea ce Ogdoada este În sînul Pleromei. În
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
trata exhaustiv, cîteva dintre episoadele cele mai pregnante ale exegezei biblice inverse În nihilismul romantic, pentru a trece apoi la dezbaterea modernă asupra gnozei. 2. Tradiția postmiltoniană Cu Paradisul pierdut (1667), John Milton (1608-1674) a inaugurat o tradiție a narațiunilor mitologice În marginea Bibliei care va fi continuată de William Blake (1757-1827) și, la Începutul secolului al XIX-lea, de romanticii englezi. Nonconformist În viața socială și În vederile sale religioase, care au fost făcute publice abia la o sută cincizeci
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Eva, ei păcătuiesc În buna tradiție augustiniană, dintr-un liber arbitru care nu este, totuși, definit În termeni sexuali, pînă și În rîndul Îngerilor Împlinirea sexuală fiind un eveniment dezirabil. Ar fi imposibil să Întreprindem aici o analiză a narațiunilor mitologice create de William Blake sub influența platonismului lui Thomas Taylor, a experienței vizionare a lui Swedenborg și a filozofiei lui George Berkeley. Prima Carte a lui Urizen (1794) scrisă de Blake este o parafrază liberă a Genezei, combinată cu reminiscențe
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
rol simbolic se precizează prin intermediul unei ecuații complexe a puterii, un loc geometric al unor tensiuni și acomodări Între mitologie, ideologie și diferite discursuri și episteme care sunt absorbite și modelate. Voi lua În considerare trei niveluri: unul factual, unul mitologic și unul simbolic. - Am pornit de la următoarea premisă: există un substrat mitologic al vulgatei cultural-istorice naționale accesibile lui Ceaușescu În perioada Învățământului din clasele primare, ale cărui linii de forță Îi influențează deciziile și-l ajută să-și construiască propriul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
geometric al unor tensiuni și acomodări Între mitologie, ideologie și diferite discursuri și episteme care sunt absorbite și modelate. Voi lua În considerare trei niveluri: unul factual, unul mitologic și unul simbolic. - Am pornit de la următoarea premisă: există un substrat mitologic al vulgatei cultural-istorice naționale accesibile lui Ceaușescu În perioada Învățământului din clasele primare, ale cărui linii de forță Îi influențează deciziile și-l ajută să-și construiască propriul panteon cultural-istoric, pornind de la evenimente precum Războiul de Independență din 1877, Răscoala
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Arhitect al Păcii” - În care face aluzie și la rolul jucat de Ceaușescu după evenimentele dramatice din 4 martie 1977 - din volumul omagial din 1979, primul volum de acest fel după cutremurul din 4 martie 1977, Eugen Barbu sesizează substanța mitologică a comportamentului fondator al lui Ceaușescu. Scriitorul - parte ca elogiu, parte ca demers hermeneutic - face trimitere la baladă 9. „Legenda” a suscitat și un studiu de maximă acribie din perspectiva istoriei religiilor al lui Mircea Eliade În De la Zalmoxis la
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
să Înceapă cu el, de aici și delimitarea unui timp aureolar, timpul În care Ceaușescu guvernează/domnește. „Epoca de aur, epoca pe care cu Îndreptățită mândrie o numim epoca Nicolae Ceaușescu”, este o altă vârstă de aur, aflată - contrar contextului mitologic original 13 - nu Într-un trecut Îndepărtat, ci În prezentul continuu al paradisului socialist. II. Există două dimensiuni esențiale ale rolului simbolic jucat de Ceaușescu și care apar pregnant În producțiile encomiastice: 1) cea eroic-revoluționară și cea de arhitect/ctitor
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
-ul precizează rolul fondator al ctitorului care vizează o destinație religioasă ori una laică, destinații precizate atât În sensul vechi al termenului, cât și În cel nou15. În seria de eroi În descendența cărora se plasează Ceaușescu preluându-le competențele mitologice 16 se află și ștefan cel Mare, care cumulează practic două funcții simbolice, cea de conducător invincibil și cea de constructor-ctitor. Victoriile sale, transmite vulgata istoriografică naționalistă, au ca expresie simbolică, arhitectonică ctitoriile, mănăstirile 17. Orice proiect (sau construcție În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
2); copilărie (2); cunoscut (2); desene animate (2); deștept (2); divin (2); ecou (2); el (2); erou (2); exemplu (2); fals (2); fantastic (2); filme (2); frate (2); Harap-Alb (2); Heracle (2); laș (2); laudă (2); lider (2); luptă (2); mitologic (2); neam (2); prinț (2); rege (2); respect (2); român (2); sabie (2); Spartacus (2); statuie (2); super (2); supraviețuitor (2); teatru (2); tiran (2); unic (2); viteaz (2); voinic (2); acțiuni; actor; adevăr; admirabil; ajută; ajutător; altruist; an; ani
