1,144 matches
-
Proprietăți din categoria Other (Alte proprietăți): Pop Up fereastra unui raport pentru care s-a atribuit proprietății Pop up valoarea Yes va fi afișată deasupra celorlalte ferestre deschise în baza de date. Modal dacă pentru raport s-a atribuit proprietății Modal valoarea Yes, va fi împiedicat accesul la alte ferestre deschise în baza de date până la închiderea ferestrei raportului. Trebuie precizat că, pe lângă proprietățile la nivel de raport, fiecare dintre secțiunile raportului pot fi personalizate prin modificarea proprietăților specifice. Astfel, pentru
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
unei sintaxe simple, răspunzând imperativului accesibilității mesajului politic, care se adresează unor categorii largi de public; * recursul la metafore, cu trimitere la domenii eterogene (istorie, război, mitologie, sport etc.), cu rol în sensibilizarea aspectelor abstracte ale lumii politice; * folosirea verbelor modale și performative care evidențiază atât aspectul imperativ al limbajului, cât și caracterul său dinamic; * utilizarea cu predilecție a conectorilor de adițiune, conferind actelor discursive un caracter de coerență și de realitate, datorat acumulării; * intensificarea discursului prin jocuri de luare în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care introduc macroargumentul (ca să mă exprim mai clar, raționamentul este următorul, vom demonstra de ce); conectori care introduc un argument sau un dat (justificatori: fiindcă, pentru că, de fapt, în fapt, dat fiind că, dovadă că); conclusivi: deci, așadar, prin urmare; generalizatori; modali; garanți; de relativizare; de întărire; alternativi (nu cred că, nu mi se pare că, nu mă convinge teza că)156. Conectorii argumentativi semnalează, la nivelul structurii de suprafață, rolurile argumentative asumate de locutori: asentiment, confirmare, adeziune (bine spus, ai dreptate
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Iași. Butoi, Octavian, (1969), "Istoria presei românești (sinteze 1)", extras din Analele Universității București, anul XVIII, nr. 2. Caracostea, D., (1980), Arta cuvântului la Eminescu, Editura Junimea, Iași. Carnap, Rudolf, (1972), Semnificație și necesitate. Un studiu de semantică și logică modală, Editura Dacia, Cluj. Carpinschi, Anton, (1992), Doctrine politice contemporane tipologii, dinamică, perspective, Editura Moldova, Iași. Carpinschi, Anton, (1995), Deschidere și sens în gândirea politică, Institutul European, Iași. Carpov, Maria, (1978), Introducere în semiologia literaturii, Editura Univers, București. Carpov, Maria, (1987
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
151. 392 Mihai Eminescu, Opere X, p. 213. 393 Ibidem, p. 28. 394 Stelian Dumistrăcel, "Contextul paremiologic în publicistica eminesciană", în Limba română, nr. 2, 1991, pp. 92-97. 395 Ibidem. 396 Rudolf Carnap, Semnificație și necesitate. Un studiu de semantică modală, Editura Dacia, Cluj, 1972, p. 44. 397 Daniela Rovența-Frumușani, Analiza discursului. Ipoteze și ipostaze, Editura Tritonic, București, 2004, p. 122. 398 Mihai Eminescu, Opere X, p. 137. 399 Ibidem, p. 319. 400 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 112. 401 Emile
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
comportarea construcțiilor expuse acțiunilor dinamice generate de mișcări seismice puternice ale terenului din amplasament prin compararea răspunsului calculat pe baza codurilor de proiectare cu răspunsul seismic măsurat pe construcții la scară naturală; ● identificarea unor caracteristici dinamice structurale și estimarea parametrilor modali (perioade proprii, amortizări, vectori proprii, factori de participare); ● studiul unor fenomene de interactiune (teren-structura; structura suport-componente nestructurale și echipamente); ● monitorizarea și diagnoza stării construcțiilor existente pe baza detecției avariilor/degradărilor și corelarea acestora cu comportarea inelastica structurală; ● fundamentarea și adoptarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161379_a_162708]
-
raționament care guverneaz] gândirea moral]. Prescriptiviștii au c]utat asemenea reguli. Ei pretind s] le fi g]sit atât într-o combinație a regulilor care guverneaz] imperativele comune, cât și într-o alt] serie de reguli care guverneaz] alte cuvinte modale deontice precum „se cuvine” sau „trebuie” în sensul lui moral, care se g]sesc aproximativ în aceeași relație cu imperativele că și modul indicativ cu celelalte moduri (Hâre, 1981, p. 23). Aceste cuvinte nu sunt specifice discursului moral, așa c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
