14,651 matches
-
Popa: Antologea, Atintis, Brepurgel, Bubencu, Buibăr, Buzduc, Căcuciu, Cotfase, Delabuda, Gîndut, Hătcărău etc., dar și în personaje că Ghideon Ghinolea, Aneofita (Petre Sălcudeanu); Nicanor, Dealatul, Fără (D.R.Popescu). În categoria numelor simbolice mi se par a se distinge mai ales modă mai conformist-oficială a mîțului Manole (Manole Crudu, Manole Suru) și cea cu intenții mai mult sau mai putin subversive a simbolismului religios. După obsedantul deceniu, un număr semnificativ de personaje masculine din proza românească poartă numele evangheliștilor: eroul-martor și/sau
Mode onomastice în literatură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18118_a_19443]
-
cultivator al excesului, al unui barochism moral hiperbolizant, al unor fervori revendicative ce sparg necruțător tiparele, în virtutea unui clocot vulcanic al sufletului de "obidit", se arătă ofuscat de peisajul sufletului slav. Se comportă aidoma unui japonez sau negru, ce respectă modă învesmîntării occidentale cu mai multă scrupulozitate decît un occidental: Adevărul este că între europeni și ruși e o diferență că de la ied la hipopotam. E o lume de stupefacții și gigantisme. Dacă mintea noastră merge la dreapta, mintea rusească o
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
de exprimare, ăn condițiile cenzurii, cât și, probabil, cultura filosofica și literară. M-am străduit ani buni după aceea să-mi explic aversiunea față de istoricism. Mi-am intitulat eseul din 1968 Metamorfozele poeziei, nu numai fiindcă metamorfoza era mai la modă decât istoria, dar și fiindcă nu descopeream an mine nici o chemare față de o abordare a literaturii care avea, de această eram conștient, două neajunsuri principale. Primul constă an caracterul determinist al evenimentelor, de care eram cu atat mai puțin sigur
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
critici dinainte scriseseră câte una, nu numai Iorga, dar și Lovinescu și Călinescu. Nu vreau să vorbesc an numele tuturor, dar oare de ce atâția dintre criticii merituoși ai generațiilor postbelice au publicat panorame sau metamorfoze și nu istorii literare? Dincolo de mode și timp, explicația stă cu certitudine ăntr-o rezervă de natură morală față de fatală ideologizare a oricărei tratări istorice a literaturii. Un argument an plus, ăn ce mă privește, al constituie rezervă pe care am nutrit-o an toți acei ani
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
Piano, Carrington și Wonderland) care beneficiază de muzică lui Michael Nyman - un important și prolific compozitor englez contemporan (concerte, piese de cameră, muzică de film, de operă, dar și muzica pentru jocuri de computer, spoturi publicitare, prezentări de colecții de modă). Nyman - a fost, de altfel, prezent la sfârșitul lunii septembrie la București și la Timișoara, unde a sustinut mai multe concerte subsumate Festivalului British Days. an ceea ce privește selecția de filme prezentate anul acesta, ea nu a mai urmărit - ca
Toamnă cinefilă by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17433_a_18758]
-
un punct invizibil. Este o întoarcere din drum, revenirea acasă în întunerecul eului. Timiditatea este o încercare sinceră lipsită de curajul riscului. Fizionomia ei exprimă intensă simpatie a lumii încremenita în pragul ei, fără ochi ca s-o privească. Designerul modei încearcă să modifice fizionomiile în fiecare sezon. Nu numai îmbrăcămintea ci și fizionomia umană în întregime. Creația modei exprimă acest imens efort de gandire care forțează căile naturale ale fanteziei și le poartă pe un drum comun de înnoire. Drumul
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
lipsită de curajul riscului. Fizionomia ei exprimă intensă simpatie a lumii încremenita în pragul ei, fără ochi ca s-o privească. Designerul modei încearcă să modifice fizionomiile în fiecare sezon. Nu numai îmbrăcămintea ci și fizionomia umană în întregime. Creația modei exprimă acest imens efort de gandire care forțează căile naturale ale fanteziei și le poartă pe un drum comun de înnoire. Drumul este al tuturor deopotrivă însă fiecare în parte are satisfacția schimbării. Frecvență mare a înnoirii întărește iluzia că
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
naturale ale fanteziei și le poartă pe un drum comun de înnoire. Drumul este al tuturor deopotrivă însă fiecare în parte are satisfacția schimbării. Frecvență mare a înnoirii întărește iluzia că ea s-a petrecut într-adevăr. Răsfoind revistele de modă vechi, sau picturi de epocă încerci o stranie senzație de familiaritate în atmosferă vremilor apuse căci bizareria vestimentației nu poate ascunde fizionomia umană cunoscută care se ascunde în spatele ei. Tipurile umane sunt de fapt aceleași, cunoscute de mult și ne
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