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în anii ’70, artista desfășoară sculpturi-performanțe precum „Le Baiser de l’artist” (inspirată de iconografia barocăă sau „Sainte Orlan”, din 1990 începe operațiile-performances „La Ré-Incarnation de Sainte Orlan”, apropriindu-și imaginile religioase ale madonei și sfinților, în timp ce recurge și la imaginarul mitologic și la istoria artei. Artista apelează la tehnlogia computerului pentru a-și sintetiza propriul chip într-un model care mixează șapte iconuri de frumusețe feminină, create de artiști de-a lungul istoriei artei. De pildă, în 1993, își efectuează a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
al artei. Performările sale constau în transmiterea video a operațiilor chirurgicale, în lectura unor texte simbolice și în dialogul cu privitorii, dar și în expunerea imaginilor generate pe computer ale propriului chip prin hibridare cu augmentările pe filieră artistică și mitologică. Artista din Franța încearcă astfel să dovedească că idealul ține de practica imaginii corpului, nu de corpul în sine. Pe de o parte, aceste reconfigurări faciale ilustrează modelul baudrillardian al imaginii-simulacru, chipul artistei fiind o imagine a unei imagini, din moment ce
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
vizualizare posibil. Totuși, acest înțeles simulacral trebuie depășit întrucât Orlan își reconstruiește corpul în cel mai fizic sens cu putință, fără a rămâne la nivelul hiperrealității imateriale. Spre deosebire de sculpturile-performanțe din „Reîncarnarea Sfintei Orlan” care mixează imaginea Sfintei Maria cu reprezentările mitologice ale amazoanelor, evenimentele artistice chirurgicale apelează la carnea corporală în vederea transformării ei în materie de modelat și în mediu de transmitere a ideilor și imaginilor estetice și sociale. Suportând deopotrivă accepții de artă și antiartă, de postmodernism și avangardism, „arta
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și a fost practicat de vânători pentru "a împăca sufletul animalului doborât sau pentru înmulțirea vânatului." 123 Prin mișcări ritmice ale corpului, picioarelor, brațelor și capului, omul primitiv își exprima sentimentele. Dansurile rituale au fost clasificate, după structură, în dansuri mitologice care sunt reconstituiri ale "marilor acte arhetipale, în scopul menținerii continuității lumii și vieții" și dansuri magice care "programează ritual actele vitale ale omului în raport cu mediul, cu fenomenele însoțitoare, cu existența socială și cu lupta pentru existență." 124 Recuperarea ontologică
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
moartă, e apa morților".134 Dihotomia apa Sâmbetei / apa Duminicii amintește de antinomiile universale iad / rai, sacru / profan: "alături de apa sâmbetei (s. n. ), care se varsă în iad, apa duminicii (s. n. ) se varsă în rai".135 Apa sâmbetei este un element mitologic cu statut bine definit, apa Duminicii fiind elementul opozant: "Deosebită este apa Sâmbetei pe care se află Blajinii, ea nu poate fi trecută de femei. Fierbe toată săptămâna, în afară de sâmbătă, de când Iisus a fost urmărit de evrei. Ea înconjoară pământul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se făceau și pentru întârzierea venirii frigului, dar și ca să se încălzească morții deoarece, de Sfântul Dumitru se ținea și o sărbătoare a Moșilor când se făcea pomană de sufletul morților.440 O dată cu venirea iernii, focul este venerat ca ființă mitologică care sălășluiește în vatra casei și care povestește sau mijlocește norocul pentru anul care va veni. Astfel, în ajunul Crăciunului, femeile pun o piatră în cuptor pe care o iau abia în noaptea de Bobotează, zicând: "Cum dorm toți oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
îngroparea" sau prin "scalda" lui Moș Crăciun, începutul de an fiind patronat de o divinitate mitică, renăscută sau purificată. Răscumpărarea vârstei originare are loc în urma ritualului de abolire a timpului profan și de propovăduire a timpului sacru. Cele două scheme mitologice "scalda" și "îngroparea" Crăciunului fac posibilă refacerea legăturilor primordiale, cu Centrul Universului. Scalda Crăciunului, în fântâna mitică a Apelor primordiale, regenerează fața Lumii, prin punerea în comuniune cu forțele creației. 89 "Îngroparea" ritualică a Crăciunului este, de fapt, sacrificiul simbolic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se clătește, / Bate vântul s-abura, / El atunci că se scula / Și din gură-așa zicea: / Sculați-vă slugile, / Să măture curțile / Cu poalele supniță, / Cu vârful cosițelor. / La mulți ani cu sănătate, / Că-i mai bună decât toate!"125 Paradigma mitologică a colindelor este construită pe baza nuntirii dintre pământ și cer, legătură consfințită de prezența astrelor; în unele colinde, apar și ipostaze feminine ale soarelui care mijlocesc comuniunea dintre sacru și profan: "Sora Soarelui / Că așa zicea, / Că ea e