găsesc în Analitice, iar Aristotel le gândește în aplicarea lor și la alte tipuri de silogisme decât cele categorice, totuși, pe baza celor stabilite în legătură cu acestea din urmă: la raționamentele prin reducere la absurd, la cele ipotetice sau la cele modale.88 Silogismul are exclusiv trei termeni și două premise; termenul mediu trebuie să fie același în ambele premise; trebuie să existe măcar o premisă afirmativă; trebuie să existe măcar o premisă universală; trebuie ca S și P să apară în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cum s-a arătat că spune Aristotel, adică verbul a fi, întotdeauna unit cu timpul. Așadar, vom avea "S este (nu este) P"; sau "S a fost (nu a fost) P"; sau "S va fi (nu va fi) P"; sau, modal: "S poate (nu poate) fi P", "S este (în mod necesar/contingent) P" etc. Aceste două elemente noi verbul a fi și timpul definesc aspectul alethic al judecății. Ele dau conținut adevărului formal, care va fi reprezentativ pentru toate ipostazele
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logos-ului? La o primă vedere, faptul de a fi posibil și statutul de variabilă sunt generalizate: variabilă va fi tocmai propoziția, iar simbolul ei are natura posibilului trecut în act prin interpretarea sa. Ceea ce înseamnă, potrivit unor teorii logice modale, că simbolul, care este de natura posibilului, "există", este "ceva"; și nu ar putea fi mai cu seamă că el exprimă posibilul, dar, e drept, un posibil actualizat decât printr-un act de timporizare, în-ființare. Într-un fel, propozițiile se
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
se aplică, după îndepărtarea materialelor nefibroase, amestecurilor binare de: 1.1. acetat cu 1.2. lâna, par de origine animală, mătase, bumbac, în, cânepă, iuta, abaca, alfa, fibră din coaja de nucă de cocos, drob (grozama), ramie, sisal, cupro, fibre modale, fibre proteinice, viscoza, fibre acrilice, poliamida sau nailon, poliester și elastomultiester. Metodă nu se aplică fibrelor de acetat care au fost dezacetilate la suprafață." 4. La capitolul ÎI din anexă nr. 1, punctul 1.2 al metodei nr. 2 va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185977_a_187306]
-
poliester, polipropilena, elastan, fibră de sticlă și elastomultiester." 5. La capitolul ÎI din anexă nr. 1, punctul 1.2 al metodei nr. 4 se modifică și va avea următorul cuprins: "1.2. lâna, par de origine animală, bumbac, cupro, fibre modale, viscoza, acrilice, clorofibre, poliester, polipropilena, fibră de sticlă și elastomultiester." 6. La capitolul ÎI din anexă nr. 1, punctele 1, 2 și 5 ale metodei nr. 6 vor avea următorul cuprins: "1. Domeniul de aplicare Această metodă se aplică, după
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185977_a_187306]
-
ale metodei nr. 6 vor avea următorul cuprins: "1. Domeniul de aplicare Această metodă se aplică, după îndepărtarea materialelor nefibroase, amestecurilor binare de: 1.1. triacetat sau polilactida cu 1.2. lâna, par de origine animală, mătase, bumbac, cupro, fibre modale, viscoza, acrilice, poliamida sau nailon, poliester, fibră de sticlă și elastomultiester. NOTĂ: Fibrele de triacetat, care în urmă finisării au suferit o hidroliza parțială, încetează să mai fie complet solubile în acest reactiv. În acest caz metodă nu se aplică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185977_a_187306]
-
La capitolul ÎI din anexă nr. 1, punctul 1 al metodei nr. 7 va avea următorul cuprins: "1. Domeniul de aplicare Această metodă se aplică, după îndepărtarea materialelor nefibroase, amestecurilor binare de: 1.1. bumbac, în, cânepă, ramie, cupro, fibre modale, viscoza cu 1.2. poliester și elastomultiester." 8. La capitolul ÎI din anexă nr. 1, punctele 1.2 și 5 ale metodei nr. 8 vor avea următorul cuprins: "1.2. lâna, par de origine animală, mătase, bumbac, cupro, fibre modale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185977_a_187306]
-
modale, viscoza cu 1.2. poliester și elastomultiester." 8. La capitolul ÎI din anexă nr. 1, punctele 1.2 și 5 ale metodei nr. 8 vor avea următorul cuprins: "1.2. lâna, par de origine animală, mătase, bumbac, cupro, fibre modale, viscoza, poliamida sau nailon, poliester și elastomultiester. .................................................................... 5. Calcularea și exprimarea rezultatelor Se calculează rezultatele conform descrierii din instrucțiunile generale. Valoarea lui «d» este 1,00, cu excepția următoarelor cazuri: - lâna 1,01; - bumbac 1,01; - cupro 1,01; - modal 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185977_a_187306]
-
fibre modale, viscoza, poliamida sau nailon, poliester și elastomultiester. .................................................................... 5. Calcularea și exprimarea rezultatelor Se calculează rezultatele conform descrierii din instrucțiunile generale. Valoarea lui «d» este 1,00, cu excepția următoarelor cazuri: - lâna 1,01; - bumbac 1,01; - cupro 1,01; - modal 1,01; - poliester 1,01; - elastomultiester 1,01." 9. La capitolul ÎI din anexă nr. 1, punctul 1.2 al metodei nr. 9 va avea următorul cuprins: "1.2 lâna, par de origine animală, mătase, bumbac, cupro, fibre modale, viscoza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185977_a_187306]
-