în plină continuitate inevitabilă. Voința de schimbare, evaziune din condiția existențiala impusă nu are o reală împlinire. Ea apare că un curent de suprafață care nu tulbură apele în adîncimea lor. ...Și atunci apare o nouă soluție. Modelul prezentator de modă este înlocuit de "vedeta". Mască vestimentară, machiajul, coafura, încălțămintea, accesoriile, bijuteriile, decorul plastic și cel muzical, toate mijloacele folosite pentru a înzestra modelul cu o nouă fizionomie, s-au dovedit până la urmă prea fragile pentru a rezista timpului. Toate împreună
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
fragile pentru a rezista timpului. Toate împreună alcătuiesc doar o mască destinată unui moment. Dar "vedeta" poate oferi măștii pasive elementul de umanitate care ar putea-o reanima. "Vedeta" modernă compune o fizionomie modelata uman pe care se aplică mască modei actuale. Vedeta are privilegiul și aptitudinea de a compune acea dorită expresie a frumuseții, nobleței, curajului etc. în fața oglinzii exterioare, dar și în oglindă interioară a fanteziei. Ea fixează această ipostază într-un reflex fizionomic repetabil, într-o adevărată mască
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
iluzoriu o realitate umană palpabila, de fapt o incarnare a propriei fizionomii la care visase. El renunța pentru un timp să întrupeze idealul prin propriile forțe. Idealul se află de față în carne și oase îmbrăcat și împodobit după ultima modă. Fizonomia vedetei devine o imagine interiorizata cu ușurință pentru că ea este familiară, pozitivă, prietenoasă. Ea are o însușire rară, - aceea de a răspunde afirmativ dorințelor tale întrupându-le imediat în concretul imaginii. Ea devine un interlocutor care nu ți se
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
simplu cum arata alte locuri, dar nu o curiozitate reductiva și asimilatoare, ci una sinceră, ca atare sursă inepuizabila de bucurii și minunări. Oricât de mult i-ar displăcea lui Iso Camartin cuvântul "identitate", pe care al consideră prea la modă, și prin urmare cumva pretențios, acest volum are an centru tema identității. Identitatea ănteleasă nu că suma de predispoziții naturale, ci mai curând construct migălos, selecție conștientă atât a elementelor unei istorii sau tradiții reale, cât și ale uneia imaginare
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
și utilitar, jucând an continuare un rol important an procesul lansării cărților și al promovării lor ulterioare" (Ștefan Stoenescu), Irina Grigorescu-Pană este de părere că marginalizarea ei an favoarea criticii an "alb și negru", cu suport ideologic, reprezintă o periculoasă "modă a comodității intelectuale". Dezbaterea cu adevarat vie de idei din această carte nu poate fi decât sugerată aici. Toți cei prezenți se cunosc ăntre ei, se citează, se invocă - intrarea an scenă a lui Terry Eagleton, de exemplu, este "pregătită
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]
-
apartament pentru cei trei copii, si Ion, după ce a absolvit cursul inferior al liceului Sf. Sava din București, devine elevul celebrului liceu parizian "Henri IV". Parisul al zăpăcește la ănceput. Dar se acomodează destul de repede, ămbrăcat, cum era, după ultima modă. Studiau el, sora să Pia și fratele său Nicolae, cu profesori an particular pentru a putea face față rigorilor ilustrului liceu parizian. Aveau parte, și aici, de excursii, cum a fost cea din 1906, la Wiesbaden cu unchii Ionel și
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
chiar ("imitația la Români" - uneori sí benefică), unii, din ămprejurimi, au șterpelit sí ei câte un brăduț, de la munte, care s-a prins (fără să-i egaleze, ansa, pe "ănaintasi", ba chiar, din păcate, li s-au retezat, după o modă locală, până spre vârf, crengile, rămânând ca niște scobitori, cu pete ulceroase pe trunchiurile măcelărite). Și - să ajungem la ziua de azi a baladei (dar sunt baladele timpurilor noastre, ale "tranziției", ale "reformei" sângeroase a comportamentelor românești, ăn care - spre
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
cea dinții constatare sigură este aceea că între ei nu există, practic, nici o legătură. Sau există doar acele legături care se referă exclusiv la probleme foarte generale, cum ar fi faptul că toți sînt artiști români, că fac parte, groso modo, din aceeași generație sau, restrîngînd sfera de referință, ca participa toți la aceeasi expoziție organizată la Bremgarten. Dar și acest fapt pare, pînă la urmă, mai mult consecință unei întîmplări decît expresia necesară a unor preocupări comune. Pentru că, în fond
Singurătatea artistului si stilistica solidaritătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17557_a_18882]
-
prin intermediul caracteristicilor ei, motivele care o fac atît de populară. Am în vedere toate categoriile de melodrama, de la cea literară la telenovelele care fac deliciul milioanelor de fani t.v. E vorba de un fenomen social, nu de o simplă modă. Întrebarea este ce anume asigura succesul imens al acestei adevărate industrii, mondializata înaintea altora, pe care toată lumea o cunoaște, dar puțini au analizat-o. La mijloc este, cred, o confuzie de planuri: melodrama nu conteaza pe artistic, ci pe sentimental