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Lumea o-ncălzește, / Că de n-ar sori, / Lumea n-ar mai fi. / Sora Vântului, / Ea așa zicea / Că ea e mai mare, / Că-i frate-său Soare, / Că de n-ar bori, / Oamenii-ar muri..."126 O altă prezență mitologică feminină a soarelui este Floarea Soarelui, aflată, de cele mai multe ori, în conflict inițiatic cu alte flori, cu floarea crinului sau cu floarea trandafirului, dar asumându-și, în cele din urmă, rolul de judecător: "Sculați, sculați, boieri mari, / Că vă vin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
an, / Ci de trei ani crescut, / A supt lapte de la mânză, / De la mânză cârlănioară, / De la mânză noatenioară..."148 Animalul-totem, ca reprezentare solară, vânat sau ucis, pentru a face loc unei noi lumi, este înlocuit, în unele colinde, de o ființă mitologică stranie, denumită "Sivo-Ilo" / Vasileo-Ilo, judecată de patronii spirituali ai celor 12 zile a-temporale, bătrânul Crăciun și Sfântul Ioan: "Sus în dalbe mănăstiri / Șede bunul Dumnezeu, / Șede bătrânul Crăciun, / Șede Ion-Sânt-Ion, / Șed toți sfinții de-a rândul / Și-mi judecă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
accepțiuni diferite în mentalitatea populară, există și personaje, considerate sacre, în credința arhaică: Rusaliile -zânele rele care-i pocesc pe oameni, Joimărițele persoane feminine fantastice care pedepsesc fetele și femeile care nu și-au tors cânepa până la Joimari, Sântoaderul reprezentare mitologică hipomorfă care pedepsește fetele care se strâng în șezători sau ies pe ulițele satului în serile din săptămâna denumită "Caii lui Sântoader. În afară de aceste reprezentări mitologice, omul tradițional a sacralizat și zilele săptămânii Sfânta Duminică Sfânta Luni, Sfânta Miercuri, Sfânta
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pedepsesc fetele și femeile care nu și-au tors cânepa până la Joimari, Sântoaderul reprezentare mitologică hipomorfă care pedepsește fetele care se strâng în șezători sau ies pe ulițele satului în serile din săptămâna denumită "Caii lui Sântoader. În afară de aceste reprezentări mitologice, omul tradițional a sacralizat și zilele săptămânii Sfânta Duminică Sfânta Luni, Sfânta Miercuri, Sfânta Joi, Sfânta Vineri ( marțea și sâmbăta erau dedicate morților) sau lunile anului Mărțișor, Prier, Brumar etc. Calendarul popular este dual, forțele benefice și puterile malefice sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în credința populară, și de implantarea ritualică a șase însemne funerare pe mormânt: țărușul apotropaic, sulița, săgeata bradului sau bradul, ca arbore psihopomp, stâlpul, simplu sau împodobit cu pasărea sufletului, crucea, ca însemn solar al mortului, și troița, ca însemn mitologic al credinței mortului.237 În satul tradițional, există două forme complementare de reprezentare a sufletului mortului, pasărea-sufletului și sufletul-pasăre: "pasărea sufletului nu este o imagine plastică a mortului, ci dublul natural al sufletului mortului pe lumea aceasta, iar sufletul-pasăre este
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este "izvorul înțelepciunii, întrevede viitorul" care deschide calea spre realitățile transcendente.341 b. Imaginea spațiu-timp În mitologia românească, șarpele se înfățișează în trei ipostaze mitice: șarpe propriu-zis, balaur, zmeu: "între aceste trei ipostaze există o filiație mitică și o transsimbolizare mitologică de ordin ontologic."342 Preexistent, ca "element fluent al apelor primordiale", șarpele este prezent în ornamentica populară, sub forma unei linii ondulate sau în zigzag, numită "dinți de lup" sau "dinți de ferăstrău". Considerat "animal cosmic prin excelență", plămădit, aidoma
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Țara Dornelor, Editura AXA, Botoșani, 2003. MUNTEAN, George Muntean, Folclor din Suceava, cules de George Muntean de la Varvara Muntean, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, Suceava, 1959. NICULIȚĂ-VORONCA, Elena, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol I, II. Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum I.O., București, 1998. PAMFILE, Tudor, Mitologie românească, Ediție îngrijită, cu studiu introductiv și notă asupra ediției de Mihai Alexandru Canciovici, Editura ALL, București, 1997. PAMFILE, Tudor, Sărbătorile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]