01; - modal 1,01; - poliester 1,01; - elastomultiester 1,01." 9. La capitolul ÎI din anexă nr. 1, punctul 1.2 al metodei nr. 9 va avea următorul cuprins: "1.2 lâna, par de origine animală, mătase, bumbac, cupro, fibre modale, viscoza, fibre acrilice, poliamida sau nailon, poliester, fibră de sticlă și elastomultiester." 10. La capitolul ÎI din anexă nr. 1, punctele 1.1 și 1.2 ale metodei nr. 13 vor avea următorul cuprins: "1.1. fibre de polipropilena cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185977_a_187306]
-
10. La capitolul ÎI din anexă nr. 1, punctele 1.1 și 1.2 ale metodei nr. 13 vor avea următorul cuprins: "1.1. fibre de polipropilena cu 1.2. lâna, par de origine animală, mătase, bumbac, acetat, cupro, fibre modale, triacetat, viscoza, fibre acrilice, poliamide sau nailon, poliester, fibră de sticlă și elastomultiester." 11. La capitolul ÎI din anexă nr. 1, punctul 1.2 al metodei nr. 14 va avea următorul cuprins: "1.2. bumbac, acetat, cupro, fibre modale, triacetat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185977_a_187306]
-
fibre modale, triacetat, viscoza, fibre acrilice, poliamide sau nailon, poliester, fibră de sticlă și elastomultiester." 11. La capitolul ÎI din anexă nr. 1, punctul 1.2 al metodei nr. 14 va avea următorul cuprins: "1.2. bumbac, acetat, cupro, fibre modale, triacetat, viscoza, anumite fibre acrilice, anumite fibre modacrilice, poliamida sau nailon, poliester și elastomultiester." Articolul ÎI Prezenta hotărâre intra în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul III Hotărârea Guvernului nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185977_a_187306]
-
restricționate decât construcțiile medii. Hale și Keyser (1993: 87) adoptă principiul interpretării integrale (engl. Full Interpretation), arătând că Agentul cauzării este obligatoriu argumentul extern. Hale și Keyser (1993: 90) susțin că diferența dintre ergative și tranzitive este dată de componentul modal (engl. manner component): în cazul verbelor ergative (adică cele care au atât variantă tranzitivă, cât și intranzitivă − splash 'a murdări', drip 'a picura', dribble ' a se scurge', pour 'a curge'), componentul modal este intern, iar în cazul verbelor tranzitive, componentul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dintre ergative și tranzitive este dată de componentul modal (engl. manner component): în cazul verbelor ergative (adică cele care au atât variantă tranzitivă, cât și intranzitivă − splash 'a murdări', drip 'a picura', dribble ' a se scurge', pour 'a curge'), componentul modal este intern, iar în cazul verbelor tranzitive, componentul modal nu aparține structurii lexicale interne, ci externe (este Agent). Hale și Keyser (1993: 103) mai subliniază că varianta cauzativă a inergativelor este agramaticală, iar alternanța tranzitivă depinde de posibilitatea deplasării centrului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
engl. manner component): în cazul verbelor ergative (adică cele care au atât variantă tranzitivă, cât și intranzitivă − splash 'a murdări', drip 'a picura', dribble ' a se scurge', pour 'a curge'), componentul modal este intern, iar în cazul verbelor tranzitive, componentul modal nu aparține structurii lexicale interne, ci externe (este Agent). Hale și Keyser (1993: 103) mai subliniază că varianta cauzativă a inergativelor este agramaticală, iar alternanța tranzitivă depinde de posibilitatea deplasării centrului (engl. head-movement). 5.2.5. Matsuzaki (2001) studiază comparativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ar proveni dintr-o structură posesivă nominală; această analiză ar funcționa și pentru ipostaza de auxiliar a lui a avea: dacă a avea ca verb plin selectează un complement nominal, a avea auxiliar selectează un complement participial (ipostaza de verb modal este asemănătoare cu cea de auxiliar, diferit fiind tipul de complement). Selecția de către a avea a unei propoziții reduse este soluția propusă, între alții, de Guéron (1986)17: a avea (ca verb plin și ca auxiliar) este un verb inacuzativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în toate ipostazele. Ca verb pregnant, a avea are sensuri numeroase și destul de variate. Am exclus din discuție contextele în care a avea se combină cu obiecte de tip verbal (infinitiv, conjunctiv, construcții relative infinitivale), în care funcționează ca verb modal. Nu se poate totuși trece cu vederea că, în unele studii, sunt interpretate unitar toate ipostazele lui a avea (pentru cea de verb modal și de auxiliar se susține că numai tipul de complement - verbal vs nominal - este diferit). a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
combină cu obiecte de tip verbal (infinitiv, conjunctiv, construcții relative infinitivale), în care funcționează ca verb modal. Nu se poate totuși trece cu vederea că, în unele studii, sunt interpretate unitar toate ipostazele lui a avea (pentru cea de verb modal și de auxiliar se susține că numai tipul de complement - verbal vs nominal - este diferit). a. A avea exprimă raportul cuiva sau a ceva cu ce e al său - "a poseda, a stăpâni": (1) Am auzit că ai o furcă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]