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
ordinea care ar exista la noi în țară dacă, prin negocieri atent supravegheate de poliție bandele de tot soiul și-ar împărți cu strictețe aria de operații, încît să nu se mai deranjeze unele pe altele. Ca o poliție de modă veche ar fi folosit acest prilej pentru a dovedi amatorilor de războaie urbane de ce trebuie să le iasă din cap asemenea idei? Că l-ar fi făcut pe dracul în patru ca să le arate cetățenilor urbei că e în stare
Negocieri la politie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17579_a_18904]
-
Cu tot ce înseamnă asta. Tocilescu nu a intenționat o deschidere spre universal și universalitate, ci a contextualizat și particularizat lupta pentru puterea politică, pentru glorie și onoare, creînd o atmosferă mult prea tipică românilor noștri din ultimii ani, cu mode, cu mobíle, cu haine tip APACA și treninguri Nike. Dacă în prima parte a spectacolului este o abundență de fantezie, de detalii, de nuanțe, de găselnițe, firește pe direcția stabilită de regizor, în actul III (mai ales) și IV, imaginația
Aria scrisorii pierdute by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17574_a_18899]
-
oricum, nedus pînă la capăt. De aicea, poate, un dezechilibru în marele mecanism, cu mii de semne și întins că o caracatiță asupra spectatorului, conceput de Alexandru Tocilescu. Primele două acte, chiar în această surprinzătoare, postmodernista (că tot e la modă curentul și provoacă, întocmai ca montarea, polemici nenumărate) și baroca, am putea spune, viziune și realizare sînt explozive, încărcate de o atmosferă balcanică colcăitoare, de o vînzoleala comică cu consecințe dramatice (nu pentru protagoniști - niște ăhopa-mitică" ce pică mereu în
Aria scrisorii pierdute by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17574_a_18899]
-
C. Stănescu și C.R. Constantinescu în ziarul Adevărul. Apelul lor, absolut necesar, la calm și la circumspecție științifică i-a adus aproape în pragul unui proces de calomnie. Despre cel de intenție, ce să mai zic. El este, oricum, la modă. A solicita dovezi și probe a devenit, în zilele noastre, insuportabil pentru unii. Trebuie să spun că astfel de dovezi și de probe există: dar nu în favoarea, ci împotriva tezei conform căreia sculpturile cu pricina, datate de "descoperitorii" lor între
Cazul Brâncusi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17580_a_18905]
-
El Negro. Și chiar dacă un nume că Genius e luat din engleză, originea lui latină și transparența romanica îl fac un bun exemplu de mediator între cele două tendințe (a caror prima justificare e desigur de căutat în direcțiile și modele dominante din muzică, nu din cultura în general). Există apoi denumiri și mai "internaționale", al căror principal dezavantaj e banalitatea: Super X este o formulă care poate fi citită în multe limbi, inclusiv în română. Pe de altă parte, se
Nume muzicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17607_a_18932]
-
Nu cred că sînt mulți cititori care să poată face abstracție de o astfel de fotografie atunci cînd ea apare pe una dintre coperți, si mai ales atunci cînd o ocupă în întregime pe ultima, concurînd tehnic marile reviste de modă. Fără să vrei te intrebi de ce s-a ales acest aranjament oarecum orgolios și cam greu de suportat pentru un cititor de azi: femeia-poet îmbrăcată în geaca de piele, voit nefeminină și patetic post-modernă... Există aici riscul că atenția să
Cîntece cu toată gura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17625_a_18950]
-
la un moment dat: "Domnule doctor, maturizati-vă, dați dracului scriitura carnavalesca...". Așadar scriere obscurizantă ca replică dată limbajului de lemn, scrisori, pierdute sau interceptate, dedicate oamenilor regimului... Și toate semănînd atît de mult cu "derridările pe telquelie", cîndva la modă. destinată securității, iată o variantă pe care scriitorul nu o exclude. Cartea se încheie cu un "Adaos tezial despre Lautrăamont și retorica operei sale", teza de doctorat susținută în 1982, repovestita de autor. Iar apoi văzînd că se apropie de
O scriitură pierdută by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17624_a_18949]
-
Nu e greu sa deduci, dincolo de diferențele individuale, trăsăturile programatice ale acestor texte de bîrfa scrisă, care trec în revistă, pe un ton lejer și glumeț, cît mai multe detalii din viața privată a vedetelor și a personalităților politice la modă: ele își propun să fie spumoase, inteligente, amuzante, surprinzătoare. Reflexul lingvistic al acestei proiecții ideale (foarte rar materializate în producții de moderat bun gust) e un hibrid stilistic, un mixaj de elemente culte și familiare, într-un limbaj destul de artificial
Claymoor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17627_a_18952]